Asfel, in aceasta zi insorita am pornit spre adresa imobilului ce urmeaza a fi masurat pentru cadastru si intabulare, iar proprietarul ne-a prezentat un extras de carte funciara pentru a folosi informatiile din acesta la intabularea imobilului. Amplasamentul imobilului este in orasul Chitila din judetul ilfov, situat in partea de nord – vest a Municipiului Bucuresti. Dupa o scurta discutie am aflat ca proprietarii doresc sa vanda casa de tip duplex, zona rezidentiala a acestei parti din Chitila fiind inclusa in PUZ, are strada asfaltata, toate utilitatile, apa, canal, gaz, curent electric si telecomunicatii, iar accesul se face direct din Soseaua Bucuresti-Targoviste. Prin cadastru, intabulare acestia vor sa obtina un extras de carte funciara actualizat cu constructia noua pe teren si au apelat la un topograf autorizat pentru a efectua masuratorile de cadastru.

Ne-am inceput masuratorile pentru casa si dupa aproximativ o ora am terminat exteriorul si rleveele interioare, formate dintr-un demisol, parter si etaj, cu doua terase aferente si scari exterioare. Destul de rapid ar spune unii, insa la experienta noastra ce altceva am fi putut face, decat sa efectuam rapid si corect masuratorile pentru intabulare si cadastru, ulterior sa ne deplasam spre noua locatie, pentru cadastru in Bucuresti. Ne-am aranjat echipamentul topografic in masina si am plecat spre adresa.

Pentru determinarea coordonatelor plane si a altitudinilor (cotelor) este necesar sa se defineasca sisteme geodezice de referinta corespunzatoare. Acestea sunt :

• Sistemul de referinta planimetric
• Sistemul de referinta altimetric

- sistemul arhitectonic si constructiv determinat de fatade si materiale de constructie a peretilor exteriori;

- intrare separata in cladire;

- independenta si regimul diferit de inaltime fata de alte cladiri alaturate.

Planuri topografie

• Planuri topografice de bază, la scările 1:10000 şi 1:1000.
• Planuri topo-cadastrale de bază, la scările 1:10000; 1:5000 şi 1:2000.
• Planuri topografice de situaţie, la scările 1:2000 sau 1:1000.
• Planuri topografice urbane, la scările 1:1000 şi 1:500.
• Planuri de detaliu la scările 1:200; 1:100 şi 1:50.

Planuri cadastrale :

• Planul cadastral de baza se intocmeste la scarile : 1:500, 1:1000, 1:2000, 1:5000
• Planul cadastral de ansamblu : 1:10000, 1:25000, 1:50000

Pofile longitudinale

Pentru distante : 1:1000

Prntru inaltimi : 1:100

• în zonele de şes se mai folosesc scările 1: 2000 şi 1: 200.

Profilul transversal

      Se întocmeşte, de obicei, în fiecare punct pichetat şi este o secţiune transversală, normală pe axa construcţiei. Profilul transversal se execută la scări mai mari decât cele folosite pentru întocmirea profilului longitudinal, iar raportarea lui se face la aceeaşi scară, atât pentru înălţimi, cât şi pentru lungimi.

• Scările uzuale folosite sunt: 1 : 10, 1 : 100, 1 : 200, 1 : 500

In curand cadastrul si intabularea vor fi obligatorii in intreaga lume. Se pare ca pe 22 decembrie 2014, s-a aprobat  un regulament provizoriu referitor la proprietatile publice si private. 

Au trecut aproape sase ani din momentul in care sistemul de inregistrare a tuturor proprietatilor a fost implementat in China. Se pare ca de vreo doua luni acest "cadastru si intabulare" nu mai reprezinta o optiune ci o obligatie a proprietarilor chinezi.

In afara de inregistrarea apartamentelor, cladirile si terenurile din zonele rurale vor avea nevoie si ele de cadastru si intabulare. Aceste decizii s-au luat pentru a proteja drepturile proprietarilor si a usura munca guvernului referitoare la administratie. In China, agricultorii nu detin terenurile pe care le muncesc sau pe care isi construiesc casele, dar au dreptul de a folosi aceste terenuri. 
Poate fi un lucru bun, ar spune unii. Mai ales daca ne gandim la cate certuri sunt in Romania si cata activitate trebuie sa fie in tribunalele romanesti din cauza pamantului. Daca planteaza cineva o floare cu 3 centimentru in afara terenului pe care il detine, s-a si ales cu un proces. 

In cadrul unui interviu, un lector universitar al Universitatii din Lagos a declarat ca actele de cadastru si intabulare ar trebui sa fie obligatorii. Acesta mai spune ca birocratia este cea mai mare problema. Din punctul sau de vedere, datorita birocratiei din majoritatea statelor oamenii intampina dificultati atunci cand vine vorba sa-si inregistreze proprietatile. 

"Efortul depus pentru a-ti inregistra proprietatea n-ar trebui sa fie atat de mare. Mai mult, publicul ar trebui educat pentru a intelege importanta documentelor de cadastru si intabulare. In Nigeria, absenta inregistrarii proprietatilor este folosita in favoarea politicienilor corupti. Acest lucru nu trebuie sa ia amploare si in alte parti.", a declarat acesta. 

Cadastru si Intabulare va informeaza si va sfatuieste constant. Stati cu ochii pe noi!

Extrasul de plan cadastral de carte funciara se va elibera in format analogic sau digital, avand ca suport ortofotoplanul, pe care se vor reprezenta prin suprapunere imobilul in cauza, precum si cele vecine, daca acestea exista in baza de date.

Extrasul de plan cadastral de carte funciara se elibereaza din oficiu, ca anexa la extrasele de carte funciara pentru imobilele gestionate de sistemul informatic de cadastru si carte funciara.

Acest document este deosebit de important in procesul de cadastru si intabulare, deoarece acopera in mare parte problema juridica ce se poate ridica in cazul unui conflict pentru limitele de proprietate ale imobilului.

Altitudinea elipsoidala este lungimea segmentului de normala la elipsoidul de referinta masurata intre pozitia punctului de pe suprafata terestra si proiectia acestuia, dupa normala, pe elipsoid. Sensul de crestere este de la elipsoid spre punctul considerat.

Binormala reprezinta dreapta perpendiculara, in punctual considerat, pe planul osculator si normala principala.

Dar cati dintre noi ne gandim la cheltuielile de intretinere in acele momente?

Cumpararea unei locuinte este o investitie de lunga durata, costisitoare si, mai mult decat atat, este o alegere pe care trebuie sa o faci cu extrem de multa responsabilitate.

Indiferent ca ai deja o locuinta sau ca te-ai hotarat sa-ti achizitionezi una, te sfatuiesc sa iei in calcul cateva sfaturi care te pot scuti de cativa bani aruncati lunar, de-a lungul anilor, din neatentie.

Spune-mi unde locuiesti, ca sa-ti spun cati bani risipesti! Sau cum sa eviti incheiere unei tranzactii care nu te avantajeaza in timp?

3 lucruri esentiale de facut atunci cand te-ai decis asupra unui apartament:

1. Inspecteaza bine locuinta si fii atent la defecte!
2. Ia cu tine un electrician si un instalator!
3. Apeleaza la un auditor energetic!

Primele doua puncte sunt destul de commune si, probabil, deja te-ai gandit la ele. Dar de ce sa apelezi la un auditor energetic?

Auditorul energetic, pe langa faptul ca se ocupa cu certificate energetice si alte hartii, este o persoana fizica atestata sa inspecteze si evalueze eficienta consumurilor de energie intr-un imobil.

Adica… daca vrei sa platesti putin la intretinere ai nevoie de cateva informatii pe care acesta ti le poate oferi.

Scutesti bani cheltuiti in plus si beneficiezi de reducerea stresului, inca de la inceput!

In acest scop, un auditor energetic diagnosticheza consumul de energie, urmareste pierderile de caldura, verifica eficienta incalzirii, eficienta instalatiei de preparare a apei calde de consum, a retelei electrice de iluminat, a ventilatiei si a sistemelor de aer conditionat, intocmind, in urma unui audit energetic, Certificatul Energetic.

Auditorul energetic trebuie sa fie autorizat de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintei pentru ca certificatul energetic emis de el sa fie valid. Dar si mai important de atat este ca vei face alegerea pe care o consideri potrivita cunoscand toate datele problemei.

Mai mult de atat, certificatul energetic este ieftin, dar mai ales rapid si usor de obtinut.

Mai exact, Certificatul de Performanta Energetica este un document care atesta eficienta energetica a unei cladiri sau a unei unitati de cladire (de exemplu apartament) prin calculul consumurilor anuale specifice de energie pentru incalzire, preparare apa calda de consum, iluminat artificial, climatizare si ventilare mecanica.

Cadastru.biz te sfatuieste intelept:

• Fii independent!
• Evita traiul de gazda!
• Imbunatateste-ti conditiile de trai!
• Fii prudent in alegerea locuintei!

Spune-mi unde locuiesti, sa iti spun cat risipesti!

Daca vrei sa-ti vinzi apartamentul la un pret bun, in primul rand trebuie sa tii cont de ce anume ai nevoie pentru ca clientul sa se bucure de apartamen in cat mai scurt timp, ce anume i-ar minimiza stersul acestuia si ce l-ar face pe client sa creada ca-si doreste sa ramana acolo pentru tot restul vietii.

Cadastru si Intabulare a facut o lista cu cele mai importante lucruri de care sa tii cont atunci cand vrei sa vinzi un apartament:

1. Cadastru si intabulare - fara acestea nu puteti vinde, dona, ipoteca etc. apartamentul.
2. Certificatul energetic - ii arata exact cumparatorului care sunt pierderile de caldura, in cazul in care apartamentul nu dispune de centrala.
3. Zona buna - extrem de multa lume pune accent pe zona. Oamenii vor un apartament intr-o zona cat mai centrala, foarte aproape de Metrou, RATB, banci, supermarket, scoli si gradinite etc.
4. Mobilat si utilat - cu cat oamenii economisesc mai multi bani si timp dupa achizitionare, cu atat mai repede scapa de stres.
5. Confort 1 - ganditi-va ca este forte posibil sa-si doreasca sa locuiasca foarte multi ani acolo, intr-un loc cat mai placut.
6. Decomandat - toata lumea are musafiri din cand in cand si nimeni nu vrea sa treaca prin camera altcuiva daca trebuie sa mearga la toaleta la ora doua noaptea.
7. Gresie, faianta, parchet - exact cum spuneam si mai sus - mai multe economii de timp si bani dupa achizitionare, mai putin stres.
8. Aer conditionat - cine nu si-l doreste pe Sfantul AC in lunile de vara?
9. Termopan si izolatie a peretilor - e o metoda buna de a pastra caldura inauntru.
10. Usa metalica - cine nu vre sa se simta in siguranta in propria casa?
11. Centrala termica - din simplul motiv ca platesti exact cat consumi.
12. Proaspat renovat sau chiar nou - pentru ca oamenii vor sa locuiasca in conditii bune si acum si peste multi ani.
13. Instalatii electrice noi - pentru siguranta si pentru ca oamenii nu vor batai de cap inutile mai tarziu.
14. Instalatii sanitare noi!

Cadastru si Intabularea, dovada care, in general, ajuta oamenii sa-si obtina proprietatile mostenite sau sa-si vanda proprietatile, se lupta din cand in cand cu coruptia. Cine castiga?

Astazi va prezint o poveste in care coruptia castiga impotriva dovezilor legate de cadastru si intabulare pe care le detine un proprietar neindreptatit.

• Ioana Toma, mama a 3 copii, impreuna cu sotul ei s-au mutat la curte.

"Avand in vedere cheltuielile pe care le presupune traiul la bloc si spatiul mic, m-am gandit ca viata la curte  ne-ar simplifica viata" declara Ioana. Cu banii obtinuti din vanzarea apartamentului, familia Toma a achizitionat un teren de 4 300 de mp. Au cumparat terenul, toata documentatia de cadastru si intabulare fiind realizata de catre fostul proprietar. Problemele au inceput sa apara mai tarziu. "Dupa ce ne-am construit casa, ne-am gandit sa luam in concesiune o alee care deservea lucrarilor la via pe care o detineam. Vecinul nostru a sesizat intentia noastra si ne-am trezit cu un proces intentat pe premiza ca vor acces la aleea respectiva. Desi primaria era foarte aproape de a ne aproba cererea de concesiune, vecinul nostru a depus o plangere conform careia noi eram in litigiu. In urma acestui fapt, s-au oprit toate demersurile care vizau concesionarea terenului. 
Pe perioada celor 3 ani de procese prin tribunalele din Focsani si Galati, s-au facut nenumarate expertize topografice pe ambele terenuri. Se pare ca vecinul nostru nu a respectat masuratorile conforme procesului de cadastru si intabulare, ocupand 37 de mp din suprafata aleei, care aprtinea de fapt si de drept statului si deservea lucrarilor la via noastra."

Datorita coruptiei din tara noastra Ioana Toma a pierdut 37 de mp, care-i apartineau de fapt si de drept, pentru completarea aleei. In urma acestei experiente, Ioana Toma a pierdut 37 de mp din cadrul proprietatii sale, iar vecinul acesteia a "castigat" cei 37 de mp. In urma acestei experiente, nu putem intelege decat un singur lucru: furtul nu este pedepsit atunci cand ai relatiile si sumele necesare de bani. 

Ioana a dat in judecata Primaria, a castigat procesul, i s-a dat in posesie de catre executorul judecatoresc, insa a doua zi apare un alt executor care-i darama gardul de pe proprietatea pe care Ioana avea acte si ii apartinea de fapt si de drept conform ordinului judecatoresc.

Documentele referitoare la cadastru si intabulare sunt dovada vie ca o gresala a fost comisa si familia Toma a fost neindreptatita si este neindreptatita chiar si in prezent. Poate o dovada sa combata o nedreptate? 

Cadastru si Intabulare - stati cu ochii pe blogul nostru. Va ajutam sa luptati impotriva coruptiei! Ne place corectitudinea!

Acest lucru se datoreaza unui proiect de Ordonanta pentru aprobarea schemelor de plati directe, de care fermerii pot beneficia in perioada 2015-2020, si modificarii articolului 2 al Legii nr. 36/1991, referitoare la societatile agricole.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a declarat, in cadrul emisiunii "Viata Satului", ca se doreste ca functionarii sa se asigura mai usor ca platile se realizeaza corect si ca atunci cand cineva de la Comisie vine sa verifice, acela sa poata face acest lucru cat mai simplu si cat mai usor. Fermierul care primeste plati mai mari de 5 000 de euro din fonduri europene trebuie sa demonstreze ca este fermier activ si sa se inregistreze din punct de vedere juridic.

De ce au nevoie fermierii de cadastru si intabulare?

1. Pentru ca fara actele de cadstru si intabulare nu se vor putea primi subventiile pentru suprafetele de teren. Se pare ca actele de cadastru si intabulare nu mai sunt doar o necesitate, ci si o obligativitate. 

2. Se presupune ca din 2020 Romania va trece la sistemul de plata unica pe ferma (acum fiind implementat sistmul de plata unica pe suprafata). Ce inseamna acest lucru? Inseamna ca un fermier va primi toate fondurile intr-o singur plata. Daca terenurile nu sunt intabulate, fermierul nu primeste banii.

3. Ministerul Dezvoltarii Regionale a alocat deja o suma importanta, din fondurile obtinute prin Programul Operational Regional, pentru realizarea cadastrului pentru terenurile extravilane. 

4. Fermerii vor putea beneficia de documentatii cadastrale gratuite, obligatia acestora fiind doar de a plati intabularea. "Deja premierul si Domnul Ministru, Dragnea, au confirmat ca se va incepe cu zonele extravilane. Nu cred ca vor fi probleme in primii ani”, declara Daniel Constantin, Ministrul Agriculturii. 

Dumneavoastra vreti o lista concisa cu ce trebuie sa faceti pentru ca totul sa se termine cu bine si cat mai repede posibil. Dar se pare ca birocratia ne impiedica de fiecare data sa facem acest lucru si ne-am saturat sa ne tot batem cu ea, cand unul ne trimite la altul si altul ne trimite la celalalt, chinuindu-ne saptamani intregi doar sa aflam ce avem de facut. 

Ca reprezentant al firmei de Cadastru si Intabulare, tin sa va atrag atentia asupra catorva aspecte foarte importante, de care trebuie sa tineti cont cand va ganditi la acest tip de achizitie. 

Trebuie sa va documentati atent cu privire la caracteristicile naturale, tehnice si urbanistice ale terenului: studiati atent terenul si unde este acesta situat, intrebati proprietarul daca are cadastru si intabulare pentru terenul respectiv si, eventual, un certificat de urbanism pentru cumparare.

• Ce se intampla daca nu studiati atent proprietatea si actele?

1. S-ar putea sa constatati mai tarziu ca pe respectivul teren nu se poate construi sau ceea ce puteti construi contravine dorintelor dumneavoastra. Adica, s-ar putea sa aveti un teren extravilan si pe el sa puteti construi cel mult o crama. Da, o crama, sau daca nu, o magazie unde sa depozitati unelte sau stiu eu ce. De ce sa ne complicam mai tarziu, cand putem fi atenti inca de la inceput.
2. Infrastructura terenului este un alt punct important de care trebuie sa tinem cont. S-ar putea sa aflati ca pe sub terenul respectiv, circula cu regularitate metroul si atunci va aflati in imposibilitatea de a construi ceva pe acest teren.
3. Aflati daca terenul este intra-vilan sau extra-vilan, pentru ca este extrem de complicat sa convertiti un teren extra-vilan intr-unul intra-vilan si in acest caz iar nu aveti voie sa construiti casuta la care visati, pe acel teren.
4. Interesati-va daca aveti acces la gaz, apa, canalizare, caldura etc. in zona respectiva. S-ar putea sa va ganditi la toate astea cand deja va fi prea tarziu si nimeni nu vrea sa se loveasca de asa ceva pe nepregatite.
5. Aveti grija ca dimensiunile si forma parcelei sa va permita construirea casei la care visati, eventual sa va ramana si ceva spatiu in curte.
6. Tineti cont de aliniamentul la strada impus de PUZ.
7. Adresati-va intrebari referitoare la existenta unui drum public de acces, loc de parcare, mijloace de transport in comun, scoli, magazine si orice altceva va poate interesa pe viitor.
8. Luati in calcul relieful - panta, suprafata plana etc., pentru ca exista riscul ca ulterior sa investiti o gramada de bani pentru a-i crea casei o fundatie rezistenta.

• Verifica cu ajutorul unui notar autenticitatea dreptului de proprietate asupra terenului si corectitudinea/exactitatea trasarii limitelor de proprietate. Asta ca sa nu platiti suplimentar 50 de mp sau mai multi care nu sunt ai dumnevoastra. 

• In cazul in care toate acestea sunt in regula, aveti grija ca pretul terenului sa nu depaseasca 10-20 % din valoarea investitiei ce urmeaza a fi facuta.

Cadastru si Intabulare te informeaza si are grija de tine si de proprietatea ta!

Iti multumim ca ne citesti cu drag si entuziasm si speram ca informatiile pe care ti le livram sa te ajute sa economisesti timp si bani! Pe curand!

• segmentul spatial
• segmentul de control
• segmentul utilizator     

Segmentul spatial este compus din 24 de sateliti dispusi pe 6 plane orbitale cu inclinatia de 55^o si inaltimea de circa 20200 km astfel încât din orice punct de pe suprafața Pamântului sa fie vizibili minim 4 sateliți.

Segmentul de control este compus din 5 stații de monitorizare,care înregistreaza continuu semnalele de la toți sateliții vizibili. Datele inregistrate într-un interval de 15 minute sunt transmise la stația centrala din Colorado Springs(S.U.A.) unde sunt prelucrate si calculate efemeridele(lista de coordonate care definesc pozițiile orbitelor sateliților la diferiți timpi) sateliților si parametrii corecțiilor ceasurilor satelitare. Datele prelucrate sunt transmise la trei din cele 5 stații de monitorizare care le transferă o data pe zi sateliților.Datele înregistrate de sateliți, sunt preconizate pentru 14 zile și transmise de catre aceștia in mesajul de navigație,precizia lor deteriorându-se gradual.

Segmentul utilizator, format in principal dintr-o gamă largă de receptoare și tehnici diferite de măsurare și prelucrare, rămâne segmentul cu implicațiile cele mai mari în activitatea geodezica.

Toate sistemele de poziționare prin satelit furnizează coordonatele teren ale receptoarelor în sistemul de coordonate geocentric(fața de centrul de masă al Pământului).

Având în vedere acest fapt,după determinarea coordonatelor punctelor în sistemul geocentric, este necesară transformarea acestora în sistemul de referință geodezic național sau în cel al rețelei de trasare.

Sistemul global de poziționare (GPS) a revoluționat tehnologia măsurătorilor terestre,ducând la schimbarea radicală a criteriilor cunoscute de proiectare a rețelelor de trasare clasice.

Cauza acestei dezvoltări o reprezinta avantajele pe care le ofera tehnica GPS:

• punctele nu trebuie să aibe vizibilitate
• precizie instrumentală milimetrică plus o eroare variabilă de la 1 la 2 ppm din distanța dintre puncte
• productivitate mărită → costuri scăzute
• măsurători în orice condiții de vreme(ploaie, ceată, nori, zi sau noapte)
• măsurători tridimensionale

La început implementarea noii tehnologii a creat unele probleme datorită segmentului spațial incomplet pe de o parte, dar și datorită faptului că nu era maturizat încă cadrul științific.Au fost recunoscute însă,foarte repede,avantajele acestei tehnologii,preciziile prevăzute în tehnologii erau foarte ușor de atins,costurile erau mai scăzute,iar avantajele oferite de flexibilitatea tehnicii de lucru au repede exploatate.

Cerințe pretențioase de precizie,cum ar fi : σ < ±1cm , pot fi atinse cu ușurință nu numai pentru domeniul de distanțe specifice rețelelor de trasare (0,3…5 km),ci și pentru distanțe mai mari.

Unul dintre marile avantaje ale acestei tehnologii este reprezentat de faptul că se pot concepe rețele foarte bine adaptate la cerințele de trasare,a căror configurație nu trebuie să respecte criteriile clasice de proiectare. Deoarece măsurătorile GNSS depind într-o mică măsură de distanța, se pot realiza rețele cu puncte puține (distanța între puncte de 3-5 km),o densitate mai mare de puncte fiind necesară in zona obiectivului de trasat.

   Rețele tridimensionale utilizând observații satelitare

Metodele satelitare de poziționare utilizează sateliți artificiali ai Pământului care,în principiu, transmit trei categorii de informații:

• două semnale de frecvența stabilă
• semnale de timp
• efemeride

Sistemul NAVSTAR-GPS(NAVigation System with Timing And Ranging-Global Positioning System)sau pe scurt Sistemul de Poziționare Globală GPS în SUA sau sistemul GLONASS în fosta URSS,asigură determinarea instantanee a poziției,vitezei si timpului pentru un receptor aflat oriunde pe Pământ,aer sau apă,funcționarea sistemului bazându-se pe determinarea simultană a distanțelor de la trei sateliți diferiți la un receptor situat in zona de vizibilitate a acestora.În principiu,cunoscând poziția sateliților se poate determina poziția receptorului GPS ,prin intersecția a trei sfere.Prin această tehnică se poate obține poziția receptorului cu o precizie de ordinul metrilor care poate fi suficienta pentru anumite categorii de utilizatori.

Pentru geodezie,unde este necesar ca poziția receptorului situat pe punctul geodezic să fie cunoscută cu o precizie ridicată,trebuie să se utilizeze simultan cel puțin două receptoare GPS.În acest caz metoda de măsurare utilizată este metoda statică sau rapid-statică(toate receptoarele rămân fixe pentru perioada de timp necesară acumulării unui număr suficient de observații pentru atingerea preciziei dorite).Această tehnică permite ca distanțele dintre receptoarele utilizate simultan și care observă aceeași sateliți să fie determinate cu o precizie ridicată,fiind eliminate principalele surse de erori sistematice,cum ar fi : influența atmosferei și ionosferei,nesincronizări ale ceasului satelitului cu cel al receptorului.Utilizarea acestei metode de măsurare ,metoda static-diferențială,permite obținerea unor precizii de ordinul milimetrilor în poziția punctului,precizie suficient de bună pentru majoritatea lucrărilor din domeniul geodeziei.

 Tipuri importante de observații GNSS

Pseudo-distanțe (pseudo-ranges) – în acest caz se măsoară diferența de timp între momentul emisiei semnalului din satelit și cel al recepției în receptor.Deoarece timpul este măsurat în receptor cu un ceas intern,a cărui funcționare corespunde exact cu ceasul din satelit și întrucât unda nu străbate vidul,ci straturile atmosferei,produsul dintre timp și viteză nu oferă distanța satelit-receptor.Din acest motiv acest produs mai este numit pseudo-distanță.Se poate efectua atât măsurarea fazeiC/A(Coarse/Acquisition sau Clear/Acces) cât și a fazei codului P (Precise sau Protected).

Faza purtătoarei mixate sau faza purtătoarei(carrier phase) -În acest caz se măsoară diferența dintre faza semnalului recepționat și faza semnalului generat în receptor.

Ultima dintre aceste doua tipuri de măsurători GPS prezinta o importanță deosebită pentru lucrările geodezice.

Rezultatul imediat al post procesării fazei purtătoare este vectorul dintre doua stații GPS, exprimat ca:

• diferențe de coordonate carteziene sau elipsoidale în sistemul WGS 84 și o matrice de covarianță a diferențelor de coordonate;
• distanța spațiala și precizia cu care a fost determinată;

1. cererea pentru aprobarea scoaterii din circuitul agricol, din partea beneficiarului sau a proprietarului, după caz;
2. extrasul de carte funciară pentru informare;
3. copia actului de proprietate sau a altui act de deţinere valabil încheiat (de exemplu: contract de concesiune, arendă, închiriere), însoţit de acordul proprietarului;
4. documentaţia cadastrală;
5. certificatul de urbanism, însoţit de planul de situaţie şi de planul de încadrare în zonă; planul de situaţie va evindenţia suprafaţa propusă pentru scoaterea din circuitul agricol;
6. documentaţia pentru încadrarea terenului în clase de calitate;
7. expertiza de evaluare a terenurilor efectuată de evaluatori atestaţi de Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale;
8. copii ale documentelor de plată a taxelor de protecţie la Fondul de ameliorare a fondului funciar, virate în conturile Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară;
9. avizul de principiu favorabil al consiliului local pentru extinderea intravilanului
10. avizul Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare;
11. avizul Direcţiei consolidarea proprietăţii, reforma structurilor de exploatare şi conservarea solurilor şi/sau al Direcţiei generale implementare politici sectoriale şi de piaţă
12. memoriul tehnic al lucrării, în care se descrie obiectivul de investiţii.

INTRAVILAN

1. cererea pentru aprobarea scoaterii din circuitul agricol, din partea beneficiarului sau a proprietarului, după caz;
2. extrasul de carte funciară pentru informare;
3. copia actului de proprietate sau alt act de deţinere valabil încheiat (de exemplu: contract de concesiune, arendă, închiriere), însoţit de acordul proprietarului;
4. documentaţia cadastrală;
5. certificatul de urbanism, însoţit de planul de încadrare în zonă şi de planul de situaţie în care se evidenţiază suprafeţele solicitate pentru scoaterea din circuitul agricol;
6. avizul Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare. 

Cadastru: Se pare ca UE schimba legile!

Totusi, "legile referitoare la cadastru nu vor perturba prea mult vietile proprietarilor", sustin reprezentantii acestui domeniu. Structura documentatiei cadastrale si reglementarile in acest domeniu vor fi in principiu la fel ca pana acum. Noile legi vizeaza proprietatile nou create sau reatribuite (acele terenuri care constituiau o singura proprietate si s-au impartit in mai multe proprietati ulterior). Fiecare proprietate va beneficia de cadastru si intabulare separat. Documentatia realizata ulterior va trebui sa detalieze: 

• tipul de proprietate (teren, cladire, structura, spatii, proprietate in constructie/neterminata),
• numarul cadastral,
• o descriere completa a limitelor (in cazul unui teren),
• o descriere a locului/terenului si a zonei.

Ca si pana acum, in cazul proprietatilor reatribuite se impune corectarea erorilor de masurare. Prin realizarea lucrarilor de cadastru se vor inregistra sistematic imobilele pentru care s-au emis titluri de proprietate. Daca la nivelul unei tarlale se constata un deficit de suprafata, diferenta de teren dintre suprafata inscrisa in actul de proprietate si cea existenta in teren, in acea tarla, poate fi alocata in alta tarla din cadrul unitatii administrativ-teritoriale, cu acordul proprietarului in cauza. Pentru a acest lucru este nevoie de o declaratie la notar din partea proprietarului in cauza, iar pe baza acesteia planul parcelar va fi modificat de persoana autorizata sa execute lucrari de cadastru.

Alte informatii care vor aparea in documentatia de cadastru, in conformitate cu cerintele Uniunii Europene, sunt:

• limitele cladirii raportate si incadrarea acesteia in terenul respectiv;
• detalii referitoare la proprietati in constructie/neterminate/anulate;
• informatii detaliate referitoare la drepturile de proprietate;
• descrierea locului; 
• informatii despre eventuale restrictii ale proprietarului;
• informatii despre valoarea aproximativa a proprietatii;
• informatii despre zonele impadurite ale terenului (daca este cazul), rauri, precum si orice alte specificatii relevante.

Blogul de Cadastru te tine la curent! Pe curand!!

Cand cineva moare, apropiatii acestuia se lovesc de multe ori de chestiuni legate de Cadastru si Intabulare (Carte Funciara). Atunci se nasc o multime de intrebari despre proprietatea detinuta de persoana decedata.

Cadastru si Intabulare incearca sa ofere solutii pentru unele dintre principalele probleme care apar atunci cand proprietarul moare. Confruntarea cu problemele de proprietate a decedatului poate fi relativ simpla, dar de multe ori un avocat ar putea fi implicat in rezolvarea problemelor. Din acest motiv, oamenii nu sunt intotdeauna siguri de ceea ce se va intampla in continuare.

De obicei, testamentul decedatului numeste clar o persoana care va mosteni averea (in lipsa unui testament, rudele decedatului pot revendica averea). De asemenea, puteti obtine mai multe detalii despre succesiune, apeland la serviciile unui avocat. Ideea principala este ca fara actele de cadastru si intabulare nu puteti intra in posesia mostenirii.

In cazul in care se hotaraste ca proprietatea sa fie vanduta, acest lucru trebuie sa se desfasoare in conformitate cu termenii testamentului. In cazul în care proprietatea este înregistrata si persoana care a decedat a fost singurul proprietar, va fi numita o persoana reprezentativa care va avea dreptul de a transfera averea unui alt mostenitor.

Daca persoana decedata a fost un proprietar comun, iar partenerul este inca în viata, ar trebui sa se inregistreze in mod normal, doar moartea, prin depunerea unui formular, impreuna cu o copie oficiala aprobata sau certificatul de deces, averea fiind pastrata de partener(i). Depinde foarte mult de ceea ce defunctul detinuse, precum si de ceea ce beneficiarii intentioneaza sa faca cu proprietatea.

Ce trebuie sa retinem:

• Cand cineva moare, nu exista, de obicei, nicio graba pentru a se decide ce se va intampla cu proprietatea.
• Inainte de a lua orice decizie este necesar sa se determine cine este de fapt mostenitorul.
• In cazul in care proprietatea este neinregistrata, indiferent ca beneficiarul intentioneaza sa pastreze proprietatea sau sa o vanda, acesta are nevoie de cadastru si intabulare.
• Confruntarea cu problemele legate de proprietate este de multe ori o sarcină dificila, asadar, daca nu sunteți sigur, atunci cel mai recomandat ar fi sa apelati la consultanta juridica.

Daca acum cateva zile va vorbeam despre Iulian Bocse, sef la Resurse Umane de la Oficiul de Cadastru Bucuresti, care a fost arestat pentru luare de mita, astazi, citind o stire mai veche, aflu ca o lacuna in lege i-a permis unei femei sa nu mai plateasca intretinerea vreo 14 ani. 

Cu o datorie la intretinere de peste 32 000 de lei, femeia nu isi face nicio grija pentru ca nu are cadastru si intabulare pe apartament.

Desi a beneficiat de servicii si utilitati timp de 14 ani, ca orice alt locatar al blocului, aceasta femeie, fost ofiter MAPN, nu si-a achitat intretinerea si nu si-a intabulat apartamentul in mod constient pentru a scapa nepedepsita.

Din 2000, femeia nu mai are curent electric, iar in 2013 i-a fost sistata caldura si apa calda.

Fara cadastru si Intabulare, dezavantajele majore sunt:

1. Femeia nu va putea sa vanda apartamentul, decat daca il va intabula si, implicit, va plati datoriile;
2. Nu va putea inchiria apartamentul - in primul rand nu cred ca sunt prea multi cei care isi doaresc sa locuiasca intr-un apartament fara lumina, caldura, apa calda, net etc.
3. Nu va putea beneficia de caldura, apa calda si toate celelalte pana nu-si va achita datoriile.

Si daca ne gandim la venicii nervosi, lista ar putea continua.

Ba mai mult, doi vecini i-au urmat exemplul fara sa tina cont de partea cu cadastru si intabularea, ceea ce a dus la executarea silita a acestora.

Cadastru si Intabularea (sau inscrierea in cartea funciara) este de cele mai multe ori solutia care te scuteste de stres si neplaceri.

Unii prefera sa evite legea, altii sa o incalce, dar cei intelepti o accepta si scapa astfel de complicatii!

In cazul concesionarii se poate face cadastru si intabulare, asupra bunului concesionat, prin notare in Cartea Funciara a dreptului, dar si a constructiei, in cazul existentei acesteia.

   Scopul cadastrului este multiplu si consta, printre altele, in asigurarea suportului tehnic necesar identificarii si grantarii dreptului de proprietate asupra proprietatii imobiliare prin inscrierea in cartea funciara, garantarii creditului ipotecat, crearii unui cadru functional pentru dezvoltarea unui sistem unitar si echitabil de impozitarea a proprietatilor sau solutionarii litigiilor.

   Etapa de identificare cadastrala a proprietatii este obligatorie in procesul de evaluare, de la misiuni simple de evaluare cum sunt cele pentru vanzare/cumparare, la actiuni complexe cum sunt, printe altele, evaluarile pentru acordarea creditelor ipotecare sau imobiliare, evaluarea globala in scopul impozitarii proprietatilor, evaluarea pentru solutionarea unor litigii, pentru acordarea unor compensatii in caz de expropriere.

   Este esential ca evaluatorul sa obtina documentele cadastrale de la proprietar sau de la reprezentantul acestuia inainte de a trece la etapa de evaluare propriu-zisa, fie in etapa de discutie preliminara cu acestia, fie in etapa de inspectie a proprietatii, alaturi de alte documente care sa faca dovada aspra dreptului de proprietate, pentru a face o comparatie vizuala a situatiei din acte fata de realitatea din teren in scopul asigurarii conformitatii.

   Conform Codului Civil, dreptul real de proprietate asupra unui imobil se dobandeste in momentul inscrierii in cartea funciara, dar si fara inscriere, in cazul in care se constituie prin mostenire, accesiune naturala, expropriere, vanzare silita.

Arta. 45. - Documentaţiile de urbanism sunt următoarele:

a) Planul urbanistic general şi regulamentul local aferent acestuia;

b) Planul urbanistic zonal şi regulamentul local aferent acestuia;

c) Planul urbanistic de detaliu.

Arta. 46. - (1) Planul urbanistic general are atât caracter director, cât şi de reglementare şi reprezintă principalul instrument de planificare operaţională, constituind bază legală pentru realizarea programelor şi acţiunilor de dezvoltare. Fiecare unitate administrativ teritorială are obligaţia să îşi întocmească şi să îşi aprobe Planul urbanistic general, care se actualizează

periodic la cel mult 10 ani.

(2) Planul urbanistic general cuprinde reglementări pe termen scurt, la nivelul întregii unităţi administrativ teritoriale de bază, cu privire la:

a) stabilirea şi delimitarea teritoriului intravilan în relaţie cu teritoriul administrativ al localităţi;

b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan;

c) zonificarea funcţională în corelaţie cu organizarea reţelei de circulaţie;

d) delimitarea zonelor afectate de servicii publice;

e) modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii tehnicalitate;

f) stabilirea zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor istorice şi a siturilor arheologice reperate;

fă) zonele care au instituite un regim special de protecţie prevăzut în legislaţia în vigoare;

g) formele de proprietate şi circulaţia juridică a terenurilor;

h) precizarea condiţiilor de amplasare şi conformare a volumelor construite, amenajate şi plantate;

i) zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone.

j) zone de risc datorate unor depozitări istorice de deşeuri.

(3) Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu şi lung cu privire la:

a) evoluţia în perspectivă a localităţi;

b) durerile de dezvoltare funcţională în teritoriu;

c) traseele coridoarelor de circulaţie şi de echipare prevăzute în planurile de amenajare a teritoriului naţional, zonal şi judeţean;

d) zonele de risc natural delimitate şi declarate astfel, conform legii, precum şi la măsurile specifice privind prevenirea şi atenuarea riscurilor, utilizarea terenurilor şi realizarea construcţiilor în aceste zone.

e) lista principalelor proiecte de dezvoltare şi restructurare;

f) stabilirea şi delimitarea zonelor cu interdicţie temporară şi definitivă de construire;

g) delimitarea zonelor în care se preconizează operaţiuni urbanistice de regenerare urbană.

(4) Planul urbanistic general se elaborează în baza strategiei de dezvoltare a localităţii şi se corelează cu bugetul şi programele de investiţii publice ale localităţi, în vederea implementării prevederilor obiectivelor de utilitate publică.

(5) Prin Planul urbanistic general se identifică zone pentru care se pot institui reglementări ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu şi de la care nu se pot acorda derogări. Aceste reglementări se formulează cu claritate în Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general.

(6) Prevederile alin. (5) se aplică în mod obligatoriu zonelor asupra cărora este instituit un regim special de protecţie prevăzut în legislaţia în vigoare.

(7) În vederea unei utilizări coerente şi raţionale a teritoriului localităţilor, zonele cu coeficienţii de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic general şi regulamentul local aferent.

(8) Planul urbanistic general pentru intravilan se întocmeşte în format digital, pe suport grafic, la scări 1/1.000 - 1/5.000, după caz, iar în format analogic, la scara 1/5.000. Suportul topografic al planului de ansamblu al unităţii administrativ teritoriale este la scara 1/25.000, furnizat de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară. Actualizarea suportului se poate face de către autorităţile administraţiei publice locale interesate, cu condiţia avizării acestuia de către oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară, pe baza măsurătorilor sau pe baza orto fotoplanurilor.

Arta. 47. - (1) Planul urbanistic zonal este instrumentul de planificare urbană de reglementare specifică, prin care se coordonează dezvoltarea urbanistică integrată a unor zone din localitate, caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamică urbană accentuată. Planul urbanistic zonal asigură corelarea programelor de dezvoltare urbană integrată a zonei cu Planul urbanistic general.

(2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementări asupra zonei referitoare la:

a) organizarea reţelei stradale;

b) organizarea arhitectural urbanistică în funcţie de caracteristicile structurii urbane;

c) modul de utilizare a terenurilor;

d) dezvoltarea infrastructurii edilitare;

e) statutul juridic şi circulaţia terenurilor;

f) protejarea monumentelor istorice şi serviţi în zonele de protecţie ale acestora.

(3) Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie în cazul:

a) zonelor centrale ale localităţilor;

b) zonelor protejate şi de protecţie a monumentelor, a complexelor de odihnă şi agrement, a parcurilor industriale, a parcelărilor;

c) altor zone stabilite de autorităţile publice locale din localitate, potrivit legii.

(4) Stabilirea zonelor pentru care se întocmesc planuri urbanistice zonale obligatorii se face de regulă în Planul urbanistic general.

(5) Planurile urbanistice zonale pentru zone protejate nu pot fi modificate decât în integralitatea lor, cu excepţia modificărilor făcute în conformitate cu prevederile arta. 32 alin. (5) lit. b) şi alin. (6) şi care nu alterează caracterul general al zonei.

Arta. 48. - (1) Planul urbanistic de detaliu are exclusiv caracter de reglementare specifică, prin care se asigură condiţiile de amplasare, dimensionare, conformare şi servire edilitară a unuia sau mai multor obiective, pe una sau mai multe parcele adiacente, în corelare cu vecinătăţile imediate.

(2) Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementări cu privire la:

a) asigurarea accesibilităţii şi racordarea la reţelele edilitare;

b) permisivităţi şi constrângeri urbanistice privind volumele construite şi amenajările;

c) relaţiile funcţionale şi estetice cu vecinătatea;

d) compatibilitatea funcţiunilor şi conformarea construcţiilor, amenajărilor şi planetelor;

e) regimul juridic şi circulaţia terenurilor şi construcţiilor.

(3) Planul urbanistic de detaliu se elaborează numai pentru reglementarea amănunţită a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general, Planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea condiţiilor de construire.

(4) Planul urbanistic general se elaborează în baza strategiei de dezvoltare a localităţii şi se corelează cu bugetul şi programele de investiţii publice ale localităţii, în vederea implementării prevederilor obiectivelor de utilitate publică.

(5) Prin Planul urbanistic general se identifică zone pentru care se pot institui reglementări ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu şi de la care nu se pot acorda derogări. Aceste reglementări se formulează cu claritate în Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general.

(6) Prevederile alin. (5) se aplică în mod obligatoriu zonelor asupra cărora este instituit un regim special de protecţie prevăzut în legislaţia în vigoare.

(7) În vederea unei utilizări coerente şi raţionale a teritoriului localităţilor, zonele sau parcelele cu coeficienţii de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic general şi regulamentul local aferent.

(8) Planul urbanistic general pentru intravilan se întocmeşte în format digital, pe suport grafic, la scări 1/1.000 - 1/5.000, după caz, iar în format analogic, la scara 1/5.000. Suportul topografic al planului de ansamblu al unităţii administrativ teritoriale este la scara 1/25.000, furnizat de oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară. Actualizarea suportului se poate face de către autorităţile administraţiei publice locale interesate, cu condiţia avizării acestuia de către oficiile de cadastru şi publicitate imobiliară, pe baza măsurătorilor sau pe baza ortofotoplanurilor.

Art. 33. - (1) Delimitarea şi parcelarea pe proprietari se fac pe baza hărţilor şi planurilor de situaţie la zi din cadrul actualei unităţi administrativ-teritoriale.

(2) La parcelarea terenului în sisteme de irigaţii se va ţine seama de metoda de udare cu echipamentele existente şi de prevederile regulamentelor de exploatare pentru utilizarea corectă şi raţională a acestora.

(3) Astfel, în cazul irigaţiilor prin aspersiune la care se folosesc echipamente de udare cu mutare manuală, la stabilirea loturilor de teren se va lua în considerare unitatea de suprafaţă deservită de un hidrant.

(4) La stabilirea limitelor loturilor se recomandă ca latura mică să fie pe antenă, latura mare să fie egală cu lungimea aripii de ploaie, iar suprafaţa parcelei să coincidă cu suprafaţa deservită de o aripă de ploaie sau cu un multiplu al acestei suprafeţe.

(5) Pentru proprietăţile de mici dimensiuni utilizarea raţională a sistemului de irigaţii, respectiv a suprafeţei deservite de un hidrant, presupune gruparea mai multor proprietari cu acces la sursa de apă.

(6) Pentru suprafeţele prevăzute să fie irigate prin scurgere la suprafaţă (brazde, fâşii) se vor avea în vedere orografia terenului, posibilitatea aplicării udării pe întreaga suprafaţă şi, respectiv, modalităţile de evacuare a apei în exces.

(7) Pe terenurile amenajate cu lucrări de desecare-drenaj, la stabilirea proprietăţilor se vor lua în considerare limitele obligatorii (canale, drumuri de exploatare) care să asigure atât exploatarea agricolă, cât şi întreţinerea lucrărilor hidroameliorative.

(8) Pe terenurile în pantă, la parcelare se va avea în vedere respectarea lucrărilor de combatere a eroziunii solului existente (terase, banchetă, benzi înierbate, reţeaua de regularizare a scurgerii apei de pe versanţi, drumuri agricole şi alte lucrări).

(9) Când nu sunt executate lucrări de combatere a eroziunii solului delimitarea parcelelor se va face, pe cât posibil, cu latura lungă în sensul curbelor de nivel, astfel încât să permită executarea lucrărilor de pregătire a solului pentru însămânţări, precum şi întreţinerea culturilor prăşitoare pe direcţia curbelor de nivel, în scopul prevenirii şi combaterii eroziunii solului.

(10) Delimitarea zonelor de protecţie aferente lucrărilor de îmbunătăţiri funciare, inclusiv celor de gospodărire a apelor, se va face cu respectarea prevederilor art. 34 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi conform normelor legale în vigoare.

Art. 34. - (1) Punerea în posesie cu terenuri agricole a persoanelor îndreptăţite, pe bază de măsurători topografice, se va efectua în conformitate cu prevederile art. 27 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de către specialişti în măsurători topografice, cadastru agricol, organizarea teritoriului, îmbunătăţiri funciare şi cadastru general. În situaţia în care volumul lucrărilor depăşeşte posibilităţile de lucru ale comisiei, acestea se pot executa prin prestări de servicii de către specialişti în măsurători topografice, cadastru agricol, organizarea teritoriului, îmbunătăţiri funciare şi cadastru general ai agenţilor economici. Persoanele care au formulat plângeri la judecătorie vor fi puse de către comisii, în posesie, provizoriu, cu suprafeţele stabilite pe baza hotărârii comisiei judeţene, până la pronunţarea hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile.

După pronunţarea hotărârii judecătoreşti, punerea în posesie se va face ţinându-se seama de dispoziţiile acesteia.

(2) În cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente ale proprietarilor deposedaţi, iar proprietarii vecini recunosc limitele acestor proprietăţii pe toate laturile, comisia locală ia act de recunoaşterea reciprocă a limitelor proprietăţii, formulată în scris, întocmeşte planurile parcelare şi înaintează în termen de 10 zile documentaţia comisiei judeţene sau prefectului pentru validare şi, respectiv, pentru eliberarea titlurilor de proprietate.

(3) Din rezerva constituită potrivit legii comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale vor putea atribui în completare terenuri, dacă din hotărârea judecătorească rezultă aceasta.

(4) Punerea în posesie se face prin întocmirea procesului-verbal, conform machetelor prevăzute în anexa nr. 19, şi prin semnarea acestuia. Un exemplar al procesului-verbal se înmânează proprietarului împreună cu schiţa terenului.

(5) În acest scop autorităţile comunale şi orăşeneşti ale administraţiei publice locale vor încunoştinţa în scris, cu confirmare de primire, persoanele care au domiciliul în localitate sau în alte localităţi şi cărora li s-a restabilit dreptul de proprietate, asupra datei la care va avea loc punerea în posesie. Pentru persoanele care au domiciliul sau reşedinţa în localitate autorităţile comunale şi orăşeneşti ale administraţiei publice locale vor afişa la sediul lor data punerii în posesie, utilizând totodată orice alte mijloace de comunicare.

(6) Persoanele care din diferite motive sunt în imposibilitate de a se prezenta la data punerii în posesie pot împuternici prin procură specială şi autentică, cu menţiunea expresă "Pentru punere în posesie", alte persoane, care vor semna procesul-verbal de luare în primire a terenului.

(7) La înmânarea titlurilor de proprietate cheltuielile ocazionate de expedierea încunoştinţărilor vor fi achitate, pe bază de chitanţă, de persoanele care primesc titlurile.

(8) Marcarea parcelelor se face prin ţăruşi sau borne care se asigură de fiecare proprietar.

Art. 35. - (1) În temeiul art. III alin. (1¹) din Legea nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile locale, în termen de 60 zile de la intrarea în vigoare a prezentului regulament, vor sesiza comisiile judeţene asupra cazurilor de acte administrative prin care au fost trecute în domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale terenuri pentru care s-au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate în termen legal.

(2) Comisia judeţeană reanalizează aceste cereri şi în cazul în care hotărăşte reconstituirea dreptului de proprietate fostului proprietar eliberează acestuia titlul de proprietate.

Art. 36. - (1) Pe baza documentaţiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie şi schiţele terenurilor, comisia judeţeană emite titlurile de proprietate conform modelului prezentat în anexa nr. 20. Documentaţiile se trimit în două exemplare, dintre care unul se reţine şi se depozitează la arhiva oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară. Formularele cuprinzând titlul de proprietate se tipăresc pe hârtie specială format A3, ca imprimat cu regim special, în carnete a câte 100 de file. Acestea se vor tipări prin grija Ministerului Administraţiei şi Internelor şi se vor difuza comisiilor judeţene în funcţie de necesităţi. Titlul de proprietate pentru cetăţenii în viaţă se emite persoanelor îndreptăţite (soţ, soţie), iar pentru moştenitori se emite un singur titlu de proprietate pentru terenurile ce au aparţinut autorului lor, în care se nominalizează toţi solicitanţii îndreptăţiţi, urmând ca pentru ieşirea din indiviziune, ulterior, aceştia să procedeze potrivit dreptului comun. Titlul de proprietate se completează cu tuş negru şi se numerotează începând de la nr. 1 în fiecare judeţ. În titlu se vor înscrie numele şi prenumele titularului, precum şi iniţiala tatălui. În cazul în care alături de soţul supravieţuitor vin la moştenire şi alţi moştenitori, potrivit celor prevăzute la art. 15 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la rubrica "Prin reconstituirea dreptului de proprietate" se înscrie suprafaţa atribuită persoanelor care au deţinut terenuri în proprietate sau, după caz, moştenitorilor acestora, precum şi în cazurile prevăzute la art. 22 din aceeaşi lege.

(2) Titlul de proprietate se semnează de prefect, secretarul general al instituţiei prefectului, ca secretar, şi de directorul general al oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară. Părţile detaşabile ale titlului de proprietate, semnate, se transmit comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale, care le vor înscrie în registrul agricol, după care le vor înmâna sub semnătură titularilor, iar partea nedetaşabilă (cotorul) a titlului de proprietate se reţine şi se depozitează la arhiva oficiului judeţean de cadastru şi publicitate imobiliară.

(3) În acest sens comisiile vor întocmi un registru care va cuprinde numele şi prenumele titularului, numărul titlului de proprietate şi semnătura primitorului.

(4) Formularele de titluri de proprietate existente se vor adapta în mod corespunzător.

(5) Titlurile de proprietate pentru persoanele care au formulat plângeri la judecătorie în baza prevederilor legilor fondului funciar se vor completa şi se vor elibera după pronunţarea hotărârii judecătoreşti irevocabile.

(6) Procedura privind delimitarea, întocmirea planului parcelar, punerea în posesie şi emiterea titlului de proprietate pentru terenurile forestiere solicitate în baza prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 1/2000, cu modificările ulterioare, se face conform dispoziţiilor cap. VIII.

(7) În cazul pierderii sau distrugerii titlului de proprietate se pot elibera duplicate, sub condiţia publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, a declaraţiei de pierdere sau distrugere, şi purtării menţiunii "duplicat", după încunoştinţarea scrisă a comisiei judeţene.

(8) Titlurile de proprietate se vor emite şi în favoarea proprietarilor care nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producţie, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate, conform art. 27, alin. (2¹) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Celelalte dispoziţii din prezentul regulament se vor aplica în mod corespunzător.

Art. 37. - În situaţia în care mai rămân terenuri neatribuite, comisia le va delimita pe planul cadastral şi dacă nu vor fi solicitate de către alte comisii locale în baza art. 10 din Regulament, le va preda consiliului local în administrare, urmând să fie folosite în conformitate cu prevederile legii. Înscrierea acestor suprafeţe se va face potrivit anexei nr. 17. De asemenea, va delimita şi va marca pe plan şi în teritoriu terenurile societăţilor comerciale, ale asociaţiilor de tip privat, izlazurile comunale şi terenurile cu vegetaţie forestieră atribuite proprietarilor care au solicitat restituirea acestora în condiţiile prevăzute de lege. Totodată va delimita şi va marca pe plan şi în teritoriu suprafaţa ce se va atribui în folosinţă, care se predă consiliului local.

Art. 38. - După punerea în posesie a tuturor proprietarilor oficiul judeţean de cadastru şi publicitate imobiliară va redacta un plan de situaţie cu noua parcelare a teritoriului şi cu numerotarea topografică corespunzătoare, în două exemplare, dintre care un exemplar rămâne la acesta, iar unul se predă cu proces-verbal consiliului local al comunei, oraşului sau municipiului. 

Acestea sunt toate tipurile de proprietate existente in Romania.

Multi dintre noi confunda termenul de constructie cu cel de cladire. In randurile de mai sus observam categorisirea acestui termen, pentru a fi lesne de inteles. Aceste destinatii ale constructiilor, la fel ca si categoriile de folosinta, sunt utilizate cu precadere in cadastru si intabulare, dar si indomenii cum sunt arhitectura si urbanismul unde pot fi utilizate ca atare.

Categoriile de golosinta ale terenurilor, joaca un rol deosebit de important in cadastru, deoarece cu acestea putem idenifica cadrul in care se afla terenul de intabulat.

In randurile de mai sus sunt prezentate destinatiile terenurilor, asa cum se regasesc in cartile de specialitate. Acestea sunt foarte utile in domeniul cadastrului, deoarece reflecta natura terenului ce urmeaza sa fie intabulat.

Incheiem operatiunea de ridicare a detaliilor topografice si ne verificam vizele pe alte doua puncte cunoscute, acest supliment se datoreaza preciziei cu care dorim noi, ca si experti cadastrali, sa ne facem treaba pentru intocmirea cadastrului si intabularii, imobilului in cauza. Odata ce datele au fost preluate din teren, sunt descarcate din aparatele topografice si incarcate in unitatile de calcul specifice, pentru a se elabora mai departe documentatia de cadastru si intabulare. Odata intocmita documentatia, aceasta este inregistrata online pe site-ul OCPI si ulterior se depune fizic la Oficiul de Cadastru din Bucuresti, unde va fi examinata din punct de vedere tehnic si juridic de catre inspectorul de cadastru si de asistentul registrator din cadrul biroului de Carte Funciara. Dupa cele 15 zile lucratoare in care se examineaza cererea de receptie si inscriere, dosarul de cadastru este solutionat, iar aceasta solutionare ni se transmite noua, persoanelor fizice autorizate de ANCPI. Dupa ce am ridicat dosarul, acesta este scanat si arhivat, iar ulterior il anuntam pe proprietarul imobilului in cauza, ca poate sa ridice dosarul din sediul nostru. Verificarile facute de noi si ulterior transpuse pe foaie de hartie, analog dar si digital, impreuna cu verificarile tehnice si juridice, efectuate de persoanele de specialitae din interiorul Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara, fac ca imoilul in cauza sa fie integrat in Baza de date nationala a ANCPI-ului, unde va ramane arhivat, iar daca cineva intersat de acesta va dori sa afle informatii despre el, va accesa nestingherit geoportalul ANCPI, sau va obtine un Extras de Carte Funciara de Informare, unde va observa detaliile tehnice si juridice ale acestui.

Operatiunea fiind incheiata, documentatia fiind bine intocmita si proprietarul fiind multumit, abia asteptam sa ne continuam activitatea de cadastru si intabulare si pentru alte imobile din sectorul 6.

Azimutul astronomic reprezinta unghiul dintre planul meridian al observatorului si planul cercului orar care include obiectul observat,masurat in planul orizontului, in sens orar plecand de la nord.

Azimutul geodezic reprezinta unghiul dintre meridianul geodezic si tangenta la linia geodezica catre punctul observat,masurat in planul perpendicular pe normala la elipsoid care trece prin punctul prin care se fac observatiile, in sens orar, pornind de la directia nord.

Azimutul in plan sau orienarea reprezinta unghiul masurt in sens orar intre axa sistemului de coordonate orientata pe directia nordului si o linie trasata in cadrul sistemului de coordonate.

Date referitoare la Proiecția Stereografică 1970 :

1. Este o proiecție azimutală oblică, cvasistereografică, conformă

2. Menține elipsoidul de referință Krasovski 1940, orientat la Pulkovo. El are parametrii : Semiaxa mare          : a = 6 378 245.000 m ; Turtirea geometrică : f = 1 / 298.3

3. Polul proiecției, Qₒ numit și “Centrul Proiecției” are următoarele coordonate geografice : φₒ = 46° [ Latitudine Nord (fi)] și λₒ = 25° [ Longitudine Est Greenwich(lamdha) ] și coordonatele rectangulare plane x = 500000 m și y = 500000 m .

4. Reprezentarea întregii țări se face pe un singur plan de proiecție secant, care are un cerc de deformație nulă, cu raza = 201.718 km

5. Deformația liniară variază funcție de departarea de Polul proiecției Qₒ , de la -25.0 cm/km la +65 cm/km la distanța de 380 km față de acest punct, iar deformația areolară fariază în funcție de depărtarea față de Polul proiecției Qₒ , de la -5 m²/ha în polul proiecției și +12.76 m²/ha la distanța de 380 km față de acest punct .

6. Sistemul de axe de coordonate rectangulare plane are ca origine imaginea plană a punctului central , axa Ox are sensul pozitiv spre Nord , iar axa Oy are sensul pozitiv spre Est. Pentru transformarea coordonatelor din planul tangent in Polul proiecției Qₒ, într-un plan secant paralel cu acesta, se utilizează coeficientul : c = 1 - 1 / 4000 = 0.999750000

7. Coeficientul de revenire la scara normală, de la planul secant la cel tangent este : c' = 1 / c = 1.000250063

1. Partea I, referitoare la descrierea imobilelor, care va cuprinde :

1. Numărul de ordine și cel cadastral al imobilului ;
2. Suprafața imobilului, reieșită din măsurători cadastrale, destinația, categoriile de folosință și după caz construcțiile. Scoaterea definitivă și temporară din circuitul agricol, a imobilelor situate în intravilanul aprobat potrivit legii se face prin Autorizație de construire. Conținutul documentațiilor de scoatere definitivă/temporară din circuitul agricol, precum și schimarea categoriei de folosință a imobilelor situate in intravilan se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenție Naționale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Scoaterea definitivă/temporară din circuitul agricol și schimbarea categoriei de folosință a imobilelor situate in extravilan se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale și al directorului general al Agenției Naționale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I ;
3. Planul imobilului cu descrierea imobilului constituie anexă la Partea I a Cărții Funciare, întocmită conform regulamentului aprobat prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenție Naționale, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

1. Partea a II-a, referitoare la înscrierile privind dreptul de proprietate și alte drepturi reale, care cuprinde :

1. Numele proprietarului;
2. Actul sau faptul jurdic care constituie titlul dreptului de proprietate, precum și menționarea înscrisului pe care se întemeiază acest drept;
3. Strămutările proprietății;
4. Dreptul de administrare, dreptul de concesiune și dreptul de folosință cu titlu gratuit, corespunzătoare proprietății publice;
5. Servituțile constituite in folosul imobilelor;
6. Faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice, precum și acțiunile privitoare la proprietate;
7. Recepția propunerii de dezmembrare sau de comasare și respingerea acesteia, respingerea cererii de recepție sau înscriere, în cazul imobilelor cu carte funciară deschisă;
8. Obligații de a nu face. Interdicțiile de înstrainare, grevare, închiriere, dezmembrare, comasare, construire, demolare, restructurare și amenajare;
9. Clauza de inalienabilitate a imobilului potrivt art. 628 alin.(2) din Codul Civil și clauza de insesizabilitate, potrivit art. 2329 alin (2) din Codul Civil;
10. Orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face în titlu, în partea I sau a II-a a cărții funciare, cu privire la înscrierile făcute.

1. Partea a III-a , referitoare la înscrierile privind dezmembrămintele dreptului de proprietate, drepturile reale de garanție și sracini, care va cuprinde :

1. Dreptul de superficie, usufruct, uz, abitație, servituțile in sarcina fondului aservit, ipoteca și privilegiile imobiliare, precum și locaținea și cesiunea de creanță;
2. Faptele juridice, drepturile personale sau alte raporturi juridice precum și acțiunile privitoare la drepturile reale înscrise în aceasta parte;
3. Sechestrul urmărirea imobilului sau veniturilor sale;

Orice modificări, îndreptări sau însemnări ce s-ar face cu privire la înscrierile făcute in această parte.

În grafica 3D pe calculator, modelarea 3D este procesul de dezvoltare a unei reprezentări matematice a oricărei suprafațe tridimensionale a unui obiect, prin intermediul software-ului de specialitate. Produsul final se numeste modelul 3D. Acesta poate fi afișat în spațiu ca o imagine în două dimensiuni printr-un proces numit printare sau poate fi utilizat într-o simulare asistată de calculator. Modelul poate fi, de asemenea, creat fizic, folosind dispozitive de imprimare 3D, așa numitele imprimante 3D.

Modele pot fi create în mod automat sau manual. Ambele procese de modelare necesită timp de pregătire a datelor geometrice pentru grafica 3D.

Noi concepte în modelare 3D au început să apară, cum ar fi modelare-curbă controlată, care pune accentul pe modelarea mișcării unui obiect 3D în loc de modelarea tradițională a formei static.

Software de modelare 3D, reprezintă o clasă de software pentru grafica pe calculator 3D, folosit pentru a produce modele 3D. Programele individuale din această clasă sunt numite aplicații de modelare sau de modelatori.

Următoarea generație de Sisteme Informaționale impune un nou mod de modelare a datelor spațiale. Acest nou mod de modelare se numește  GIS 3D și provine din interesul de a rezolva problemele legate de spațiul cu trei dimensiuni, nouă oamneilor, ne este mai ușor să înțelegem un model digital când î-l vizualizăm 3D, deorece realitatea care ne înconjoară este 3D. Un model digital 3D, conține aspecte spațiale și aspecte non-spațiale. Aspectele spațiale sunt legate de forma, dimensiunea și locația obiectului digital spațial, într-un cuvânt proprietățile geometrice ale acestuia, având reprezentare grafică. Aspectele non-spațiale reprezintă caracteristici cum ar fi : numele, adresa, culoarea, funcția etc., referindu-se de cele mai multe ori la proprietățile tematice ale obiectului digital spațial, cea mai bună reprezentare a acestora fiind sub formă de text.

Diferența esențială dintre obiectele 3D din lumea reală și cele reprezentate în mediul virtual, este că primele există fizic în cele trei dimensiuni, iar cele din urmă, pot fi reprezentate doar matematic.

1.3.2. Definiție 3D

Termenul 3D reprezintă descrierea unui obiect, într-un sistem cartezian de coordonate cu trei axe, X,Y și Z.

Axele X și Y ale modelului 3D, asigură mișcarea în plan în mediul 3D.

Axa Z, a spațiului 3D, reprezintă o caracteristică esențială și este utilizată în măsurarea a patru atribute :

• Adâncimea unui obiect 3D
• Amplasamentul unui obiect 3D
• Distanța dintre obiectul 3D și cameră
• Axa Z de rotație

Un model 3D este o reprezentare matematică a oricărui obiect tridimensional ,real sau imaginar, în mediul virtual al unui program 3D. Spre deosebire de o imagine 2D, modele 3D pot fi vizualizate în programele specializate din orice unghi, pot fi scalate, rotite sau modificate în mod liber. Procesul de creare și conturare a unui model 3D este cunoscut sub numele de modelare 3D.

1.3.3. Tipuri de modele tridimensionale

Există două tipuri principale de modele 3D și anume : sinuozitatea rațională neuniformă de bază, sau prescurtat NURBS, care este un model matematic utilizat în mod obișnuit în grafica 3D, asistată de calculator, pentru generarea și reprezentarea curbelor și suprafețelor. Acesta oferă o mare flexibilitate și manevrabilitate de precizie pentru ambele forme de modelare, analitică, unde întalnim suprafețe definite de formule matematice standard și formele modelate. NURBS sunt utilizate în mod obișnuit în proiectarea asistată de calculator, proiectarea asistată în industria prelucrătoare - CAM, precum și inginerie - CAE și fac parte din numeroase standarde din industrie, cum sunt formatele IGES și STEP.

Ele pot fi manipulate eficient prin programele de calculator și totuși permit interacțiunea umană ușoară. Modelele NURBS sunt reprezentate matematic ca funcții de cartografiere a doi parametri către o suprafață în spațiul tridimensional.Forma suprafeței este determinată de punctele de control. Aceste modele pot reprezenta forme geometrice simple, într-o formă compactă.

În general, editarea curbelor și suprafețelor modelelor NURBS, este intuitivă și previzibilă. Punctele de control sunt întotdeauna fie conectate direct la curbă sau la suprafață, ori se comportă ca și cum ar fi conectate cu acestea, printr-o bandă de cauciuc. În funcție de tipul de interfață, editare pot fi realizată  prin punctele de control.

Modelul poligonal, reprezintă în grafica 3D, orice formă geometrică descrisă matematic, care diferă de suprafața NURBS, prin asemanarea cu un obiect și nu cu o suprafață. Acestea sunt formate din fețe poligonale, margini (muchii) și noduri, cele mai simple modele poligonale 3D fiind cubul, sfera sau cilindrul.

1.3.4. Componentele de bază ale modelului poligonal 3D

• Nodul unui model poligonal 3D reprezintă un punct în mediul tridimensional și este obiectul de bază folosit în modelarea 3D.
• Marginea unui model poligonal 3D se definește prin conexiunea a două noduri printr-o linie dreaptă.
• Fața poligonală reprezintă un set închis de margini.

Trei noduri conectate între ele prin trei muchii, definesc un triunghi, care este poligonul cel mai simplu în spațiul euclidian. Din aceste triunghiuri se pot crea poligoane complexe sau un singur obiect cu mai mult de trei noduri, cele mai utilizate  forme în modelarea poligonală 3D fiind poligoanele cu patru laturi și triunghiurile. Un grup de poligoane, conectate între ele prin noduri comune, definesc un element.

Aceasta tehnica este folosita cu succes in vederea inregistrarii dreptului de proprietate, printr-un cadastru 3D. Intabularea si cadastru se pot realiza pe viitor si prin aceste mod, al tehnicii tridimensioanle.

Funcţia tehnică

    Funcţia tehnică a cadastrului consta în realizarea următoarelor lucrări:

• stabilirea şi marcarea în teren, prin borne tip cadastral, a hotarelor teritoriilor administrative ( comunale, orăşeneşti şi municipale ), prin operaţiunea de delimitare;
• identificarea şi marcarea pe teren a perimetrelor terenurilor societăţilor de stat şi agenţilor care deţin terenuri agricole;
• identificarea şi marcarea prin borne a perimetrelor construibile ale localităţilor şi ale vetrelor de sat;
• identificarea şi marcarea pe teren a perimetrelor terenurilor care aparţin asociaţiilor cu caracter social;
• identificarea şi marcarea pe teren a perimetrelor zonelor industriale;
• identificarea limitelor proprietăţilor private dintr-un teritoriu administrativ;
• efectuarea măsurătorilor pe teren şi prelucrarea datelor cadastrale;
• întocmirea planurilor cadastrale;
• întocmirea registrelor cadastrale şi a situaţiilor de sinteză;
• întreţinerea cadastrului;

    Documentele cadastrale întocmite în cadrul funcţiei tehnice sunt:

• dosarul lucrărilor de hotărnicie;
• planurile şi hărţile cadastrale;
• registrele şi fişele cadastrale, precum şi situaţiile de sinteză.

Funcţia economică

    Funcţia economică a cadastrului consta în realizarea următoarelor lucrări:

• încadrarea terenurilor agricole în clase de calitate;
• evidenta terenurilor în funcţie de stadiul degradării şi de factorii care au provocato;
• evidenta lucrărilor amenajate prin lucrări de inbunatatiri funciare
• evidenta lucrărilor care necesită lucrări de imbunatatiri funciare şi tipul acestora;
• evidenta cladireilor după materialul de construcţie, dotate cu instalaţii, confort, grad de uzură, etc.

    Prin funcţia să economică, cadastrul contituie un instrument important pentru organizare, folosirea raţională, conservarea şi dezvoltarea construcţiilor, pădurilor, apelor şi terenurilor cu destinaţie specială din ţara noastră.

Funcţia juridică

Funcţia juridică a cadastrului trebuie să asigure identificarea corectă a proprietarilor de terenuri şi construcţii, precum şi înscrierea acestora în cadastrul genereal şi în cărţile funciare, pe baza drepturilor şi a actelor juridice pe care se întemeiază proprietatea. Înscrierea în cartea funciara a proprietarilor şi a drepturilor reale asupra terenurilor şi construcţiilor se face în scopul evidentei juridice, deci, cui aparţine bunul imobil şi ce deţine fiecare cetăţean pe teritoriul ţării, asigurându-se astfel publicitatea imobiliară.

          În acelaşi timp, cadastrul este, pentru economia de piaţă, un instrument deosebit de important, pentru că furnizează documentele care dau siguranţa tranzacţiilor care au loc pe piaţa bunurilor imobiliare.

          De asemeneea, importanta lucrărilor de cadastru este de prim ordin pentru întocmirea sistemelor informaţionale ale teritoriului, capabile să furnizeze rapid date reale tuturor organismelor de gestionare şi planificare a bunurilor imobile din sectoarele importante ale economiei naţionale.

          Hotarnicii romani de la vremea respectivă întocmeau o carte de alegere a hotarelor, în care erau specificate punctele de hotar, întocmite pe baza actelor şi a mărturiilor de la faţa locului, punctele fiind şi materializate prin movile sau borne de piatră. În 1671 există obiceiul de înscriere în catastiful târgului sau catastiful oraşului.

          Ulterior dezvoltarea cadastului în românia a copiat modelul din ţările europene. În 1849 cadastrul este mai întâi introdus în Transilvania şi Banat print-un decret imperial, urmând ca şi în Bucovina lucrarile să aibă aceeaşi evoluţie.

          Lucrările au început în anul 1850 fiind executate de către inginerii hotarnici, în 1864 Ministerul de Justiţie a început întocmirea cărţilor funciare, care conţineau drepturile juridice ale proprietarilor.

          În Dobrogea în 1878 este întocmita prima hartă la scara 1:10.000, fiind reprezentată pe ea limitele proprietăţilor şi folosinţele terenurilor.

          Muntenia şi Moldova la sfârşitul secolului VIII s-au făcut multe planuri şi hărţi, cea mai însemnată fiind  hartă topografică la scara 1:20.000, întocmită de Institutul Geografic al Armatei în proiecţie conică, pentru Muntenia de Vest şi Oltenia de Sud.

          În acesta perioada s-au întocmit foarte multe planuri în toate orasele romanesti, cele mai însemnate fiind planul oraşului Bucureşti, la scara 1:1000, întocmit în anul 1846 şi planul parcelar al Bucureştiului, la scara 1:500, întocmit în anul 1898.

          Tot în secolul VIII îşi fac apariţia cadastrele de specialitate, în special cel al fondului forestier, iar în 1910 se înfiinţează Serviciul Topografic al Pădurilor, care a început ridicarea planimetrică şi altimetrica a pădurilor la scara 1:5000.

          Instituţia cadastrului s-a format cu adevărat  în Romania după al doilea Război mondial şi a fost înfiinţat Direcţia Cadastrului şi Lucrărilor Tehnice la Ministerul Agriculturii având ca sarcini punera bazelor unui sistem cadastral; sa conducă şi să controleze lucrări de măsurare; să intocmeasca şi să clasifice planurile; organizarea şi uniformizarea cadastrului.

          În 1928 ia naştere Serviciul Cărţilor Funciare, la Ministerul Justitei, având ca scop rezolvarea problemelor juridice ale cadastrului.

          Direcţia Cadastului a trecut prin mai multe reorganizări şi transformări, în 1939 a fost la Ministerul Justiţiei, în 1949 la Ministerul Lucrărilor Publice, iar în 1953 la Ministerul Agriculturii unde a fost desfiinţat, deoarece asocierea noţiunii de proprietate cu cea de proprietar nu era compatibilă cu principiile societăţi socialiste, ca urmare în 1955 aceste lucrări trec în sarcina Direcţiei Generale Geo-Topografice şi Organizare Teritorială, astfel s-a trecut la un cadastru simplificat care asigura numai o evidenta a terenurilor.

          Responsabilitatea acestei evidente a trecut în sarcina Institutului de Studii şi Proiectări şi Centrului de Fotogrametrie apărut în 1958 şi transformat în 1971 în Institutul de Geodezie, Fotogrametrie Cadastru şi Organizarea Terenurilor.

          Astfel până în anul 1990 a fost introdus cadastrul tehnic în 83% din terenurile situate în extravilan, şi în peste 50.9% din localităţi.

          După 1990 apar schimbări prin aplicarea legii 18 din 1991, care afectează 8 milioane de hectare teren arabil, prin noile parcelari efectuate cu punerea în posesie, acest lucru anulează lucrările de cadastru deja efectuate pe suprafeţele respective şi necesită întocmirea de noi planuri cadastrale, de asemenea schimbările menţionate au determinat schimbări de fond, concretizată prin noua Lege a cadastrului şi a Publicităţii imobiliare nr.7 din 1996, aceasta contribuie la dovedirea şi apărarea dereptului de proprietate asupra bunurilor  imobile. Legea deschide posibilitatea realizării unui cadastru modern, multifuncţional, la care să se racordeze cărţile funciare.

Organizarea cadastrală apare şi în secolul  VII i.H., în Grecia antică, planurile cu forme rectangulare, reprezentau împărţirea unor oraşe, aceasta delimitare cadastrală a fiind preluată ulterior de romani.

Roma antică a dus cadastrul la un nou nivel, astfel încât în acea perioadă cadastrul atinge apogeul, provinciile cucerite de romani erau măsurate, inventariate şi împărţite în loturi cadastrale, cărora li se ataşau atribute descriptive ca dimensiuni, suprafeţe şi stările juridice ale acestora.

          Cadastrul roman se dezvolta în secolul III î.H. folosit în amenajarea teritoriului, urmând să devină un instrument fiscal aplicat mai întâi în egipt iar ulterior în tot imperiul. Limitele hotarelor erau realizate de specialişti romani care au avut activitate şi pe teritoriul românesc în timpul ocupaţiei romane.

          Căderea imperiului roman a adus şi scăderea activităţii cadastrale, urmând să fie reluată în Evul Mediu când începe să fie recunoscut de autorităţile de stat. Cadastrul s-a reluat în tânăra republică Milano, fiind utilizat ca soluţie de impozitare pentru a se reface după războaiele purtate. Urmatoare ţară a fost Germania care a recurs la cadastu pentru a împărţi teritoriile cucerite din vestul imperiului roman, şi Franta a recurs la cadastru pentru a înfiinţa în unele provincii documente cu scop fiscal, prin care se realiza un inventar al proprietăţilor dar fără reprezentare fiscală.

          Ulterior, cadastrul din majoritatea ţărilor s-a dezvoltat, copiind modelul din Principatul Milano. În 1719 se introduc o serie de reguli care duc la progresul cadastrului:

• obligaţia de a folosi aceeaşi metodă de lucru;
• pe hărţi să se reprezinte limitele dintre teritoriile cadastrale;
• ridicările topografice să fie executate cu planşeta topografică şi să se sprijine pe o reţea de triangulaţie locală.
• determinarea suprafeţei să se facă cu planimetrul sau prin împărţirea în triunghiuri şi trapeze.

Au fost formate comisii care au împărţit în clase terenurile pentru a putea fi evaluate ( bune, mijlocii şi slabe ).

          Documentaţia rezultată din lucrările cadastrale erau registrul parcelar, mapa cu hărţile şi coală de proprietate.

          În imperiul Austriac cadastrul porneşte de la modelul milanez şi este dezvoltat: lucrările se sprijină pe o reţea  de triangulaţie generală; se înfiinţează cărţile funciare; se introduce metrul pentru măsurarea lungimilor; se stabilesc scările la care să se execute hărţile.

Cota zero - este nivelul de referinta fata de care sunt exprimate toate cotele de nivel dintr-un proiect. In mod conventional, dar nu este o regula, cota +/- 0.00 se atribuie nivelului pardoselii finite a parterului.

Suprafata construita - este aria sectiunii orizontale a cladirii la cota +/- 0.00 a parterului, masurata pe conturul exterior al peretilor. In suprafata construita nu intra : rezalidurile cu aria mai mica de 0.4 mp si nisele cu aria mai mare de 0.4 mp; treptele exterioare si terasele neacoperite; suprafetele curtilor interioare, ale curtilor exterioare de lumina sau de acces (denumite in mod curent curti englezesti) mai mari de 4 mp. Pentru constructiile subterane si subsoluri, suprafata construita se masoara la cota finita a pardoselii si se considera aria sectiunii orizontale cuprinsa in conturul exterior al peretilor, inclusiv grosimea zidului de protectie a izolatiei. In cazul constructiei amplasate pe teren in panta, aria constructiei se calculeaza in plane orizontale in trepte, functie de teren  si specificul constructiei. 

Suprafata nivelului - reprezinta suprafata sectiunii orizontale a cladirii la nivelul respectiv delimitata de conturul lor exterior.Observatie : podul nu se considera etaj, cu exceptia mansardelor. Aria nivelului se masoara la 1 m deasupra pardoselii finite. In suprafata nivelului se cuprind si ariile nivelurilor intermediare sau anexe interioare sau exterioare cum sunt : suprafetele teraselor circulabile pentru diferite functiuni; suprafetele balcoanelor interioare (in cazul teatrelor, cinematografelor, aulelor sau ale altor sali similare); ariile subpantelor; ariile balcoanelor si logiilor; ariile porticelor de circulatie si gangurilor de trecere daca acestea nu au inaltimea mai mare decat a unui etaj, se considera aferente numai primului nivel deservit; aria coridoarelor exterioare; aria scarilor exterioare de acces intre niveluri, intra in calculul ariei nivelului deservit; aria incaperilor cu inaltime libera mai mare de 1.80 m (de exemplu subsol, incaperile motoarelor de ascensor, pompe, etc., parti iesite si inchise pentru iluminatul subsolurilor, incaperi la mansarde, etc.); aria rampelor exterioare si a scarilor de acces de la magazii, depozite etc.; aria aferenta lucranelor in cazul mansardelor daca inaltimea este mai mare de 1.80 m. In suprafata nivelului nu se cuprind : copertinele cu suprafete mai mici de 4 mp si adancimea mai mica de 2 m, profilele ornamentelor si corniselor; invelitoarele, terasele necirculabile (rezultate din retragere) de peste nivelul imediat inferior; golurile mai mari de 4 mp, fiecare in parte numai la curti de lumina si la curti englezesti; rezalidurile cu aria mai mica de 0.4 mp si nisele cu aria mai mare de 0.4 mp; treptele exterioare si terasele neacoperite; aria aferenta lucranelor in cazul mansardelor, daca inaltimea este mai mica de 1.80 m.

Suprafata peretilor - reprezinta suma ariilor proiectiilor orizontale ale sectiunilor peretilor, panourilor si stalpilor exteriori si interiori si cosurilor. Aria peretilor se determina pe baza grosimii zidurilor. La calculul ariei peretilor, nu se iau in considerare peretii amovibili (ce pot fi mutati) care nu intrerup continuitatea pardoselilor.

Suprafata utila - reprezinta suma tuturor ariilor utile ale incaperilor din apartament (camere de locuit, bai, WC, bucatarii, spatii de depozitare si de circulatie din interiorul apartamentului). Nu se cuprind : suprafetele logiilor si balcoanelor, pragurile golurilor de usi ale trecerilor cu deschideri pana la 1.00 m, nisele de radiatoare, precum si suprafetele ocupate de sobe si cazane de baie (cate 0.5 mp pentru fiecare soba si cazan de baie) in cazul in care incalzirea se face cu sobe. In cazul locuintelor duplex rampa mai putin palierele nu se cuprind in suprafata utila a apartamentului.

Suprafata locuibila - reprezinta suma ariilor destinate pentru locuit. Aici intra : camera de zi si dormitoarele. Observatie - a nu se confunda cu aria locativa.

Suprafata desfasurata - reprezinta suma ariilor tuturor nivelurilor .

Suprafata desfasuarta construita - reprezinta Suprafata desfasurata minus suprafata subsolului.

• Reglementa situatia juridica a imobilelor si a inscrie dreptul de proprietate in Cartea Funciara, in vederea realiarii publicitatii imobiliare
• Impozitarea justa a bunurilor imobile
• Identificarea juridica a resurselor financiare
• Punerea spre analiza a elementelor necesare diferitelor proiecte urbanistice
• Inventarierea fondului imobiliar-edilitar, fondului silvic, fondului apelor, etc..
• Protectia mediului inconjurator
• Crearea bazei de date cadastrale necesare bancilor de date urbane si sistemelor informationale specifice.

• cadastrul este obiectiv, pentru că exprima realitatea din teren;
• cadastrul este unitar, pentru că se execută după instrucţiuni şi normative unice şi foloseşte un limbaj unic, atât pentru utilizator, cât şi pentru beneficiar;
• cadastrul este dinamic, pentru că exprima realitatea naturală în continua schimbare, ceea ce impune necesitatea unei întreţineri permanente;
• cadastrul este general, penru că satisface cerinţele de bază pentru toate sectoarele economiei naţionale;
• cadastrul este obligatoriu, pe întreg teritoriul ţării, pentru proprietarii de bunuri imobile şi pentru toate intitutiile care care gestionează bunuri imobile;
• cadastrul are caracter istoric, pentru că ţine seama de legităţile sociale, mai ales prin caracterul proprietăţii, care diferenţiază o societate de alta;
• cadastrul este perfectibil, pentru că oferă posibilitatea folosirii mijloacelor de  automatizare a proceselor de culegere şi prelucrare a datelor, de obţinere a documentelor finale şi de întreţinere, prin crearea sistemului informatic cadastral.

Nouă definiţie este conformă cu Art.1 din Legea 7 din 1996 rectualizata la data de 02.08.2013 : " Cadastrul şi cartea funciară formează un sistem unitar şi obligatoriu de evidenţă tehnică, economică şi juridică, de importanţă naţională, a tuturor imobilelor de pe întregul teritoriu al ţării.

Scopul acestui sistem este:
a) determinarea informaţiilor tehnice, economice şi juridice referitoare la imobile;
b) asigurarea publicităţii drepturilor reale imobiliare, a drepturilor personale, a actelor şi faptelor juridice, precum şi a oricăror altor raporturi juridice, prin cartea funciară;
c) furnizarea de date instituţiilor publice ale statului, necesare sistemului de impozitare şi pieţei imobiliare;
d) contribuie la asigurarea securităţii tranzacţiilor imobiliare şi la facilitarea creditului ipotecar.
(2) Cadastrul realizează identificarea, măsurarea, descrierea şi înregistrarea imobilelor în documentele cadastrale şi reprezentarea acestora pe hărţi şi planuri cadastrale.
(3) Cartea funciară cuprinde descrierea imobilelor şi înscrierile referitoare la drepturile reale imobiliare, la drepturile personale, la actele, faptele sau la raporturile juridice care au legătură cu imobilele.
(4) Evidenţa imobilelor înscrise în planul cadastral şi în cartea funciară se realizează şi se actualizează din oficiu, la cererea persoanelor interesate sau la iniţiativa autorităţilor publice. Autorităţile publice şi titularii de drepturi asupra imobilelor au obligaţia de a sprijini crearea şi actualizarea cadastrului prin punerea la dispoziţie cu titlu gratuit a datelor şi informaţiilor deţinute. Autorităţile administraţiei publice locale sunt obligate să acorde sprijin informaţional, tehnic şi de altă natură, în limitele competenţelor, la crearea şi actualizarea sistemului de cadastru şi carte funciară.
(5) Prin imobil, în sensul prezentei legi, se înţelege terenul, cu sau fără construcţii, de pe teritoriul unei unităţi administrativteritoriale, aparţinând unuia sau mai multor proprietari, care se identifică printr-un număr cadastral unic.
(6) Imobilul definit la alin. (5) se înscrie într-o carte funciară.
(7) Entităţile de bază ale acestui sistem sunt imobilul şi proprietarul."

Acest text este ajutator pentru cei ce doresc a cunoaste ce este cadastrul si cartea funciara, rolul si scopul acestuia, nefiind nevoiti sa mai caute in Legea 7 din 1996.

"La varsta de 21 de ani, am mostenit o casa de la bunicii mei, si am fost nevoit sa trec prin toate etapele birocratice pe care le presupune trecerea in posesie a unui imobil. De la notarul foarte grabit, care ofera informatii foarte succinte, la functionarii de la primarie nu tocmai bine pregatiti si mai putini dornici de a te ajuta. Lucrurile s-au schimbat in bine atunci cand am luat legatura cu firma de cadastru, pentru realizarea documentatiei necesare. De ce? Pentru ca toata lumea ma trimitea in alta parte si nimeni nu reusea sa ma ajute sa intru in posesia a ceva ce era de fapt al meu. Asta este! Nu stiu daca se intampla doar in Romania, dar la un moment dat credeam ca mostenirea mea va fi de fapt a statului. Toate lucrurile se bateau cap in cap. Nu reuseam sa ma descurc din simplul motiv ca proprietatea nu avea cadastru si intabulare."

In calitate de persoane fizice cat si juridice, ne putem intalni cu nevoia de a apela la aceste servicii pentru completarea actelor notariale in vederea instrainarii unui imobil, in situatii de vanzare – cumparare, donatie, mostenire etc. sau in momentul ipotecarii unui imobil pentru obtinerea unui credit.

Cum l-am ajutat pe Cosmin?

Ne-am documentat in legatura cu problema, am rezolvat lucrurile legate de cadastru si intabulare (si aici ma refer la toate procedurile necesare si toata documentatia respectiva) si l-am sfatuit ce sa faca mai departe. 

In prezent, Cosmin este fericit ca a intrat in posesia proprietatii, iar noi suntem multumiti ca l-am putut ajuta.

Nu uita, cand ai o problema legata de o proprietate, verifica daca ai Cadastru si Intabulare. 

De cele mai multe ori, Cadastru vine cu solutia si iti rezolva problemele.

Art. 9. - (1) Lucrările privind stabilirea dreptului de proprietate pentru foştii membri ai cooperativelor agricole de producţie şi pentru celelalte persoane prevăzute de lege se desfăşoară de comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale, după caz, luându-se în considerare suprafaţa terenurilor aduse în cooperative, preluate de acestea în baza unor legi speciale, sau în orice alt mod de la membrii cooperatori. Suprafaţa adusă în cooperativă este cea care rezultă din actele de proprietate, cartea funciară, cadastru, cererile de înscriere în cooperativă, registrul agricol de la data intrării în cooperativă, evidenţele cooperativei sau din orice alte probe, inclusiv declaraţii ale martorilor.

(2) În baza prevederilor art. 23 şi 24 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, terenurile atribuite din intravilanul localităţilor pentru construcţia de locuinţe şi anexe gospodăreşti, se înscriu în proprietatea deţinătorilor actuali, în limita suprafeţelor primite în acest scop de la fostele cooperative agricole de producţie sau de la fostele consilii populare.

(3) Foştii proprietari sau moştenitorii acestora vor fi compensaţi cu o suprafaţă de teren echivalentă valoric din terenurile intravilane sau, în lipsă, extravilane, ce au aparţinut deţinătorilor prevăzuţi la alin. (1) sau ascendenţilor acestora, din rezerva comisiei locale sau, după caz, din terenul proprietate privată a comunei, oraşului sau a municipiului, acceptată de foştii proprietari sau de moştenitorii acestora.

Art. 10. - (1) În situaţiile în care restituirea pe vechiul amplasament nu mai este posibilă, fostului proprietar sau moştenitorilor acestuia li se va oferi, un alt amplasament situat în aceeaşi localitate sau într-o localitate învecinată. Oferta va fi trimisă persoanelor îndreptăţite prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire iar termenul în care răspunsul la ofertă trebuie dat nu poate fi mai mic de 7 zile de la data primirii ofertei de teren pe alt amplasament. În cazul în care fostul proprietar sau moştenitorii acestuia nu acceptă amplasamentul oferit, comisia locală va trebui să formuleze o altă ofertă în termen de 30 de zile, dacă persoanele îndreptăţite nu optează pentru primirea de despăgubiri.

(2) În situaţia în care într-o anumită localitate nu mai există suficient teren în rezerva comisiei de fond funciar care să fie atribuit în proprietate foştilor proprietari deposedaţi sau moştenitorilor acestora, comisiile de fond funciar se vor adresa comisiilor de fond funciar din alte localităţi care vor pune la dispoziţie terenurile rămase disponibile.

Art. 11. - (1) Potrivit prevederilor legale, stabilirea dreptului de proprietate se face numai la cerere, formulată de fiecare persoană îndreptăţită, personal sau prin mandatar. Când sunt mai mulţi moştenitori cererea se poate face şi în comun, fiind semnată de fiecare dintre ei.

(2) În cerere se vor menţiona următoarele date şi elemente: numele şi prenumele solicitantului şi ale părinţilor, calitatea, gradul de rudenie, suprafaţa de teren la care se socoteşte îndreptăţit, precum şi orice alte date necesare pentru stabilirea dreptului de proprietate potrivit legii.

(3) La cerere se vor anexa: acte de proprietate, certificat de moştenitor, hotărâre judecătorească, dacă există; în toate cazurile, certificat de naştere, certificat de deces al autorului, în cazul moştenitorilor, precum şi orice alte acte din care să rezulte dreptul de proprietate asupra terenului solicitat.

(4) Totodată la cerere se va anexa declaraţia prevăzută la art. 10 alin. (2) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

(5) Cererea, împreună cu actele prevăzute la alin. (3), se depune la consiliul local în a cărui rază teritorială este situat terenul, fie personal, fie prin poştă, înăuntrul termenului prevăzut de lege.

(6) În cazul în care cererea se depune personal, solicitantul va prezenta actele doveditoare în original şi câte o copie xerox, semnată pentru conformitate, rămânând la comisie numai copiile acestora.

(7) Când cererea se transmite prin poştă, la aceasta se vor anexa copii xerox semnate pentru conformitate pe propria răspundere de către solicitant.

(8) În cazul în care după înregistrarea cererii, fostul proprietar prezintă probe doveditoare înainte de punerea în posesie, pentru suprafeţe mai mari avute în proprietate, reconstituirea se face pentru întreaga suprafaţă dovedită.

(9) În toate cazurile cererea poate fi soluţionată şi fără prezenţa solicitantului, dacă acesta nu şi-a exprimat în scris dorinţa de a participa la soluţionare. Prezenţa solicitantului este obligatorie la primirea titlului de proprietate, care trebuie semnat, precum şi la punerea în posesie.

(10) Cererile depuse potrivit prevederilor art. 9 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele depuse în baza Legii nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare, vor urma procedura prevăzută de acestea.

Art. 12. - Stabilirea suprafeţei de teren din intravilan şi extravilan, adusă în cooperativă de membrii cooperatori sau, după caz, preluată de cooperativă în orice mod, se face conform prevederilor art. 8 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Suprafeţele de teren se înscriu în anexa nr. 1.

Art. 13. - (1) Stabilirea dreptului de proprietate pentru foştii cooperatori, în viaţă la momentul intrării în vigoare a legii, se face pe numele persoanelor îndreptăţite, iar pentru cooperatorii decedaţi, pe numele moştenitorilor. Când sunt mai mulţi moştenitori stabilirea dreptului de proprietate se face pe numele tuturor moştenitorilor.

(2) În situaţia în care pentru stabilirea dreptului de proprietate au depus cereri la comisie mai multe categorii de moştenitori, cererile moştenitorilor legali vor fi luate în considerare, prin excludere, în următoarea ordine de preferinţă:

a) cele ale descendenţilor direcţi (copii, nepoţi, strănepoţi), singuri sau în concurs cu soţul supravieţuitor, excluzându-i pe toţi ceilalţi moştenitori; copiii îi exclud pe nepoţi şi aceştia pe strănepoţi, în afară de cazul în care nepoţii sau, după caz, strănepoţii vin la moştenire în locul părintelui decedat anterior autorului succesiunii, prin reprezentare legală;

b) cele ale colateralilor privilegiaţi (fraţi, surori şi descendenţii acestora - copiii şi nepoţii acestora) şi ale ascendenţilor de gradul I (părinţi), împreună sau singuri şi, după caz, în concurs cu soţul supravieţuitor, excluzându-i pe ceilalţi moştenitori de grad mai îndepărtat; fraţii şi surorile îi exclud pe descendenţii lor; aceştia din urmă pot veni la moştenire în locul tatălui sau al mamei (frate sau soră) în cazul în care aceştia au decedat anterior autorului succesiunii, prin reprezentare legală;

c) cele ale ascendenţilor de gradul II (bunici), singuri sau în concurs cu soţul supravieţuitor;

d) cele ale colateralilor de gradul III (unchi, mătuşi), excluzându-i pe ceilalţi moştenitori de grad mai îndepărtat, singuri sau, după caz, în concurs cu soţul supravieţuitor;

e) cele ale moştenitorilor colaterali de gradul IV (veri) ca ultime persoane cu vocaţie succesorală, singuri sau în concurs cu soţul supravieţuitor.

(3) Soţul supravieţuitor vine singur la moştenire dacă nu există nici unul dintre gradele de moştenitor prevăzute mai sus.

(4) În cazul în care există moştenitori testamentari care formulează cereri, ei vor fi trecuţi, de asemenea, în titlul de proprietate împreună cu ceilalţi moştenitori legali care au vocaţie, potrivit documentelor prezentate, urmând ca raporturile dintre ei să fie soluţionate potrivit dreptului comun.

(5) Foştii membri cooperatori, în viaţă, fie că au adus sau nu au adus terenuri în cooperativă, sunt înscrişi cu suprafaţa stabilită de comisie în tabelele cuprinse în anexele nr. 2a) şi 2b), iar moştenitorii cooperatorilor decedaţi sunt înscrişi cu suprafaţa stabilită în tabelul prevăzut în anexa nr. 3.

Art. 14. - La cererea proprietarilor sau moştenitorilor prevăzuţi la art. 27 alin. (2¹) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, comisiile locale înaintează prefectului în termen de 15 de la înregistrarea cererii, planurile parcelare şi fişa de punere în posesie pentru eliberarea titlului de proprietate.

Art. 15. - În cazurile în care s-au emis titluri de proprietate altor persoane pe vechile amplasamente ale foştilor proprietari, care, anterior emiterii acestor titluri, au primit adeverinţe de proprietate şi se află în posesia terenurilor, în condiţiile art. 27 alin. (2²) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, comisia judeţeană va revoca titlurile de proprietate emise abuziv şi va elibera titluri de proprietate persoanelor îndreptăţite. Pentru a proceda la aceasta comisia va solicita biroului de cadastru şi publicitate imobiliară informaţii cu privire la actele juridice înregistrate în cartea funciară cu privire la acel teren. Birourile de cadastru şi publicitate imobiliară vor furniza aceste informaţii în maxim 10 zile. Cererile celor în drept vor fi soluţionate de către comisia judeţeană în termen de 30 de zile de la înregistrare.

Art. 16. - Persoanele decorate cu titlurile "Cavaler al Ordinului Mihai Viteazul" şi "Mihai Viteazul cu Spade", care au optat şi li s-a atribuit la data împroprietăririi teren arabil, precum şi, după caz, moştenitorii lor, cu excepţia celor care l-au înstrăinat, se înscriu cu suprafaţa stabilită de comisie în tabelul prevăzut în anexa nr. 4.

Art. 17. - Veteranilor de război prevăzuţi în Legea nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi categoriilor de persoane prevăzute la art. 15 alin. (5) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, li se atribuie, în condiţiile legii, în proprietate terenuri din extravilan sau, după caz, în intravilan, aflate la dispoziţia comisiei locale şi se înscriu în tabelul prevăzut în anexa nr. 5.

Art. 18. - Persoanelor fizice cu domiciliul în România care nu s-au înscris în cooperativele agricole de producţie sau, după caz, moştenitorilor acestora, ale căror terenuri sunt comasate în actualul perimetru al cooperativei şi nu au fost compensate cu alte terenuri, li se restituie la cerere terenurile pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane şi vor fi înscrise în tabelul prevăzut în anexa nr. 6. Dacă terenurile au fost atribuite în mod legal acestea vor putea primi teren pe alt amplasament sau despăgubiri.

Art. 19. - În localităţile cu cetăţeni români aparţinând minorităţii germane sau în cele în care locuiesc persoane care au fost deportate ori strămutate, deposedate de terenuri, se vor atribui în proprietate, la cerere, cu prioritate acestora sau moştenitorilor lor, terenuri, în condiţiile prevăzute la art. 17 din Legea nr. 18/1991. republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se înscriu în tabelul cuprins în anexa nr. 7.

Art. 20. - (1) Persoanelor care nu au calitatea de cooperator, dar care au lucrat ca angajaţi în ultimii 3 ani în cooperativa agricolă de producţie sau în asociaţii cooperatiste, la cerere, li se va stabili suprafaţa de teren în proprietate din terenurile prevăzute la art. 19 alin. (1) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dacă fac dovada că sunt stabilite în localitate sau dacă declară în scris că nu deţin în proprietate alte terenuri. Aceste persoane vor primi terenuri după finalizarea reconstituirii dreptului de proprietate dacă mai există terenuri disponibile; persoanele şi suprafaţa stabilită de comisie se înscriu în tabelul cuprins în anexa nr. 8a).

(2) În acelaşi mod se procedează şi în cazul persoanelor care au fost deportate şi nu beneficiază de dispoziţiile art. 14 - 16 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, care se înscriu în tabelul cuprins în anexa nr. 8b).

Art. 21. - (1) Pentru determinarea suprafeţelor necesare stabilirii dreptului de proprietate conform prevederilor art. 14 - 16 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, comisia va însuma suprafeţele propuse a se atribui, înscrise în tabelele prevăzute în anexele nr. 2a), 2b), 3, 4, 5, 6, 8b), iar suprafaţa rezultată va fi echivalată cu suprafaţa cooperativei înscrisă în cadastrul funciar general la data de 1 ianuarie 1990.

(2) În situaţia în care rezultă o rezervă de teren, comisia va stabili atribuirea acesteia în proprietatea persoanelor îndreptăţite prevăzute de lege, care nu au primit teren pe amplasamentul iniţial, din aceeaşi localitate sau din alte localităţi. După validarea cererii de reconstituire de către comisia competentă, terenurile acestea vor fi puse la dispoziţia comisiei care efectuează punerea în posesie.

Art. 22. - Personalul de specialitate care şi-a desfăşurat activitatea în unităţile agricole cooperatiste desfiinţate sau reorganizate în societăţi comerciale, prevăzute la art. 118 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, căruia i se atribuie teren cu prioritate în proprietate, conform art. 19 alin. (1) ori art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se înscrie în tabelul prevăzut în anexa nr. 9.

Art. 23. - (1) Familiile cărora urmează să li se atribuie teren în localităţile cu excedent de suprafaţă agricolă şi cu deficit de forţă de muncă, conform art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificări şi completări, după finalizarea reconstituirii dreptului de proprietate pentru persoanele îndreptăţite, se înscriu cu suprafeţele stabilite în tabelul prevăzut în anexa nr. 10a).

(2) Familiile din alte localităţi din cadrul judeţului ori din alte judeţe, cărora urmează să li se atribuie teren în condiţiile art. 21 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se înscriu în tabelul prevăzut în anexa nr. 10b).

(3) În acest scop comisiile judeţene vor aduce la cunoştinţă prin mass-media suprafeţele de teren agricol ce constituie excedent.

Art. 24. - Suprafeţele de teren stabilite conform art. 22 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru parohiile, schiturile şi mânăstirile din mediul rural se înscriu în tabelul prevăzut în anexa nr. 11.

Art. 25. - (1) Terenurile proprietatea membrilor asociaţiilor de tip privat cu personalitate juridică, cu excepţia asociaţiilor cu profil zootehnic care se vor înfiinţa, conform art. 29 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se înscriu în tabelul prevăzut în anexa nr. 12a). După stabilirea suprafeţei ce revine fiecărui titular şi validarea de către comisiile judeţene a opţiunii lor potrivit prevederilor art. 27 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vor fi puşi în posesia terenurilor, grupat în cadrul asociaţiei.

(2) Pentru asociaţiile de tip privat cu personalitate juridică de profil zootehnic, care se înfiinţează conform art. 29 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, terenurile necesare bazei furajere se înscriu în tabelul prevăzut în anexa nr. 12b), urmând ca la punerea în posesie să se procedeze potrivit prevederilor alin. (1).

(3) Terenurile care devin proprietatea societăţilor comerciale pe acţiuni înfiinţate conform prevederilor art. 30 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin reorganizarea asociaţiilor intercooperatiste sau de stat şi cooperatiste, se înscriu în tabelul prevăzut în anexa nr. 12c).

Art. 26. - (1) Terenurile cu vegetaţie forestieră - păduri, zăvoaie, tufărişuri, păşuni împădurite - care au aparţinut persoanelor fizice se restituie, la cerere, foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, într-o suprafaţă egală cu cea trecută în proprietatea statului, şi se înscriu în tabelul prevăzut în anexa nr. 13.

(2) Aceste terenuri vor fi puse la dispoziţie de unităţile silvice care le deţin.

(3) Stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere solicitate în baza Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare, şi a Legii nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare, se face în conformitate cu prevederile cap. VIII.

Art. 27. - (1) După definitivarea tabelelor prevăzute în anexele nr. 2 - 20 şi după aprobarea lor prin proces-verbal de către comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale, acestea vor fi afişate în loc vizibil la sediul consiliului local pentru luarea la cunoştinţă de către cei interesaţi. Fiecare tabel va fi semnat de membrii comisiei, cu menţiunea datei afişării.

(2) Persoanele care nu au domiciliul în localitatea respectivă vor fi înştiinţate de către comisia locală prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(3) Persoanele nemulţumite de propunerile de stabilire a dreptului de proprietate de către comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale pot face, în termen de 10 zile de la afişare, contestaţie adresată comisiei judeţene, pe care o depun la secretariatul comisiei comunale, orăşeneşti sau municipale, care este obligat să o înregistreze şi să o înainteze prin delegat la secretarul comisiei judeţene în termen de 3 zile.

(4) În cazul persoanelor care nu au domiciliul în localitatea respectivă, termenul dreptului de contestaţie se socoteşte de la primirea înştiinţării de către comisia locală prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

(5) Comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale, imediat după expirarea termenelor prevăzute mai sus, vor înainta documentaţia comisiilor judeţene.

(6) Comisia judeţeană va analiza propunerile primite de la comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale, privind modul de respectare a prevederilor legii în legătură cu stabilirea dreptului de proprietate, precum şi contestaţiile celor care s-au considerat nemulţumiţi de modul de stabilire a dreptului de proprietate de către comisia comunală, orăşenească sau municipală.

(7) După analizare, comisia judeţeană, prin hotărâre, va soluţiona contestaţiile, va valida sau va invalida propunerile, în termen de 30 zile de la primire, şi le va transmite prin delegat, în termen de 3 zile, comisiilor locale, care le vor afişa imediat la sediul consiliului local şi vor comunica sub semnătură persoanelor care au formulat contestaţii hotărârea comisiei judeţene.

(8) De la data comunicării sub semnătură persoanele nemulţumite pot face plângere împotriva hotărârii comisiei judeţene la judecătorie în termen de 30 de zile.

Art. 28. - (1) În paralel cu stabilirea dreptului de proprietate pentru persoanele prevăzute de lege comisiile comunale, orăşeneşti sau municipale vor stabili suprafaţa izlazurilor comunale care se formează din suprafaţa izlazului aflat în prezent în administrarea consiliilor locale, din suprafaţa provenită din izlazul care a fost dat în folosinţă unor cooperative agricole de producţie prevăzute la art. 33 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi din suprafaţa provenită din izlazurile comunale, care a fost transmisă unor unităţi de stat prevăzute la art. 44 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. În comunele compuse din mai multe localităţi suprafaţa de izlaz va fi defalcată pe sate.

(2) Terenurile prevăzute la alin. (1), la propunerea comisiilor comunale, orăşeneşti sau municipale, prin ordin al prefectului trec în proprietatea privată a comunelor, oraşelor sau, după caz, a municipiilor şi se înscriu în tabelul prevăzut în anexa nr. 14.

Art. 29. - (1) Pentru familiile din zona montană, care se încadrează în prevederile art. 43 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la consiliile locale se va constitui o comisie formată din: primar, secretarul consiliului local, inginerul agronom de la ocolul agricol, delegatul comisiei judeţene pentru zona montană şi 5 - 10 gospodari şi intelectuali care se bucură de prestigiu în localitatea respectivă.

(2) Comisia prevăzută la alin. (1) analizează în plen cererile primite şi va stabili familiile îndreptăţite să primească în proprietate terenuri agricole, iar consiliul local va propune prefectului emiterea ordinului pentru atribuirea în proprietate a acestor terenuri.

(3) În vederea atribuirii în proprietate pentru fiecare familie stabilită de comisia locală se întocmeşte o documentaţie care conţine hotărârea comisiei comunale, consemnată într-un proces-verbal, schiţa topografică a terenului propus pentru împroprietărire, cu menţionarea suprafeţei totale şi pe categorii de folosinţă, precum şi cererea celui în cauză. Suprafeţele atribuite în proprietate se înscriu în tabelul prevăzut în anexa nr. 15. Pe baza titlului de proprietate proprietarul are obligaţia să se înscrie cu suprafaţa respectivă în cadastrul funciar, în registrul agricol şi, după caz, în cartea funciară şi la organul financiar local.

Art. 30. - (1) Persoanele ale căror terenuri agricole au fost trecute în proprietate de stat, ca efect al unor legi speciale, altele decât cele de expropriere, şi care se află în administrarea unităţilor agricole de stat sau, după caz, moştenitorii acestora, în conformitate cu art. 37 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, devin, la cerere, acţionari la societăţile comerciale înfiinţate conform Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale, cu modificările ulterioare din fostele unităţi agricole de stat. Aceste persoane pot primi în condiţiile art. 42 din Legea nr. 18/1991, republicată, la cerere, o suprafaţă de 5.000 mp de familie, în echivalent arabil, din terenurile proprietatea statului. Atribuirea suprafeţei de 5.000 mp de familie se face în situaţia în care proprietarilor sau moştenitorilor acestora nu li s-a atribuit suprafaţa minimă din alte suprafeţe de teren, potrivit legii. Numărul de acţiuni primite împreună cu suprafaţa atribuită nu va putea depăşi valoarea a 10 ha teren de familie, în echivalent arabil. Persoanele care se încadrează în această categorie se înscriu în tabelul prevăzut în anexa nr. 16.

(2) Suprafaţa de teren până la 10 ha de familie, transformată în acţiuni proporţional, în echivalent arabil, stabilită în conformitate cu prevederile art. 36 din Legea nr. 18/1991, nemodificată, va fi retrocedată în natură conform Legii nr. 1/2000. În cazul în care proprietarii deposedaţi au deţinut suprafeţe mai mari, acestora li se vor retroceda terenuri până la limita a 50 ha.

Art. 31. - (1) Persoanelor sau, după caz, moştenitorilor acestora, al căror teren agricol, până la intrarea în vigoare a legii fondului funciar, era în proprietatea statului şi administrarea consiliilor locale, la cerere, li se vor restitui terenurile prevăzute la art. 41 din Legea nr. 18/1991, republicată. Persoanele care se încadrează în această categorie se înscriu în tabelul prevăzut în anexa nr. 17.

(2) Pentru suprafaţa de peste 10 ha de familie, în echivalent arabil, conform Legii nr. 1/2000, cu modificările şi completările ulterioare, poate fi restituită în natură diferenţa până la 50 ha de proprietar deposedat.

Art. 32. - (1) Echivalarea terenurilor agricole, pe categorii de folosinţă în echivalent arabil, este prevăzută în anexa nr. 18.

(2) Echivalentul arabil se aplică şi deţinătorului terenului din perimetrul căruia se reconstituie proprietatea.

(3) În cazurile în care echivalarea prevăzută la alin. (2) nu s-a realizat comisiile de fond funciar vor stabili diferenţele de suprafaţă pentru care nu s-a reconstituit dreptul de proprietate, iar acestea se vor retroceda în condiţiile legilor fondului funciar.

Masuratorile 3D, dupa cum stim, nu se rezuma doar la atat, masuratorile tridimensionale ne vor ajuta sa intelegem  mai bine realiatatea inconjuratoare, asfel, in viitor constructiile subterane, infrastructura, cablurile si conductele vor fi elemente extrem de importante in ceea ce priveste legea cadastrului.
Prin urmare, informatiile 3D capata tot mai multa importanta. Acestea ofera extrem de multe informatii referitoare la modul in care sunt organizate terenurile si constructiile pe teritoriul unei tari, ceea ce faciliteaza munca administrativa.

Cadastru - Realitatea Virtuala

De indata ce hardware-ul si software-ul va permite prelucrarea confortabila a datelor 3D, numarul cererilor pe World Wide Web (WWW) pentru aplicatii cadastrale si date topografice va creste cu siguranta.
Specialistii sustin ca in 2020 va exista posibilitatea de a naviga pe internet pentru a descoperi informatii care momentan nu exista nici in arhivele cadastrale. Vom putea cerceta un teren sau o cladire fara a merge la fata locului cu specialisti. Imagini si informatii reale vor fi la dispozitia oricui. Cu un laptop vom putea calatori prin diverse orase, vom intra in diverse cladiri si ne vom plimba pe anumite terenuri.

Cadastru - Evolutie incredibila

De ce este importanta aceasta evolutie in lumea cadastrala?
Imaginati-va cum ar fi sa vreti sa cumparati un teren cu o casuta in Romania si sa puteti sa va plimbati prin fiecare camera cu un mouse. Sa studiati beciul casei, sa aveti la dispozitie informatii exacte referitoare la numarul de metri patrati ai terenului, structura pamantului... Veti putea estima inca de la inceput daca pretul este prea mic sau prea mare. 
Imaginati-va ca ati putea vizita 50 de case scoase la vanzare in doar cateva ore. Incredibil, nu?

Cadastru 4D

Istoricul unui teren sau al unei locuinte este la fel de important ca istoricul medical al unei persoane ce urmeaza sa beneficieze de o interventie chirurgicala. De cele mai multe ori, oamenii au modificat dimensiunile parcelelor de-a lungul timpului. Un astfel de eveniment a avut locul si in cazul Ioanei Toma, despre care va povesteam intr-un articol anterior (click!).
In multe tari, exista legi puternice referitoare la cadastru 4D, iar cazurile de acest fel au fost obiectul principal al dezvoltarii si aplicarii lor.

Continutul documentelor de cadastru si intabulare trebuie sa asigure o imagine spatio-temporara concreta. Mai exact, un necunoscator al acestui domeniu care arunca o privire asupra actelor de cadastru pentru un teren sau o locuinta ar trebui sa inteleaga destul de simplu schimbarile care s-au produs in timp si sa-si faca o imagine de ansamblu asupra proprietatii respective. Schimbarile care se produc in realitate trebuie sa coincida cu schimbarile din documentele cadastrale.

Astfel, vom putea sti inca de dinainte de a cumpara un teren daca acolo au avut loc alunecari de teren sau inundatii. 

Cadastru 4D este extrem de util atunci cand avem de gand sa investim intr-o proprietate pentru ca:

• Cum spuneam si in articolul "Cadastru in 2020. Teleportarea devine posibila", aceste date spatio-temporare vor fi disponibile si pe internet, intr-un viitor mai indepartat;
• Vom putea face propriile previziuni despre modul in care ne va ajuta sau ne va incurca faptul ca vom locui intr-un anumit loc. Cine vrea sa investeasca intr-o casa pe care o va lua apa la 2 ani de la ultimile finisaje si sa astepte apoi ajutoare din partea statului sau a bisericilor care de multe ori nu mai ajung la destinatie?
• Sa te informezi complet inca de dinainte sa achizitionezi o proprietate este o obligatie fata de tine. Iar o documentatie care sa-ti permita sa afli tot ce vrei sa stii tine de obligatia celui ce se vrea a fi vanzator. 
• Daca ne gandim putin la felul in care evolueaza tehnologia, am putea spune ca la un moment dat vom putea folosi Google Earth sau Google Street View in perioade diferite de timp pentru a face propriile noastre comparatii. Setam perioadele de timp si vedem evolutia terenului sau a cladirii. Sau poate vor aparea programe online care vor crea filmulete instantaneu pe baza imaginilor cu proprietatea - retinute de-a lungul timpului.

Nu putem sti cat de departe va ajunge tehnologia vizavi de cadastru 3D sau cadastru 4D in acest sens. Dar stim sigur ca aceste lucruri ne pot ajuta extrem de mult. Si putem constientiza acest lucru mai ales daca ne gandim ca pe baza istoricului real al unei proprietati putem preconiza cum va fi evolutia sa.

Cadastru 4D - pentru ca noi sa putem reconstitui istoria! 
Cadastru 4D - pentru ca noi sa stim ce cumparam!
Cadastru 4D - pentru ca punem siguranta pe primul loc!

 Insa, se pare ca se ajunge la o solutie privind cadastru si intabularea gratuita a imobilelor din judetul Alba, proprietarii de imobile nu vor trebui sa achite nici un tarif, fie el onoriu pentru cadastru ori taxa perceputa de Oficiu teritorial. Dupa spusele directorului general, aceste cheltuieli vor fi suportate de ANCPI sau tot de “institutia tutelara” prin fonduri europene neramburasbile. Intre timp in judetul Alba, se desfasoara proiecte de cadastru gratuit, se pare, in Horea, Vintu de Jos si Ighiu. Domnul Marius Arthur Ursu sustine ca pe data de 8 mai a acestui an, se va desfasura o licitatie pentru cadastru general, pentru 147 de unitati administrativ teritoriale, dintre care patru vor fi din judetul Alba.

Programul national de cadastru si carte funciara (PNCCF), program cu un buget estimat de 4.39 miliarde de lei echivalentul unui miliard de euro, se va desfasura pe peroada 2014-2023, iar jumatate din aceasta suma se presupune a fi achitata catre persoanele fizice si juridice autorizate de ANCPI, pentru efectuarea masuratorilor topo-cadastrale si intocmirea documentatiilor tehnice de specialitate, necesare pentru inscrierea gratuita in sistemul integrat de cadastru si publicitate imobiliara.

Surse:

Ziarul Unirea, Mediafax.

Software-ul Esri CityEngine a fost dezvoltat la Universitatea ETH Zurich din Elveția de către autorul original Pascal Mueller, co-fondator și CEO al fostei companii Procedural Inc., în timpul cercetării sale de doctorat la ETH Computer Vision Lab, Pascal Mueller a inventat o serie de tehnici de modelare procedurală pentru conținutul arhitectural 3D al orașelor, aceste tehnici alcătuiesc fundația software-ului Esri CityEngine. În anul 2001 la conferința anuală despre grafică computerizată SIGGRAPH,  se menționează pentru prima dată, în afara cercului științific despre CityEngine, prin publicarea : “Procedural Modeling of Cities” scrisă de Pascal Mueller.

În anul 2008 s-a lansat prima versiune comercială a software-ului Esri CityEngine, de către compania elvețiană Procedural Inc., și a început să fie folosit de către profesioniști din urbanism, arhitectură, dezvoltarea de jocuri, divertisment, GIS, arheologie și patrimoniu cultural. Compania americană ESRI cumpără Procedural Inc. în anul 2011, iar de atunci  ESRI R&D Center Zurich dezvoltă software-ul de modelare 3D CityEngine.

Generalități

Esri CityEngine este un nou software puternic pentru modelarea 3D a orașelor, el deschide o nouă abordare tehnică în domeniul  modelării 3D, care face posibilă crearea unui model de oraș 3D rapid  la scară mare. Esri CityEngine oferă un suport perfect pentru ArcGIS, astfel face posibil importul de date SIG existente în scena 3D, fără nici o conversie, reduce costurilor de investiție într-un sistem specific conversiei și scurtează ciclul de creare a modelului 3D.

Designul urban, un fel de planificare urbană aplicată intens în zilele noastre, se concentrează pe aspectul de urbanism și anume peisajul urban, funcțiile urbane și mai ales spațiul public urban. Modul tradițional de modelare în designul urban se bazează pe Sketch Up, AutoCAD, 3D Max, Maya, platforme care are o mulțime de probleme, cum ar fi procedee complexe de comandă și actualizări inadecvate a datelor, randament scăzut și așa mai departe. Combinația existentă dintre procesul de modelare a motorului urban CityEngine și software-ul ArcGIS, care are funcții de analiză puternice, face mai eficientă convertirea datelor 2D în 3D. În cele din urmă, se poate realiza parametrizarea, digitalizarea și vizualizarea  designului urban și îmbunătățirea eficienței naturii științifice, în același timp.

Pentru a rezolva aceste probleme, CityEngine vine cu o nouă abordare în  modelarea 3D și anume modelul procedural. Acest model se bazează pe o serie de proceduri, definite în program prin reguli CGA (Computer Generated Architecture - Arhitectură Generată de Computer).

Modelarea pe bază de gramatică

"Gramatica de bază a modelării" sau "procedura modelării" obiectelor 3D, are o gamă largă de aplicații, dar este aplicat cu succes atunci când un număr mare de iterații ale unui desen sau un număr mare de obiecte trebuie să fie create, dar care trebuie sa respecte anumite norme standardizate. Scopul acestei tehnici este de a automatiza modelarea 3D asfel încât calitatea generală a descrierii modelului urban 3D pe bază de gramatică de cod, să se reflecte în calitatea și numărul de detalii ale modelelor 3D generate. Unele dintre obiectele 3D, cum ar fi clădirile cu un înalt grad de detaliu, pot fi create manual, abordarea procedurală nefiind recomnadată, deoarece timpul alocat acestei tehnici ar fi foarte mare.

Pregătirea setului de reguli, în materie de timp, ajunge la un anumit vârf la început, dar pe de altă parte, generarea modelului 3D prin setul de proceduri gramatice, se produce rapid, comparativ cu modelarea manuală clasică. Graficul de mai jos compară ambele tehnici și este evident că aplicarea modelării pe bază de gramatică devine utilă când avem de modelat 3D zone urbane de mare întindere.

Forma gramatică CGA a software-ului CityEngine, este un limbaj de programare unic, specific generării modelelor arhitecturale 3D. Ideea de modelare pe bază de programare este de a defini reguli care aplică iterativ un design și creează din ce în ce mai multe detalii. Aceste reguli lucrează în forme, care se compun dintr-o geometrie, încadrată într-un sistem local orientat denumit domeniu de aplicare. Imaginea următoare ilustrează pașii procesului de derivare, cum din forma inițială aflată în partea stângă, regula CGA creează modelul 3D, rezultatul final aflându-se în partea dreaptă. 

Generarea geometriilor 3D ale construcțiilor, folosind reguli CGA :

1. Loturile construcțiilor sunt fie create de CityEngine prin instrumentele lui specifice sau sunt  importate.

2. Utilizatorul alege care fisier cu reguli specifice de forma  „ .cga ” se va aplica parcelelor create sau importate. Se poate atribui aceeași regulă pentru toate clădirile ce doresc a fi modelate 3D sau doar pe unele dintre acelea care urmează altfel de set de proceduri.

3. După atribuirea regulilor, utilizatorul declanșează startul operațiunii de generare automată a modelelor 3D. Modelele create se pot analiza în fereastra specefica a programului CityEngine.

4. Pentru a edita modelele 3D rezultate, există diferite posibilități:

• editarea regulilor
• suprascrierea parametrilor regulii ce a fost atribuite unei singure clădiri
• în cazul regulilor stocastice (reguli cu parametrii aleatori), se pot modifica parametrii aleatori

5. După ce procesul de modelare 3D este finalizat, utilizatorul poate exporta clădirile selectate sau străzile, fără constrângeri de memorie.

Caracteristicile Esri CityEngine

Suportă date GIS și CAD pentru formatele standard, cum ar fi Esri Shapefile, fisiere Geodatabase și OpenStreetMap care permit să importe și să export orice date de tip vector și geo-spațiale.

Prin modelarea procedurală bazată pe reguli CGA se permite controlul în masă a geometriilor, proporțiilor sau texturilor clădirilor și a străzilor orașului.

Interfața parametrică a modelării : reprezintă o interfață prin care se controlează interactiv parametrii specifici străzilor, construcțiilor sau vegetației, cum ar fi lungimea, lățimea, înălțimea sau vârsta (definită de regulile CGA).

Include un a           ranjament dinamic al orașului unde întâlnim un design interactiv prin care se poate face editarea și modificarea aspectului urban compus din străzi, blocuri și parcele.

Esri CityEngine poate genera modele ale străzilor, care se dezvoltă organic, bazat pe un algoritm de calcul.

Fațadele clădirilor se creează atât prin reguli CGA cât și prin instrumentul pus la dispoziție de programul 3D.

Sunt suportate formatele standard 3D cum ar fi : Collada, Autodesk FBX, 3DS, OBJ Wavefront, RenderMan RIB, mental ray MI și E-on Vue.

Generează rapoarte bazate pe reguli procedurale pentru a analiza spațiul urban, de exemplu, calculează automat cantitățile, cum ar fi volume și suprafețe.

Interfață de scripting Python integrată.

Prezintă șabloane ale modelelor 3D ale orșelor, cu modelele armonizate ale componentelor acestora, cum sunt străzile, parcelele și clădirilor.

Este disponibil pentru toate platformele cum ar fi : Windows (32bit / 64bit), Mac OS X (64bit) și Linux (32bit / 64bit).

Dintre cei 15 000 de euro, Seful Biroului de Resurse Umane de la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Bucuresti s-a ales doar cu 5 000 de euro si o acuzatie care l-a surprins chiar si pe el.

Vineri, 16 ianuarie, 2015, Magistratii Tribunalului Bucuresti au decis arestarea lui Iulian Bocse pentru 30 de zile. Desi, Bocse este acuzat de procurorii DNA pentru luare de mita si abuzz in serviciu, acesta are dreptul de a depune contestatie impotriva deciziei de a fi arestat, la Curtea de Apel Bucuresti.

Nu se stie daca functionarul a incercat sa obtina foloase financiare pentru el sau pentru altcineva, insa, in acelasi dosar ii avem pe Dan Constantin Cuzuc, urmarit penal, in stare de libertate, pentru dare de mita si instigare la abuz in serviciu si pe Simona Elena Toader, cercetata penal, in stare de libertate, pentru complicitate la dare de mita si la instigare la abuzz in serviciu.

Se pare ca Iulian Bocse i-a cerut lui Cuzuc suma de 15 000 de euro, in schimbul favorizarii Simonei Toader la un concurs organizat in septembrie 2014. Insa, Bocse a primit de la Cuzuc numai 5 000 de euro din cei 15 000.

Totusi, suspiciunile nu au intarziat sa apara. Seful Biroului de Resurse Umane de la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Bucuresti si membru al Comisiei de Concurs desemnata pentru concursul organizat pentru ocuparea unui post vacant de executie in cadrul institutiei mentionate anterior, in septembrie, 2014, Iulian Bocse, a incalcat legea, nerespectand limitele impuse de serviciu. Acesta s-a folosit de functia sa pentru a obtine promovarea acestui concurs de catre Simona Toader, cu scopul de a obtine foloase financiare.

Dupa cum bine stiti, firma noastra de cadastru are specialisti care pleaca tot timpul pe teren si care au dezvoltat o pasiune atat pentru domeniul nostru de activitate cat si pentru a ajuta oamenii cu informatii utile. Bineinteles ca e imposibil sa obtii fonduri nerambursabile pentru o vila si in plus sa nu faci nimic pentru aceasta finantare.

Dar daca ne legam de un program de dezvoltare rurala pentru o activitate la tara?

Casa dumnevoastra poate fi creata ca spatiu de depozitare a materialelor, alimentelor etc. si profitati de aceasta finantare pentru a dezvolta satul in care veti locui probabil multi ani.

Nu e usor, dar se poate! Trebuie doar sa ai un plan bun, toate actele in regula, sa demonstrezi ca fiecare ban este eligibil si sa ne urmaresti pentru a afla tot timpul nouatatile care sa-ti sara in ajutor.

Pe site-ul Agentiei Pentru Implementarea Proiectelor Si Programelor Pentru IMM gasesti numeroase variante de finantare si liste cu documentele necesare.

Inainte sa te apuci de treaba si sa faci pe intreprinzatorul, analizeaza si gandeste-te cu atentie la urmatoare lucruri:

• A fi sau a nu fi intreprinzator?

Vrei sa infiintezi propria ta firma? Ideea ta de afaceri este nemaipomenita? Produsul la care te gandesti este o capodopera? Serviciul oferit de tine este original?

• Formalitatile necesare înfiintarii unei firme

Calculeaza resursele financiare necesare, posibilitatile de obtinere a capitalului necesar, gandeste-te daca dispui de garantii care urmeaza a fi oferite bancii pentru un eventual credit, etc.

• Planul de afaceri - care trebuie sa fie complex si detaliat.

• Tehnici de marketing - asupra carora trebuie sa te documentezi cu extrem de multa atentie si implicare.

• Elemente de legislatie fiscala

• Surse de finantare ale unei afaceri

• Indicatori financiari

• Costuri si bugetare

• Bilantul, contul de profit si pierderi, calculul de lichiditati.

Incepe sa cauti informatii! 

Fa-ti o lista de intrebari la care trebuie sa-ti raspunzi inainte sa te apuci de treaba! Poti incepe cu urmatoarele intrebari si ulterior sa adaugi altele mai complexe care sa te ajute sa-ti dezvolti ideile.

• CE este un plan de afaceri?

• DE CE este nevoie de un plan de afaceri?

• CARE este continutul unui plan de afaceri?

Iar daca totul merge ca pe roate nu uita de cadastru si intabulare!

Cadastrul si intabularea sunt indispensabile intr-un astfel de proiect. In plus siguranta imobilului tau este importanta iar dreptul de proprietate depinde de realizarea cadastrului si intabulare.

Ce mai astepti? Pregateste-te de acum pentru succesul de anul viitor! Succes!

         Tinand cont ca in ultimii cinci ani operatiunile de cadastru si intabulare au crescut, este foarte posibil ca si in anul 2015 sa tindem spre aceasta crestere, deci se inmultesc tranzactiile imobiliare, se inmultesc si serviciile de cadastru si intabulare. In acest context este lesne de inteles ca vizibiliatea acestor servicii a crescut si ca usor, usor domeniul masuratorilor terestre devine mai puternic de la un an la altul, sustinut de munca  celor angrenati in acest sistem.  

          Aceasta scurta analiza asupra datelor furnizate de ANCPI, pe site-ul lor oficial, vine ca un raspuns pentru multi dintre tinerii care se intreaba daca se merita sau nu sa “imbratiseze” meseria de inginer din acest domeniu, pentru cei ce nu stiu ce meserii sa aleaga pe viitor, pentru cei care se afla la inceput de cariera si pentru pesimistii care cred ca de fapt cadastrul tinde sa se sfarseasca, lasand mii de someri in urma. In contextul de mai sus trebuie sa mentionez faptul ca FIG (International Federation of Surveyors) tinde si promoveaza, ulterior cadastrului 2D, unul 3D si chiar cel 4D.

CADASTRUL exprima realitatea din teren, iar INTABULAREA o asociem deseori cu termenul “carte funciara”.

Specialistii nostri va pun la dispozitie o gama variata de servicii care va vor capta atentia, cu siguranta, daca urmeaza sa va achizitionati sau sa vindeti o locuinta sau un teren, daca ati primit o mostenire, daca doriti sa estimati cheltuielile de intretinere ale unui apartament si multe altele.

Calificarile si experienta noastra de peste 7 ani reprezinta cartea noastra de vizita si ne mandrim cu ea. Practicam onorarii corecte si va punem la dispozitie cateva informati in acest sens pe pagina noastra de PRETURI.

Folosim aparatura de ultima generatie, suntem ingineri responsabili si executam lucarile de cadastru cu promptitudine.

Ce este de fapt si de ce avem nevoie de Cadastru si Intabulare?

"Cadastru si intabulare" este termenul uzual folosit pentru serviciile de cadastru si carte funciara, fiind si un  termen relativ nou, intalnit pentru prima data la sfarsitul anului 1999.

Popularitatea acestor servicii a aparut odata cu devoltarea masiva a pietei imobiliare din Romania, crestere ce a inceput in anul 2005 si s-a sfarsit brusc in a doua decada a anului 2008. Dar, cu toate acestea, "cadastru si intabularea" este inca un termen necunoscut pentru multi dintre noi, el fiind mai putin popular in randul cetatenilor.

Serviciile de cadastru sunt prestate de catre o persoana fizica autorizata sau o persoana juridica autorizata  si reprezinta procesul prin care se identifica un bun imobil (prin imobil se intelege teren, sau teren cu contructie), documentarea tehnica, executia lucrarilor de teren si birou si elaborarea documentatiei.

In etapa de identificare a imobilului, proprietarul acestuia indica persoanei fizice autorizate limitele imobilului ce urmeaza sa fie cadastrat si intabulat, iar dupa ce prestatorul obtine informatiile necesare intocmirii documentatiei cadastrale de la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara  si in baza actelor doveditoare a dreptului real imobiliar de proprietate de la proprietar, procedeaza la elaborarea documentatiei, in baza datelor prelevate din teren si consultand informatiile din baza de date ale Oficiului de Cadastru si Publicitate Imobiliara, iar in final, cand dosarul insumeaza atat piesele tehnice cat si pe cele juridice, este depus la Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara, unde se repartiezeaza catre Biroul de cadastru pentru a putea fi verificat din punct de vedere tehnic. 

Dupa ceasta procedura, ce se solutioneaza pozitiv prin atribuirea numarului cadastral de catre inspectorul de cadastru, dosarul pleaca spre Biroul de carte funciara, unde este analizat si verificat din punct de vedere juridic (al actelor de proprietate), de catre asistentul registrator, iar registratorul dispune prin încheiere admiterea sau admiterea in parte, dupa caz, a cererilor de inscriere in cartea funciara pe baza documentatiilor cadastrale si a celorlalte acte justificative.

Ca si completare, procesul intabularii reprezinta inscrierea cu caracter definitiv in cartea funciara a unui drept real imobiliar.

Avem nevoie de cadastru si intabualre deorece doar prin inregistrarea dreptului de proprietate in cartea funciara el devine un drept real, opozabil fata de terti, astfel litigiile ce se pot naste din diferite interese vor avea o rezolvare rapida si corecta, in favoarea detinatorului dreptului real de proprietate.

Doar prin documentatia tehnica de cadastru, imobilul se inregistreaza  in baza de date a Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara, dupa atribuirea numarului cadastral, iar suprafata reiesita din masuratori va reprezenta baza de impozitare la Administratiile Locale.

La noi gasiti urmatoarea baza de servicii cadastrale:

• Apartamente si Garsoniere;

• Terenuri intravilane si extravilane;

• Terenuri cu case;

• Inscrierea/Demolarea  unei  constructii pe teren;

• Aviz Tehnic pentru obtinerea numarului postal pentru imobilele din Bucuresti;

• Dezmembrari (lotizari) de terenuri intravilane si extravilane;

• Comasari ( alipiri ) de terenuri sau parcele;

• Studii topografice pentru realizarea diferitelor investitii in toate fazele intocmirii documentatiilor  pentru P.U.Z., P.U.D.,  P.A.D., P.A.C., C.U.T.;

• Cadastru de specialitate : agricol, forestier, al apelor,  fondului imobiliar, retelelor edilitare , terenurilor cu destinatie speciala ( Cailor de comunicatii- cailor ferate, drumurilor, porturilor, aeroporturilor);

• Realizarea planurilor topografice de situatie in format analogic si digital;

• Ridicari topografice necesare executarii proiectelor diverselor investitii (constructii, amenajari, restructurari);

• Trasari de axe pentru constructii,intarusari, cote, limite de proprietate;

• Scoateri din circuitul Agricol;

• Obtinerea Extrasului de Carte Funciara pentru Informare.

De asemenea, cu noi puteti beneficia de consultanta de specialitate in domeniu!

In tabelul de mai jos, va prezentam lista de preturi pentru serviciile de cadastru si intabulare, taxele aferente acestor dosare si termenele la urgenta si normal, pentru acestea. Pretul pentru cadastru si pretul pentru intabulare este cumulat intr-unul singur, astfel onorariile descrise mai jos, reprezinta pretul pentru cadastru si intabulare. Taxele pentru cadastru se platesc separat si reprezinta costuri obligatorii, impuse prin lege, ele platindu-se catre stat. Pentru informatii suplimentare nu ezitati sa ne contactati la urmatoarele numere de telefon si adresa de e-mail din pagina Contacteaza-ne.

• In cazul terenurilor, onorariile afisate reprezinta pretul de pornire a lucrarii (pentru suprafete de pana in 300 mp si o cladire de pana in 100 mp, cu regim de inaltime parter)
• In onorariul afisat nu sunt incluse masuratorile interioare, acestea se platesc separat
• Pentru dosarele depuse in regim de urgenta se va achita 100 lei in plus, fata de preturile afisate
• Pentru apartamentele care au modificari interioare se va achita 100 lei in plus, fata de preturile afisate
• Pentru apartamentle situate in Judetul Ilfov onorariul este de plus 100 lei, fata de cel afisat
• Taxe suplimentare OCPI in functie de actele dvs. de proprietate +75 lei/radiere/notare

Obtinem pentru dumneavoastra:

1. Extras de Carte Funciara de Informare (Apartamente si terenuri)
2. Extras de Carte Funciara de Informare foi colective
3. Planuri de incadrare scara 1:500 si scara 1:2000

 Ce ne trebuie:

1. Numarul Cadastral, Numarul de Carte Funciara sau Identificatorul Electronic al Imobilului
2. Adresa exacta a imobilului

1. Acte in copii legalizate ( dupa caz )

1. Contract de vanzare cumparare
2. Contract de vanzare cumparare cu plata in rate
3. Contract de construire
4. Proces Verbal de predare primire
5. ffff
6. Contract de schimb/donatie
7. Contract de partaj
8. Contract de imprumut/rate
9. Titlu de proprietate
10. Ordinul Prefectului
11. Adeverinta de achitare integrala
12. Certificat de mostenitor
13. Certificat de casatorie
14. Certificat de deces
15. Sentinta civila definitiva si irevocabila
16. Sentinta de divort

1. Documente  in original

1. Certificat de atestare fiscala

1. Documente in copii simple

1. Cartile de identitate / Buletine de identitate ale proprietarilor
2. Schita apartamentului

Cadastru Constructie Noua

I. Acte in copii legalizate ( dupa caz )

1. Autorizatie de construire

2. Proces Verbal de terminare a lucrarilor

II. Documente in original

3. Certificat de atestare fiscala

4. Extras de Carte Funciara pentru Informare

5. Adeverinta cu adresa imobilului

III. Documente in copii simple

6. Contractul de vanzare cumparare al terenului

7. Cadastru (Planul de amplasament si delimitare al terenului)

8. Incheierea de intabulare

9. Certificatul Energetic

10. Planurile de arhitect, avizate spre neschimbare.

11. Carte de identitate / Buletin de identitate proprietari

Cadastru modificare limite si suprafata

I. Acte in copii simple ( dupa caz )

1. Contract de vanzare cumparare

2. Contract de schimb/donatie

3. Contract de partaj

4. Titlu de proprietate

5. Ordinul prefectului

6. Certificat de mostenitor

7. Certificat de casatorie

8. Certificat de deces

9. Sentinta civila definitiva si irevocabila

10. Sentinta de divort II. Documente in original

11. Certificat de atestare fiscala

12. Extras de Carte Funciara pentru Informare

13. Declaratie autentica (notariala) III. Documente in copii simple

14. Carte de identitate / Buletin de identitate proprietari

15. Cadastru (Planul de amplasament si delimitare al terenului)

16. Incheierea de intabulare

Cadastru dezmembrare

I. Acte in copii legalizate

1. Certificat de Urbanism ( mai mult de doua loturi )

II. Documente in original

2. Extras de Carte Funciara pentru Informare

III. Documente in copii simple

3. Contractul de vanzare cumparare

4. Cadastru (Planul de amplasament si delimitare al terenului)

5. Incheierea de intabulare

6. Carte de identitate / Buletin de identitate proprietari

Cadastru teren

I. Acte in copii legalizate ( dupa caz )

1. Contract de vanzare cumparare

2. Contract de schimb/donatie

3. Contract de partaj

4. Titlu de proprietate

5. Ordinul prefectului

6. Certificat de mostenitor

7. Certificat de casatorie

8. Certificat de deces

9. Sentinta civila definitiva si irevocabila

10. Sentinta de divort

II. Documente in original

11. Certificat de atestare fiscala

12. Extras de Plan parcelar semnat si stampilat de primarie ( imobile extravilan)

III. Documente in copii simple

13. Carte de identitate / Buletin de identitate proprietari

14. Schita imobilului

15. Raport tehnic de expertiza

Trasare limita de proprietate

I. Documente in copii simple

1. Carte de identitate / Buletin de identitate proprietari

2. Cadastru (Planul de amplasament si delimitare al terenului)

3. Incheierea de intabulare

Cadastru Alipire

I. Acte in copii legalizate

1. Certificat de Urbanism

II. Documente in original

2. Extras de Carte Funciara pentru Informare

III. Documente in copii simple

3. Contractul de vanzare cumparare

4. Cadastru (Planul de amplasament si delimitare al terenului)

5. Incheierea de intabulare

6. Carte de identitate / Buletin de identitate proprietari

Pentru se putea finaliza procesul de intabulare, adica inscrierea imobilului si a actelor ce stau la baza dreptului de proprietate in Cartea Funciara, pentru realizarea procesului de Publicitate Imobiliara, unitatea individuala (apartamentul) in cauza, trebuie sa primeasca numar cadastral. Acest numar cadastral pentru apartament, este atribuit de catre inspectorul de cadastru, persoana din cadrul OCPI, persoana ce verifica piesele tehnice ale doasrului si daca acestea sunt corect intocmite de catre persoana fizica autorizata, atribuie numarul cadastral. Numarul cadastral sta la baza intabularii, asfel odata ce aceasta operatiune s-a incheiat dosarul de cadastru al apartamentului merge catre Biroul de Carte Funciara, unde este verificat din punct de vedere juridic si i se atribuie numarul de carte funciara.  

Acte necesare pentru cadastru si intabulare :

1. Acte in copii legalizate ( dupa caz )

1. Contract de vanzare cumparare

2. Contract de vanzare cumparare cu plata in rate

3. Contract de construire

4. Contract de schimb/donatie

5. Contract de partaj

6. Contract de imprumut/rate

7. Titlu de proprietate

8. Adeverinta de achitare integrala

9. Certificat de mostenitor

10. Certificat de casatorie

11. Certificat de deces

12. Sentinta civila definitiva si irevocabila

13. Sentinta de divort

1. II. Documente  in original

1. Certificat fiscal de la Administratia financiara

2. Declaratie autentica (notariala) de transcriere ( dupa caz )

1. III. Documente in copii simple

1. Cartile de identitate / Buletine de identitate ale proprietarilor

2. Schita apartamentului

 Pentru a scurta itinerariul ce trebuie urmat in cazul in care un proprietar nu mai gaseste, Contractul de Vanzare Cumparare, Procesul Verbal de predare primire, Contractul de Imprumut sau Adeverinta de achitare integrala, necesare operatiunilor de intabulare, firma noastra de cadastru si intabulare pune la dispozitie adresele unde, conform contractelor ati achizitionat imobilele, in speta apartamentele.

Pentru proprietarii care au incheiat Contracte de Vanzare Cumparare cu S.C. TITAN AL S.A., S.C. ROM-VIAL S.A. sau S.C. ORIZONT S.A. si doresc documente duplicat dupa originalele mentionate mai sus, va informam ca adresa lor este: Str. Berzei nr.32, Sector 1, Bucuresti, intersectie cu Str.Stirbei Voda, Telefon: 0213149031.

Proprieatrii care au incheiate Contracte de Vanzare Cumparare cu ROMCONFORT S.A., OCLPP sau ICVL, pot scoate duplicate dupa actele originale de la adresa Bulevardul Regina Elisabeta nr.16, Sector 3, Bucuresti, Telefon: 0213131806, in blocul cu Libraria Mihai Eminescu.

Proprietarii de apartamente cu Contracte incheiate cu AFI sau S.C. COTROCENI S.A. pot scoate duplicate dupa originale de la adresa Bulevardul Regina Elisabeta nr.16, Sector 3, Bucuresti, Telefon: 0213130212, in blocul cu Libraria Mihai Eminescu.

Pentru proprietarii de bunuri imobile, care doresc sa obtina Adeverintele de achitare integrala de la C.E.C., acestia trebuie sa ajunga la Piata Alba Iulia, mai exact pe Bulevardul Unirii nr.75, Sectorul 3, Bucuresti, Program de Luni pana Joi intre orele 09:00-16:30, Telefon 0213021017, mijloc de transport in comun autobuzul 104. 

Adresa Arhivelor Nationale din Municipiul Bucuresti 

In cazul in care va confruntati cu o situatie in care nu mai gasiti sau nu mai detineti actele doveditoare dreptului de proprietate pentru imobilul dumneavoastra, imobil ce a fost achizitionat de foarte mult timp, trebuie sa va adresati Arhivelor Natioanle la adresa este Calea Vacaresti nr.470, sector 4, numar de telefon 0213320771.

Adresele Oficiului de Cadastru si Birourilor de Carte Funciara Bucuresti

In randurile de mai jos gasiti adresele fizice, e-mail-urile si numerele de telefon a Oficiului de Cadastru din Bucuresti si Birourilor de Carte Funciara, pe sectoare. Aceste sunt utile in cazul in care doriti informatii suplimentare referitoare la serviciile de cadastru si intabulare si serviciilor de carte funciara, dar si in cazul in care aveti probleme referitoare la cadastru si intabulare sau carte funciara.

• reprezinta marcarea, prin borne sau tarusi, a limitelor de proprietate, oferind un contur clar al acesteia, in conformitate cu coordonatele din documentatia cadastrala avizata de Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara.

Lucrari de trasare teren si activitati conexe:

1. Trasare teren;
2. Trasarea axelor constructiilor, conform proiectului de trasare;
3. Materializarea pe teren a punctelor caracteristice cladirii;
4. Determinarea si transmiterea cotei zero a proiectului;
5. Trasarea conturilor cladirilor in interiorul proprietatii;
6. Trasarea axelor si punctelor de elevatie ale proiectului.

Punctele de trasare se pot materializa cu borne de beton, lucru care avantajeaza conservarea in timp a punctelor de trasare, posibilitatile de distrugere sau sustragere a reperelor fiind eliminate in totalitate.

Documente necesare procesului de trasare teren

Documente in copii simple

1. Carte de identitate / Buletin de identitate proprietari

2. Cadastru (Planul de amplasament si delimitare al terenului)

Acesta reprezinta planul avizat de catre OCPI, care contine coordonatele punctelor care delimiteaza terenul. Aceste coordonate definesc forma, suprafata si dimensiunile terenului respectiv.

Daca actul de cadastru nu contine coordonatele punctelor in sistemul Stereografic, ele vor fi obtinute de catre persoana autorizata, prin intermediul unei solicitari de informatii adresata Oficiului de Cadastru. Daca imobilul este translatat sau prezinta suprapuneri in baza grafica OCPI, se va intocmi o documentatie de actualizare pentru remedierea acestor false coordonate.

3. Incheierea de intabulare

Pentru operatia de trasare teren, utilizam tehnologie avansata de determinare a punctelor caracteristice, astfel, reducand timpul de asteptare pentru executarea lucrarii, precum si onorariile aferente.

Operatiune de trasare teren se executa dupa avizarea cadastrului si dupa obtinerea coordonatelor in Sistem stereografic 1970. Daca acest lucru nu este respectat, trasarea se va executa gresit.

Operatia de trasare teren se finalizeaza prin emiterea unui „Proces verbal de trasare", prin care vi se confirma poziţionarea corectă în spatiu a punctelor care delimiteaza imobilul si care sunt esentiale in relatia cu vecinii si diverse institutii.

Sistemul informational al drumurilor, ca subsistem de evidenta a bunurilor imobile sub aspect tehnic, economic si juridic, trebuie organizat într-o forma unitara, dupa reglementari si metode specifice, astfel încât sa se realizeze corelarea acestuia cu documentele tehnice ale cadastrului general si documentatiile de publicitate imobiliara, care contin imobilele apartinând administratorilor sau proprietarilor de drumuri publice. Societatea Comerciala pe actiuni “Compania Nationala a Autostrazilor si Drumurilor Nationale din
România” (CNADNR) si consiliile judetene sunt principalii administratori ai drumurilor din tara noastra.
Executantii lucrarilor pentru sistemul informational al drumurilor pot fi persoanele juridice
autorizate de catre A.N.C.P.I. În conformitate cu legea cadastrului si publicitatii imobiliare nr. 7/1996, toate corpurile de proprietate se înscriu în documentele tehnice ale cadastrului general si pe baza acestora si a actelor sau faptelor juridice se face înscrierea în cartea funciara.

Unitati din subordinea CNADNR
În teritoriu, CNADNR este organizata pe 7 Directii Regionale de Drumuri si Poduri, cu
sediile în Bucuresti, Craiova, Timisoara, Cluj-Napoca, Iasi, Constanta si Brasov.

Reteaua Drumurilor din România

Lungimea drumurilor din România este de 198.589 km si sunt clasificate dupa cum urmeaza:
Autostrazi 218 km
Drumuri Nationale (în administrarea CNADNR) 15.934 km
Drumuri Judetene (în administrarea Consiliilor Judetene ) 34.668 km
Drumuri Comunale (în administrarea Consiliilor Locale ) 27.781 km
Strazi în orase 22.328 km
Strazi în comune (în administrarea comunelor ) 97.660 km

Compania noastra de cadastru si intabulare, pune la dispozitia dumneavoastra, documentele format pdf, cu legile si ordinele ce reglementeaza activitatea de cadastru,geodezie si cartografie in Romania. Aici gasiti Ordinul 700 din 2014, intrat in vigoare de la data de 1 septembrie 2014. Acestea sunt actualizate conform Monitorului Oficial.

Descarcare:

legea-18-1991

legea-7-1996

ordinul-534-2001

ordinul-633-2006

ordinul-634-2006

ordinul-107-2010

ordinul-108-2010

regde-avizare-si-receptie-odg-700

1.1. Cadrul legal
1.1.1. Cadastrul General
În conformitate cu Legea privind Cadastrul General si Publicitatea Imobiliara, cadastrul general este
definit ca fiind "sistemul unitar si obligatoriu de evidenta, sub aspectele tehnic, economic si juridic, prin care se realizeaza identificarea, descrierea, reprezentarea si înregistrarea pe harti si planuri cadastrale,  respectiv registre, a tuturor terenurilor precum si a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul tarii, indiferent de
destinatia lor si de proprietar"; entitatile de baza ale acestui sistem sunt: parcela, constructia si proprietarul.
În prezent, Legea 7/1996 – republicata în MOF nr. 201 din 03.03.2006 defineste în articolul 1. –
Cadastrul general ca un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica a tuturor
imobilelor de pe întreg teritoriul tarii.
Cadastrul general se organizeaza la nivelul fiecarui teritoriu administrativ comunal, orasenesc, municipal, judetean
si la nivelul întregii tari.

1.1.2. Sistemul informational al fondului imobiliar
Sistemul informational al fondului imobiliar este o evidenta de specialitate organizata în functie de
interesele generale ale statului si de nevoile specifice ale agentilor economici, care detin în proprietate sau administrare terenuri si cladiri în localitati.
Contine elementele de baza ale cadastrului general (suprafata, categoria de folosinta si posesorul), necesare întocmirii fiselor cadastrale juridice, precum si aplicarii reglementarilor legale în vigoare. În prezent, de acest aspect se ocupa Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintelor. (Mult mai cunoscuta este activitatea desfasurata  de MLPAT.)
1.2. Scopul lucrarilor sistemului informational al fondului imobiliar
Lucrarile acestei evidente constituie o sursa de date si informatii complementare în constituirea bazelor de
date pentru fondul urban si gestiunea localitatilor.
În functie de necesitatile de dezvoltare ale unei societati, de resursele financiare ale acesteia, de dotarea
agentilor care executa lucrarile, precum si de solicitarile beneficiarilor, se pot executa lucrari în trei etape:
Etapa I-a
Culegerea unor date si informatii privind actualizarea datelor tehnice, economice si juridice preluate din
domeniul cadastrului general si completarea lor cu date culese la nivel declarativ, privind:
- caracteristicile functionale ale cladirilor;
- existenta dotarilor edilitare la nivel de parcela;
- existenta dotarilor edilitare si tipul lor în interiorul cladirii;
- identificarea detinatorilor parcelei si corpurilor de cladiri.
Documentele de baza obtinute în urma acestor operatiuni sunt:
- planul cadastral la scarile 1:500 pâna la 1:2000;
- fisa bunului imobil.
Etapa II-a
Culegerea unor date si informatii de detaliu privind caracteristicile constructive ale cladirilor si, la cerere,
elemente suplimentare privind caracteristicile geotehnice ale terenului, în scopul evaluarii pe criterii tehnice a
terenurilor si cladirilor, precum si furnizarea unor rapoarte necesare stabilirii pretului minim de concesionare a
terenurilor în conformitate cu prevederile legale, sau de concesionare a spatiilor construite, etc.
Documentele care se întocmesc în aceasta etapa sunt:
- planul cadastral la scarile 1:500 pâna la 1:2000;
- fisa tehnica a imobilului;
- relevee realizate la diferite nivele;
- fisa juridica privind proprietatea, pe etaj.
Etapa III-a
Aceasta etapa va cuprinde:
- elaborarea de studii privind analiza statistica a preturilor de piata ale terenurilor si constructiilor;
elaborarea de studii comparative privind preturile de circulatie ale terenurilor si constructiilor, stabilite pe criterii
tehnice; stabilirea limitelor unor zone valorice la nivelul localitatii.
2
- elaborarea unor rapoarte si planuri tematice în cadrul SIG, privind gestiunea proprietatilor, gestiunea
constructiilor, planificarea constructiilor, pozitionarea dotarilor, protectia mediului, etc.
- strângerea documentelor de cadastru si a documentelor legale privind gestiunea proprietatilor si
constructiilor pentru stabilirea taxelor si impozitelor locale.
1.3. Corelarea lucrarilor sistemului informational al fondului imobiliar cu cele ale cadastrului general
Datele si informatiile culese pentru fondul imobiliar-edilitar au caracter tehnic, economic si juridic si
utilizeaza ca elemente de baza datele cadastrului general privind parcela, constructia si proprietarul (respectiv
suprafata, categoria de folosinta si posesorul). În scopul evitarii redundantei informatiilor este necesar ca ele sa se
încadreze în structura informatiilor cadastrale.
Datele privind fondul imobiliar trebuie sa reflecte situatia patrimoniului construit existent în limitele
teritoriului administrativ al localitatii. În acest sens, din bazele de date de specialitate vor fi preluate date si
informatii privind existenta unor cladiri utilizate în administrarea retelelor edilitare, cailor de transport, apelor,
terenurilor agricole, etc. Vor fi preluate, dupa caz, date si informatii culese cu ocazia întocmirii evidentei fondului
industrial, sau la evaluarea patrimoniului societatilor comerciale cu capital de stat. Nu vor fi preluate din evidenta
fondului imobiliar constructiile anexe necesare deservirii retelelor edilitare (posturi de transformare, centrale
termice, statii de pompare, statii de epurare, etc.).
Datele si informatiile care se preiau din cadastrul general au caracter tehnic si juridic. Datele cu caracter
economic incluse în bazele de date cadastrale sunt preluate de la sistemele informationale de specialitate si
prelucrate, pentru a furniza Ministerului Finantelor Publice datele primare necesare determinarii taxelor si
impozitelor, conform prevederilor legale.
1.4. Definirea continutului de informatii specifice sistemului informational al fondului imobiliar
1.4.1. Definitii
Entitatile de baza utilizate în acest sens sunt:
Parcela - suprafata de teren având o singura categorie (subcategorie) de folosinta si unul sau mai multi
proprietari.
Corpul de cladire - parte componenta a unei cladiri delimitata dupa urmatoarele criterii:
1- sistemul arhitectonic si constructiv determinat de fatade si materialele de constructie ale peretilor
exteriori;
2- intrarea separata în cladire;
3- independenta fata de alte cladiri alaturate.
În conformitate cu prevederile STAS 4908/79, se încadreaza, trateaza si numeroteaza cu denumirea de
"CORP", cladirile de locuit, dependintele (bucatarii, spalatorii, garaje, depozite, ateliere, birouri, etc.), cu înaltimea
la cornisa de minimum 2,30m, având fundatii, pereti de grosime normala, planseu, usi, ferestre de dimensiuni
normale, pardoseli, acoperisuri, etc.
Constructiile anexe - sunt cele realizate din caramida, paianta, chirpici, bârne sau alte materiale rezultate
din recuperari, cu pereti subtiri, înaltimea la cornisa si încaperi sub 2m, acoperis simplu (de regula din carton
asfaltat), finisaje de slaba calitate, etc.
În categoria "Constructii anexe" se pot încadra:
- magazii, grajduri, bucatarii de vara, latrine, garaje improvizate, pivnite situate în curte, constructii
din caramida cu sarpante din lemn si învelitoare din carton asfaltat;
- magazii, grajduri, garaje sau similare cu pereti din lemn sau schelet de rezistenta din lemn cu
umplutura de caramida, paianta, chirpici, etc.;
- soproane din scândura sau alte materiale;
- patulele cu pereti din sipci sau din nuiele;
- marchizele din scânduri sau tabla (se asimileaza cu magaziile), etc.
Pentru evitarea confuziilor de interpretare în descrierea caracteristicilor constructive ale unei cladiri, se fac
unele precizari privind compartimentarile cladirilor, pe verticala:
Nivel - (cat, palier), este spatiul dintr-o cladire cuprins între doua plansee succesive. Se considera
niveluri: subsolul, parterul, mezaninul, fiecare etaj si mansarda.
Subsol - este nivelul care are peste jumatate din înaltimea libera a încaperilor, sub nivelul
terenului, înaltimea subsolului de la pardoseala pâna la elementele proeminente ale tavanului
(grinzi, conducte), este de minimum 1,80m. Subsolul poate fi locuibil, amenajat cu instalatii
(centrale termice) compartimentat în boxe, subsol tehnic, spalatorii, ateliere, etc.
Demisol - este nivelul care are cel mult jumatate din înaltimea libera a încaperilor sub nivelul
terenului. Înaltimea demisolului de la pardoseala pâna la elementele proeminente ale tavanului
(conducte, grinzi), este de minimum 1,80m. De obicei, subsolul si demisolul se gasesc sub
întreaga cladire sau sub cea mai mare parte a suprafetei parterului.
3
Parter - este nivelul al carui planseu inferior se gaseste la nivelul solului, sau cu putin deasupra
acestuia (0,8 - 1,0m); uneori parterul este situat la înaltime mai mare fata de sol (1,5 - 1,8m).
Etaj - este orice nivel având în general aceeasi distributie în plan, cuprins între parter si mansarda,
pod sau terasa, cu înaltimea libera de minimum 1,8m.
Mezanin - este nivelul intercalat între parter si primul etaj, care se deosebeste de celelalte etaje
fie prin înaltimea libera mai mica, fie prin lipsa balcoanelor sau a altor iesinduri, ori prin destinatie
(spatiu accesoriu pentru magazinele de la parter, depozite de marfuri, ateliere, birouri, etc.
Mezaninul se considera etaj.
Mansarda - este nivelul construit în gabaritul acoperisului (sub învelitoarea acestuia). Mansarda
primeste lumina prin goluri numite lucarne. Are o parte din plafon orizontal, iar alta înclinata,
urmând panta acoperisului. Serveste pentru locuit (camere de serviciu), ca dependinta, sau pentru
exercitarea unor activitati de lunga durata (spalatorie, uscatorie, ateliere, etc.). În general,
înaltimea libera este mai mica, dar nu sub 1,80m.
Pivnita (beciul) - este construita din una sau mai multe încaperi situate sub cota zero a cladirii
(pardoseala parterului), destinata pastrarii unor materiale (lemne, carbuni, etc.), sau a unor produse
alimentare. De obicei, pivnita nu este construita sub toata întinderea cladirii, are pamânt pe jos si
intrare din curte, sau prin deschideri improvizate (chepenguri).
Starea tehnica de întretinere a unei constructii poate fi: foarte buna, buna, mediocra (satisfacatoare), rea,
insalubra. Criteriile pentru aprecierea starii tehnice a unei cladiri sunt:
Stare foarte buna - pentru cladirile realizate cu materiale durabile (caramida, beton armat), cu
structura de rezistenta din beton armat sau metalica, realizate în ultimii 20 de ani, cu finisaje si
instalatii complete; nu necesita reparatii curente sau capitale la principalele elemente de
constructii;
Stare buna - pentru cladirile realizate din materiale durabile, cu planseu din beton armat sau lemn
finisaje si instalatii complete, fara deteriorari ale structurii, necesitând unele lucrari de
îmbunatatire curenta în proportie de 10% din valoarea acesteia. În aceasta categorie se pot încadra
unele cladiri cu planseu din beton armat mai vechi de 20 - 50 ani, precum si cele cu planseu de
lemn indiferent de vechime.
Stare mediocra (satisfacatoare) - pentru cladirile realizate din materiale durabile, cu instalatii
incomplete, care prezinta începuturi de deteriorari la structura si finisaje, cu vechime de exploatare
de peste 50 ani, precum si celelalte cladiri cu finisaje îngrijite, instalatii partiale, cu aspect bun, din
paianta, sau cu plansee din lemn si vechime mai mare de 20 ani. Constructia necesita lucrari de
întretinere, reparatii curente si reparatii capitale la elementele de constructii în proportie de 10-
30% din valoarea acesteia.
Stare rea - pentru cladiri realizate din materiale durabile sau nu, având deteriorari importante la
structura si finisaje, fundatii si ziduri fisurate sau crapate, înclinate, tencuieli desprinse, plansee
crapate sau încovoiate. Constructia necesita lucrari de reparatii curente si reparatii capitale în
proportie de 30-50% din valoarea acesteia.
Stare insalubra - pentru cladirile care nu mai corespund folosintei ca urmare a degradarilor si
care prezinta pericol pentru viata si sanatatea celor care o folosesc.
Stare de ruina - pentru cladirile a caror stare de degradare impune demolarea lor.
Anul construirii - se stabileste prin una din urmatoarele cai: autorizatia de constructie, actul de proprietate,
certificat de la circumscriptia financiara cu anul impunerii, marturia scrisa a proprietarului, marturii verbale ale
chiriasilor si vecinilor. Anul construirii se socoteste de la data când cladirea are fundatii, pereti si acoperis. La
corpurile de cladire în care anumite încaperi au fost realizate la date diferite, se va mentiona anul construirii si starea
acestora pe portiuni sau încaperi.
1.4.2. Date si informatii specifice sistemului informational al fondului imobiliar care se vor culege în
etapa I-a
Documentul de baza Fisa bunului imobil, se va realiza în etapa I de culegere a datelor si informatiilor
specifice fondului imobiliar, corelate cu datele provenite din cadastrul general, respectând codificarea si precizarea
ca datele constructive despre cladiri si anexe se culeg cu titlu informativ, pentru fiecare corp de cladire si se refera
la:
1- identificarea corpului de cladire;
2- identificarea detinatorului corpului de cladire;
3- suprafata construita si suprafata desfasurata;
4- informatii privind echiparea edilitara a parcelei;
5- date constructive despre cladiri si anexe:
- destinatie;
- folosinta;
- numar de nivele;
4
- numar de subsoluri;
- structura;
- fundatie;
- pereti;
- acoperis/învelitoare;
- încalzire;
- dotari edilitare;
- starea constructiei;
- anul construirii;
- tipul de proprietate;
- modul de administrare;
- tip capacitate;
- numar de familii/numar de persoane.
1.4.3. Datele si informatiile sistemului informational al fondului imobiliar care se vor culege în etapa a
II-a
Documentele de baza care se vor realiza în etapa a II-a:
- Fisa tehnica a imobilului - se va obtine prin detalierea informatiilor privitoare la datele constructive ale
cladirilor si anexelor, în conformitate cu normativele de specialitate în domeniu, prin masuratori riguroase pentru
determinarea dimensiunilor geometrice ale cladirilor la exterior si în interior, precum si prin întocmirea unor relevee
la diferite nivele.
- Fisa juridica privind proprietatea pe etaj - va avea continutul specificat în Legea Cadastrului general si
Publicitatii imobiliare.
1.4.4. Datele si informatiile sistemului informational al fondului imobiliar care vor fi culese în etapa a
III-a
Evaluarea pe baza unor indicatori tehnici, a pretului de circulatie al terenurilor si cladirilor se va face cu
respectarea prevederilor legale în domeniu, cum ar fi:
- H.G 834/1991 - evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societatilor comerciale cu capital de stat;
- decizii ale Consiliilor locale privind calculul pretului minim de concesionare al terenurilor destinate realizarii de
constructii;
- alte prevederi legale privind evaluarea pretului de circulatie al unui mp de suprafata locuibila dintr-o cladire.
În plus, în afara informatiilor culese în etapele I si II mai sunt necesare:
- informatii suplimentare privind terenul, si anume:
- categoria localitatii;
- amplasarea terenului;
- functiile economice si caracteristicile sociale ale localitatii;
- pozitia terenului fata de retelele de transport;
- echiparea tehnico-edilitara a zonei în care se afla terenul;
- caracteristicile geotehnice ale terenului;
- restrictiile de folosire a terenului conform planului urbanistic general si regulamentelor aferente;
- poluarea cu reziduuri, etc.
- informatii privind cladirea ce urmeaza a fi analizate pe masura definitivarii structurii bazei de date
urbane, în functie de cerintele beneficiarului.
1.5. Organizarea si executarea lucrarilor de evidenta a fondului imobiliar
Organizarea si executarea lucrarilor cuprind:
1. Definitivarea continutului temei de proiectare (delimitarea zonei, stabilirea principalelor cerinte ale
beneficiarului);
2. Documentarea:
2.1. Asigurarea cu planuri de cadastru general si analiza stadiului de executie a acestora;
2.2. Analiza documentatiei existente (scrise si desenate), de cartare imobiliara si inventariere tehnica
imobiliara;
3. Întocmirea proiectului lucrarilor de evidenta imobiliara;
4. Executia lucrarilor de teren:
4.1. Cartarea imobiliara (în etapa I-a);
4.2. Inventarierea tehnica imobiliara (în etapa a II-a);
5. Executia lucrarilor de birou:
Etapa I-a: - definitivarea schitei parcelei;
- întocmirea fisei bunului imobil;
5
- intocmirea inventarului de coordonate necesare introducerii în baza de date a
elementelor descriptive ale conturului parcelelor si cladirilor;
Etapa a II-a: - redactarea releveelor pe corpuri de cladiri si niveluri;
- întocmirea fisei tehnice a imobilului;
- întocmirea inventarelor de coordonate necesare introducerii în baza de date a
elementelor descriptive ale conturului încaperilor exterioare ale cladirilor la
diferite nivele;
- verificarea, avizarea si receptia lucrarilor.
2. DOCUMENTARE ASUPRA LUCRARILOR EXISTENTE
2.1. Precizarea si delimitarea zonei care face obiectul lucrarilor de introducere a sistemului
informational al fondului imobiliar
Solicitarile beneficiarului lucrarilor vor trebui sa fie formulate cu claritate, eliminându-se posibilitatea de
suprapunere sau de interpretare eronata a datelor care reprezinta tema lucrarii.
Solicitarile vor fi însotite de o documentatie tehnica din care sa rezulte:
- conturul zonei în care se vor executa lucrari de evidenta pentru fondul imobiliar;
- lista cu adresele imobilelor pentru care se solicita inventarierea tehnica imobiliara;
- agentii economici executanti ai unor lucrari de inventariere pentru fondul imobiliar în zonele învecinate si
elementele necesare racordarii lucrarilor;
- alte documente (planuri de cadastru general, planuri de baza, relevee executate anterior, etc.);
- fazele de executie ale sistemului informational al fondului imobiliar pentru care se opteaza;
- termenele de predare (partiale, finale).
2.2. Analiza documentelor de cadastru general existente
Se va analiza stadiul lucrarilor de cadastru general din punct de vedere tehnic si juridic, precum si existenta
urmatoarelor documente:
Documentele tehnice:
- registrul cadastral al parcelelor;
- indexul alfabetic al proprietarilor;
- registrul cadastral al proprietarilor;
- registrul corpurilor de proprietate;
- fisa centralizatoare, partida cadastrala;
- planurile cadastrale.
Documentele juridice:
- cartea funciara.
2.3. Analiza lucrarilor existente de evidenta pentru fondul imobiliar
Se vor analiza stadiul si modul de întocmire a unor lucrari de cartare imobiliara sau inventariere tehnica
imobiliara existente, stabilindu-se necesitatea actualizarii lor sau întocmirii de noi documente, privind:
- planuri de situatie la scarile 1:500...1:2000;
- fisa bunului imobil;
- fisa tehnica a imobilului;
- relevee fatada;
- relevee interioare, etc.
3. PROIECTUL LUCRARILOR SISTEMULUI INFORMATIONAL AL FONDULUI IMOBILIAR
Proiectul se structureaza corespunzator fazelor de executie si se refera la:
- tema lucrarii;
- memoriul justificativ, privind:
- metodele care se vor aplica;
- tipurile de aparate/metode de lucru;
- etape de parcurs în abordarea lucrarilor;
- modul de lucru;
- forme de prezentare a datelor si informatiilor;
- esalonarea lucrarilor în functie de termenele partiale sau finale de predare;
- precizii, tolerante;
- elemente de autocontrol;
- verificarea lucrarilor;
6
- documente scrise si desenate care se predau la terminarea lucrarilor.
Proiectul se va definitiva dupa executarea recunoasterii terenului.
4. EXECUTAREA LUCRARILOR SISTEMULUI INFORMATIONAL AL FONDULUI
IMOBILIAR
4.1. Etapa I-a - Lucrarile de cartare imobiliara
4.1.1. Continutul lucrarilor de cartare imobiliara
Lucrarile de cartare imobiliara se executa fie simultan cu ridicarile/actualizarile elementelor topografice sau
cadastrul general, fie independent de acestea într-o etapa ulterioara. Lucrarile de teren constau în:
- identificarea parcelelor si obtinerea acordului de acces în curti si incinte;
- identificarea categoriei de folosinta si culegerea datelor despre proprietar;
- întocmirea schitelor si înregistrarea datelor privind numerotarea , componenta, structura si folosinta
cladirilor;
- culegerea datelor privind suprafata constructiei si suprafata desfasurata;
- identificarea destinatiei/folosintei;
- înscrierea datelor culese în fisa bunului imobil.
4.1.2. Continutul fisei bunului imobil
Datele si informatiile specifice cartarii imobiliare se refera la:
a - judet, localitate, cod SIRUTA;
b - sectiune plan, sector cadastral, numar carte funciara;
c - denumirea arterei (strada, intrare, bulevard, sosea, cale etc.), de care apartine imobilul;
d - numarul postal al imobilului;
e - schita bunului imobil, care va cuprinde:
- limitele legale ale parcelei si vecinatatile;
- perimetrul constructiilor stabile din cadrul parcelei (corpurile de cladire se vor delimita precis);
- delimitarea si numerotarea categoriei de folosinta (subparcele);
- accesul în proprietate;
- inscriptii cu privire la :
- numar cadastral la subparcele;
- numar postal al vecinilor;
- numar cadastral la corpuri de cladire;
- denumiri:
- strazi;
- categorii de folosinta;
- detinatori de teren, cu referire la:
- nume, prenume;
- nr. subparcela;
- categorie de folosinta;
- suprafata (mp);
- suprafata totala;
- detinatori de constructii (cladiri):
- nume, prenume;
- numar corp cladire;
- suprafata construita;
- suprafata desfasurata;
- schita bunului imobil se va întocmi, dupa caz, în functie de densitatea detaliilor, fie în formatul
prezentat în fisa bunului imobil, fie în format A4;
- numerotarea categoriilor de folosinta din interiorul parcelelor - pe subparcele - se va face pe
schita bunului imobil, pentru fiecare categorie în parte; numerotarea categoriei de folosinta pe
subparcele se va face cu cifre arabe si va contine: numarul sectorului cadastral si numarul parcelei,
(de exemplu 2.14); numerotarea corpurilor de cladire se va face în sens orar începând cu latura
din stânga accesului de la strada, cu cifre arabe si va contine: numarul sectorului cadastral si
numarul parcelei (de exemplu 2.14 C1...Cn); în ambele cazuri, numarul parcelei 2.14 se scrie o
singura data în mijlocul acesteia si apoi în fiecare subparcela sau corp de cladire numai numarul
acesteia (de exemplu 3, sau C2);
f - destinatia initiala a imobilului se consemneaza numai daca difera de folosinta actuala predominanta si
daca poate fi cunoscuta;
7
g - folosinta actuala predominanta se stabileste estimativ, în functie de ponderea în suprafata desfasurata
a corpului de cladire a fiecarui tip de folosinta (la suprafete egale se opteaza pentru una din folosinte
(de obicei, cea superioara calitativ), la data cartarii;
h - structura de rezistenta (indice de structura, sau de cartare), se stabileste functie de caracteristicile
constructive ale cladirilor si se noteaza cu litere majuscule astfel:
- A- pentru cladirile din zidarie durabila, structura de rezistenta din beton armat sau metalica si
plansee din beton armat;
- B- pentru cladirile din zidarie durabila, fara structura de rezistenta si plansee din beton armat;
- C- pentru cladiri din lemn, având fundatie din beton sau piatra;
- D- pentru cladirile din paianta, pamânt sau din chirpici.
Constructiile anexe stabile, din interiorul parcelei, izolate sau alipite cladirilor de locuit, care nu pot servi
drept locuinta, se indica astfel:
m - pentru magazie din caramida, paianta, sau tabla, cu fundatie de beton;
gj - pentru garaj din zidarie sau tabla cu fundatie de beton;
gr - pentru grajd din zidarie;
w - pentru latrine din zidarie;
i - numarul nivelurilor (regimul de înaltime) se stabileste pentru cladirile cu mai multe nivele si se noteaza
cu cifre (cu exceptia subsolului), scrise ca exponent al indicelui de cartare (în toate cazurile simbolurile
A,B,C si D reprezinta implicit parterul).
Pe teren nivelurile se determina si delimiteaza prin masuratori pe exteriorul sau interiorul cladirilor, a
contururilor partiale rezultate din retragerile fata de proiectia orizontala a parterului;
j - numarul subsolurilor se consemneaza daca nu au destinatie tehnica (dotari cu instalatii care deservesc
cladirea) si daca sunt locuibile. Se delimiteaza pe plan prin masuratori si se noteaza cu litera "s" înscrisa ca
indice a indicelui de cartare. Daca cladirea dispune de doua sau mai multe subsoluri, ele se vor evidentia
prin indicii 2s sau ns. Se face precizarea ca demisolul se asimileaza ca subsol.
k - anul construirii este considerat de la data când cladirea are fundatie, pereti si acoperis;
l - starea de întretinere se specifica prin atasarea la indicele de cartare a prescurtarilor: fb, b, m, etc,
corespunzatoare starii tehnice de întretinere;
m - tipul de încalzire se consemneaza pentru fiecare corp de cladire în functie de combustibilul, sau sursa
folosita: lemne, gaze, termoficare, pacura, energie electrica;
o - tipurile de dotari se consemneza de asemenea pentru fiecare corp de cladire: apa, canalizare, energie
electrica, gaze, telefon;
p - valoarea istorica - se refera la cladirile declarate si înregistrate ca monumente istorice, care pot fi
evidentiate prin inscriptii care mentioneaza acest lucru;
r - denumirea cladirii - se va înscrie numele cladirii (ex: policlinica, scoala, etc), sau indicativul de
proiectare pentru blocurile de locuinte (ex:H8,Dl0);
s - capacitatea este în functie de categoria în care se încadreaza cladirile si se va stabili prin preluarea de
informatii în teren (astfel pentru categoria "locuinte" se identifica numarul apartamentelor cu una sau mai
multe camere si se preia numarul de familii si de persoane cu domiciliul stabil, pentru fiecare corp de
cladire); pentru alte categorii de dotari, capacitatea se caracterizeaza prin numar de locuri (camine, crese,
cinematografe, teatre, gradinite, hoteluri, stadioane, etc.), numar de paturi (la spitale), etc.
t - tipul de proprietate - se stabileste în raport cu titularul dreptului de proprietate, pe baza documentului
sau înscrisului pe care acesta îl poseda, pentru fiecare corp de cladire în parte. Datele cu privire la posesori
se refera la:
- categoria proprietatii;
- modul de detinere;
- numele posesorului;
- adresa;
- codul persoanei, extras din actele de identitate (daca exista consemnat), sau codul SIRUES,
pentru unitatile posesoare;
- cota parte indiviza, etc.
4.2. Etapa II-a. Lucrari de inventariere tehnica imobiliara
Lucrarile de inventariere tehnica imobiliara pot preceda sau succeda ridicarile/actualizarile topografice,
cadastrul general si cartarea imobiliara. Ele se caracterizeaza printr-un grad ridicat de detaliere a datelor si
informatiilor necesare evaluarii terenurilor si cladirilor în localitati.
Daca în zona în care se face inventarierea tehnica imobiliara nu exista plan topografic, se va executa mai
întâi o ridicare pentru întocmirea planului cadastral, în conformitate cu Metodologia MLPTL de întocmire a planului
topografic, la scara 1:1000 în localitati, pe cale clasica.
8
4.2.1. Lucrarile din faza de teren
4.2.1.1. Întocmirea schitei parcelei
Se va desena la scara aproximativa schita parcelei, respectându-se semnele conventionale pentru întocmirea
planurilor topografice la scarile 1:500, 1:1000, 1:2000, înscriindu-se denumirea si numarul postal al imobilului,
precum si ale imobilelor învecinate. Dupa desenarea schitei se vor masura:
1. Împrejmuirile si vecinatatile pe toate laturile parcelei. În cazul împrejmuirilor nematerializate, limita
dintre parcele se va stabili de proprietarul parcelei în cauza, în prezenta si cu acordul vecinilor;
2. Corpurile de cladire - se vor masura elementele liniare, în valoare orizontala si înaltimile prevazute în
STAS 4908/79. În interiorul contururilor determinate de cladiri se vor înscrie indicii de cartare A,B,C,D).
Numerotarea si delimitarea corpurilor de cladiri se realizeaza în modul specificat în ultimul aliniat al & 4.1.2.e;
3. Constructiile anexa - se numeroteaza cu simbolurile C1,...Cn, în interiorul corpurilor de cladire;
4. Distantele necesare pentru pentru determinarea ariei suprafetei parcelei, în cazul când punctele de pe
conturul acesteia nu se pot ridica direct. Masuratorile trebuie sa se efectueze astfel încât sa se asigure o precizie de
cel putin +/-2cm la 100 metri.
4.2.1.2. Întocmirea releveului pe corpuri de cladire si niveluri
Prin releveu se întelege o sectiune orizontala a cladirii.
Întocmirea pe teren a releveului consta în determinarea formelor caracteristice, a sistemului si elementelor
constructive, finisajelor si dotarilor tehnico-edilitare ale cladirilor, pe corpuri si niveluri. Pentrui întocmirea
releveului se parcurg urmatoarele etape:
- recunoasterea si cercetarea cladirii;
- întocmirea (desenarea) schitei la o scara aproximativa (de obicei apropiata de 1:50);
- executarea masuratorilor liniare.
Pe conturul exterior al cladirii, masuratorile se vor executa deasupra soclului, iar în interior, la aproximativ
1,50m fata de pardoseala, astfel ca planul de sectionare sa treaca prin majoritatea golurilor (usi, ferestre, etc).
Masuratorile liniare executate cu panglica sau ruleta trebuie sa se încadreze în toleranta T= +/- 0,003 * D(m), pentru
distante de peste 50m, si T= +/-2cm, pentru distante sub 50m.
Releveul trebuie sa contina:
1. Elementele componente ale cladirii:
- peretii interiori si exteriori cu dimensiunile partiale si totale;
- grosimea zidurilor, care se determina prin masurare directa în goluri;
- înaltimea cornisei cu indicarea locului unde aceasta se modifica;
- golurile practicate în pereti, ale caror dimensiuni se vor înscrie sub forma de fractie (perpendicular pe
axul golului daca exista usa/fereastra, sau paralel cu el daca acestea lipsesc), având la numarator latimea
iar la numitor înaltimea; la ferestrele echipate cu obloane sau rulouri se va semnala existenta acestora
prin înscrierea literei R înaintea fractiei cu dimensiunile (de ex: R 1,20/1,10);
- dimensiunile încaperilor (partiale si totale);
- iesindurile si nisele;
- scarile interioare si exterioare, indicându-se sensul de urcare, numarul treptelor si materialul din care
sunt confectionate;
- pivnitele, specificându-se încaperile sub care sunt amplasate, si intrarile la acestea (chepeng, scari);
- balcoanele, logiile, terasele acoperite, mentionându-se felul pardoselii, înaltimea parapetului, etc;
- înaltimea încaperilor, folosinta lor, etc.
2. Elementele de încalzire: sobele (din zid sau teracota), bateriile de radiatoare, instalatiile centrale, etc;
3. Instalatii - sanitare (desenate prin semnul conventional respectiv), electrice si cele speciale (crematorii, de forta,
etc).
4.2.1.3. Descrierea caracteristicilor generale, elementelor constructive si echiparii tehnico-edilitare
1. Descrierea caracteristicilor generale - se face pentru fiecare corp de cladire si se refera la:
- anul construirii;
- starea de întretinere;
- regimul de înaltime;
- folosinta.
2. Descrierea elementelor constructive - se va face pentru fiecare corp de cladire si se refera la:
- fundatie (tipul si materialul);
- peretii (portanti sau nu, materiale, etc);
- planseele (materialul din care sunt facute, mentionându-se si plafoanele false);
9
- acoperisul (descrierea sarpantei si a învelitoarei, materialul), la terase se va specifica daca
sunt circulabile sau nu, etc.
3. Echiparea tehnico-edilitara - se înscriu caracteristicile constructive si functionale conform normativelor
de specialitate pentru: instalatiile de încalzire si sanitare, iar la instalatiile electrice si de telefoane se va mentiona
existenta lor prin Da sau Nu.
4.2.1.4. Descrierea împrejmuirilor si constructiilor anexe
Pentru împrejmuiri, descrierea va scoate în evidenta materialul din care este confectionat;
Pentru anexe, descrierea se va referi la materialul din care sunt confectionate, la finisaje, învelitori, folosinta,etc.
4.2.1.5. Descrierea terenurilor si plantatiilor viti-pomicole
În interiorul perimetrului construibil al localitatilor exista si terenuri virane (neconstruite), curti izolate,
plantatii de pomi sau vie, plantatii organizate sau pomi izolati. Pentru acestea trebuie sa se specifice:
- categoria de folosinta a terenului si clasa de calitate, indicându-se si starea de degradare, când este cazul;
- specia vitei de vie sau a pomilor, cu mentionarea suprafetei productive, a subcategoriei de folosinta;
- la pomii izolati se va mentiona specia, acordându-se o atentie deosebita speciilor valoroase (nuci, duzi,
etc).
4.2.1.6. Înscrierea locatarilor din cladiri
În documentele de inventariere imobiliara se înscriu familiile si persoanele care locuiesc în cladire cu titlu
permanent, sub forma de fractie (nr.familii/persoane).
Locatarii flotanti se înscriu la rubrica "Observatii", sub forma: "în corpul C1 mai locuiesc 2fam/3pers
flotante.
4.2.1.7. Identificarea bunurilor imobile si proprietarilor
Identificarea bunurilor imobile si proprietarilor se face folosind documentatia tehnica si juridica primita de
la Oficiul de cadastru (planul cadastral la sc. 1:500...1:2000, si cartea funciara).
Bunul imobil (teren sau cladire) se identifica dupa numarul cadastral si numarul postal. Daca imobilul
apartine la doua strazi, se va scrie întâi adresa lui din actul de proprietate, sau din buletinul de identitate,
mentionandu-se apoi si si cea de a doua intrare.
Determinarea situatiei juridice a imobilului are drept scop constatarea dreptului de proprietate. Acest drept
se va constata în raport cu titularul sau/si fata de înscrisurile pe care le poseda, cu mentiunea daca acestea rezulta
dintr-un act autentic sau sub semnatura privata. În cazul actelor autentice, se va arata instanta care a autentificat,
precum si numarul si data procesului verbal de autentificare. În cazul când actul este transcris, se va mentiona
registrul si numarul de transcriptie.
La examinarea inscriptiilor se va mentiona, dupa caz, urmatoarele:
- natura actului (daca este translativ de proprietate: act de vânzare, cumparare, donatie, schimb, etc., sau
daca este declarativ de proprietate - act de partaj);
- modul de dobândire a proprietatii;
- modalitatile care afecteaza proprietatea, si anume:
- coproprietate: -obisnuita, cu iesire din indiviziune;
-perpetua, cu cote parte;
- servituti, indiferent de natura lor.
Se va înscrie citet numele si prenumele proprietarului (sau proprietarilor - daca exista mai multi),
domiciliul, cotele care le detin, sau orice detaliu care concura la clarificarea titlului de proprietate.
În cazul cladirilor se va mentiona daca sunt construite cu credit de la stat.
În cazul actelor sub semnatura privata se va mentiona "imobilul cumparat cu chitanta sub semnatura privata
de la ......, domiciliat în ......
Daca proprietarul nu poseda acte, dreptul de proprietate va fi consemnat prin declaratie verbala.
Daca imobilul apartine unor întreprinderi sau institutii de stat, societati comerciale, unitati cooperatiste,
asociatii, organizatii obstesti, etc, se va consemna unitatea care-l detine si denumirea forului tutelar cu sediul
fiecaruia.
4.2.2. Lucrari de inventariere tehnica imobiliara desfasurate în faza de birou
4.2.2.1. Definitivarea schitei parcelei
În functie de marimea suprafetei imobilului, schita se va redacta în spatiul rezervat pe Fisa tehnica a
imobilului, la sc.1:500, sau pe o foaie separata, la aceeasi scara, sau mai mica.
10
Elementele de continut ale schitei parcelei sunt:
- denumirile strazilor;
- numarul postal al imobilului si al celor vecine;
- limitele parcelei cu înscrierea în tus a dimensiunilor laturilor;
- indicii de cartare pentru imobilul inventariat;
- numerotarea corpurilor de cladire si a constructiilor anexe;
- pozitia nucilor si duzilor cu indicarea speciei;
- conturul terenurilor ocupate cu plantatii viticole sau pomicole;
- numarul pomilor pe specii (se va înscrie în afara schitei);
- eventualele servituti;
-directia nord.
Schita se deseneaza în creion, iar scrierea elementelor numerice se va face în tus.
4.2.2.2. Redactarea releveelor pe corpuri de cladire si niveluri
Redactarea releveelor (sectiunilor orizontale) se va face în creion, pe hârtie de calc format STAS, la
sc.1:100, prin desenarea tuturor elementelor masurate pe teren.
Releveele vor trebui sa contina:
- toate elementele constructive masurate în teren cu indicarea dimensiunilor (cotarilor respective);
- numerotarea încaperilor;
- folosinta încaperilor;
- înaltimea încaperilor;
- natura pardoselilor;
- suprafata fiecarei încaperi calculate cu doua zecimale;
- elementele de încalzire si obiectele sanitare.
Reprezentarile conventionale si cotarile se vor face conform STAS 1434/67, privind desenele tehnice în constructii.
Fiecare releveu va avea un "indicator", din care sa rezulte:
-unitatea care l-a întocmit;
-adresa imobilului;
-partea din imobil la care se refera (corp, nivel);
-responsabilitati (întocmit, desenat, verificat,etc.);
-scara;
-data.
4.2.2.3. Calculul ariei suprafetelor.
Se vor calcula urmatoarele arii:
- aria suprafetei parcelei;
- aria suprafetei construite (la sol);
- aria suprafetei construite, desfasurate;
- aria suprafetei locuibile;
- suprafata utila.
Aria suprafatei terenului- se va calcula, dupa caz, prin metodele: analitica, geometrica, trigonometrica,
grafica, mecanica, în functie de elementele si dotarea de care se dispune.
Ariile suprafetelor se vor obtine din doua determinari si se vor determina pentru fiecare categorie de
folosinta. Ea va fi exprimata în mp (fara fractiuni).
Aria suprafetei cladirilor se determina conform prevederilor STAS 4908/79 (arii si volume
conventionale), si consta din:
1. Aria suprafetei construite la sol - este aria sectiunii orizontale la cota 0.00 a parterului. Ea rezulta
din dimensiunile exterioare ale cladirii, obtinute prin masurare deasupra soclului si se exprima în mp,
(fara zecimale);
2. Aria suprafetei nivelului - este aria sectiunii orizontale facuta prin cladire, la nivelul respectiv,
delimitata de conturul sau exterior;
3. Aria suprafetei desfasurate -este suma ariilor suprafetelor nivelurilor (subsol, parter, mezanin, etaje,
mansarda), pivnitei, balcoanelor, logiilor, teraselor circulabile, teraselor acoperite (intrari), prispe,
etc. Ea se va exprima în mp cu doua zecimale;
4. Aria suprafetei utile - este aria suprafetei desfasurate minus aria sectiunii zidurilor, si se calculeaza
însumând aria suprafetelor interioare ale tuturor încaperilor (fara logii, balcoane, goluri de usi, sobe
si cazane de baie (se socotesc 0.5mp pentru fiecare soba si cazan de baie). Ea se exprima în mp cu doua
zecimale.
5. Aria suprafetei locuibile - este suma ariilor suprafetelor utile ale camerelor de zi, dormitoarelor si
holurilor locuibile.
11
Pentru constructiile anexa din scânduri sau tabla, aria suprafetei utile se determina scazând din aria
suprafetei desfasurate a valorii rezultate din înmultirea perimetrului constructiei cu 0.08.
5. DOCUMENTATIA FINALA
În functie de cerintele beneficiarului, stipulate în adresa de contractare, documentatia finala va cuprinde:
5.1. Piesele scrise
1. Tema lucrarii;
2. Memoriul justificativ, în care se vor descrie:
- delimitarea zonei de lucru;
- documentarea privind lucrarile existente si corelarea lor cu lucrarile de cadastru general si cu cele ale
sistemului informational al fondului imobiliar;
- încadrarea în sistemul de coordonate al localitatii;
- lucrarile executate: cartare imobiliara sau inventariere tehnica imobiliara;
- respectarea tolerantelor;
- redactarea pieselor scrise si desenate.
3. Fisa bunului imobil;
4. Actualizarea (la cerere) a documentelor cadastrului general:
- registrul cadastral al parcelelor;
- indexul alfabetic al proprietarilor cu domiciliul lor;
- registrul cadastral al proprietarilor;
- registrul corpurilor de proprietate;
- fisa centralizatoare, "partida cadastrala pe proprietari si categorii de folosinta;
5. Inventare cu coordonate.
5.2. Piesele desenate
Piesele desenate se vor întocmi functie de tema lucrarii astfel:
1. În etapa I-a:
- plan cadastral de ansamblu la sc.1:500 - 1:2000, actualizat, privind situatia bunurilor imobile la
care s-au executat lucrari de cartare imobiliara;
- fisa bunului imobil;
2. În etapa a II-a:
- plan cadastral digital la sc.1:500, 1:1000, privind situatia bunurilor imobile în care s-au executat
lucrari de inventariere tehnica imobiliara;
- fisa tehnica a imobileleor;
- releveele interioare;
- relevee fatada;
- facultativ, fotografii 6x9cm, reprezentând fatadele corpurilor de cladire.
Rapoarte de iesire din baza de date pentru
sistemul informational al fondului imobiliar-edilitar si gestiunea localitatilor
Registrul cadastral al parcelelor;
Registrul cadastral al proprietarilor;
Indexul alfabetic al proprietarilor;
Sinteza terenurilor dupa categoria de folosinta
Situatia parcelelor dupa tipurile de proprietate;
Situatia parcelelor dupa modul de administrare;
Situatia parcelelor dupa dotarea edilitara;
Situatia cladirilor în functie de anul construirii;
Situatia cladirilor dupa regimul de înaltime;
Situatia locuintelor în functie de capacitate;
Situatia cladirilor în functie de capacitate;
Situatia cladirilor dupa modul de administrare;
Situatia cladirilor dupa tipul de proprietate;
Situatia dupa structura de rezistenta a cladirilor;
Situatia cladirilor dupa tipurile de dotari;
Selectarea cladirilor dupa tipul de încalzire;
Starea de întretinere a cladirilor;
Alte folosinte (aplicatii) posibile.
PROIECTAREA LUCRARILOR DE CADASTRU IMOBILIAR
Proiectarea lucrarilor pentru sistemul informational al fondului imobiliar are la baza
solicitarile formulate de beneficiarul acestor lucrari.
Solicitarile beneficiarului lucrarilor de introducere sau de actualizare a sistemului
informational al fondului imobiliar trebuie formulate cu claritate si trebuie sa contina:
a. conturul zonei în care se solicita a se executa lucrari de pentru fondul imobiliar;
b. sistemul de proiectie si de referinta în care sa se execute lucrarile din domeniul imobiliar;
c. planuri topografice sau cadastrale care urmeaza a constitui baza lucrarilor sistemului
informational al fondului imobiliar
d. lista cu adresele imobilelor pentru care se solicita inventalierea tehnica imobiliara;
e. eventualele racordari a acestor lucrari care se executa cu lucrari existente în zona;
f. alte cerinte ale beneficiarului referitoare la lucrarile solicitate (redactare, multiplicare, etc.);
Executantul lucrarilor pentru sistemul informational al fondului imobiliar, în urma analizei
solicitarilor beneficiarului îsi face documentarea necesara asupra lucrarilor si materialelor existente
în zona, stabilind în cadrul proiectului:
a. daca zona indicata de beneficiar este bine conturata (pe detalii fixe) pe planurile topografice
sau cadastrale care se vor utiliza;
b. daca exista în zona retea geodezica planimetrica si altimetrica în conformitate cu solicitarile
beneficiarului;
c. daca planurile topografice sau cadastrale indicate de beneficiar:
- acopera întreaga zona de cadastrat;
- sunt în sistemul de proiectie si de referinta indicat de beneficiar;
- sunt la scara convenabila pentru executia lucrarilor fondului imobiliar;
- au o vechime convenabila, care sa garanteze executia corecta a lucrarilor;
- au o precizie si un continut corespunzator lucrarilor de evidenta imobiliara.
d. daca în zona exista introdus cadastru general, si în acest caz:
- anul introducerii cadastrului general; .
- baza topografica pe care s-a executat cadastrul general (sisteme de proiectie, scara
planurilor topografice si cadastrale) precum si diferentele între baza topografica pe care s-a
executat cadastrul general si baza topografica folosita la introducerea sistemului
informational al fondului imobiliar;
- zonele în care s-au produs modificari planimetrice masive (peste 30%) fata de cadastrul
general;
e. daca în zona exista sisteme informationale de specialitate pentru alte domenii (ape, silvic,
cai ferate, etc.) si daca sunt date si informatii care ar trebui preluate în lucrarile care se executa.
Daca zona indicata de beneficiar se poate contura pe planurile topografice sau cadastrale
existente, executantul va marca aceasta zona cu o linie având o grosime de 3-5 mm. Linia se va
trasa cu o culoare verde pal, în asa fel încât sa nu acopere detaliile de pe planul cadastral. Linia
trebuie sa fie evidenta. Se va urmari daca linia trasata spre a contura zona, se închide.
În exeriorul zonei (conturata cu linie verde) se vor scrie toate elementele de toponimie cât si
alte elemente care se considera folositoare. Conturul zonei trebuie sa fie delimitat pe detalii fixe,
vizibile, care prezinta garantii ca vor putea fi identificate la teren (drumuri, cai ferate, ape, garduri,
pe fundul curtilor, s.a.).
În cazul când, în anumite zone nu se poate trasa o linie de contur a zonei pe detalii comune
existente pe teren si pe planul topografic sau cadastral, care urmeaza a constitui baza de lucru
pentru cadastrul imobiliar, se vor proiecta puncte pe conturul zonei, care vor fi materializate pe
teren cu borne si care se vor ridica topografic, prin coordonate x si y, acestea constituind
aliniamente care se vor uni cu linii drepte pentru a definitiva conturul zonei de cadastrat.
În cazul în care, în localitate nu exista o baza geodezica planimetrica si altimetrica
corespunzatoare, se impune proiectarea unor lucrari pentru executarea unei osaturi de puncte
planimetrice si altimetrice, care sa asigure executarea sau actualizarea planurilor topografice sau
cadastrale.
Proiectarea retelei de ridicare se va face în conformitate cu instructiunile elaborate de
Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara.
Proiectarea retelei de ridicare se va face în sistemul de proiectie si de referinta de stat. În
cazul în care beneficiarul solicita un alt sistem de proiectie sau de referinta, datele vor fi
transcalculate în sistemul de proiectie sau de referinta solicitat.
Trebuie tinut cont ca pentru a se putea confrunta suprafetele rezultate în urma introducerii
cadastrului imobiliar cu cele din cadastrul general, acestea trebuie sa fie executate în acelasi sistem
de proiectie.
Planurile topografice sau cadastrale realizate sau actualizate, vor trebui sa fie construite în
asa fel încât ele sa fie în sistemul de proiectie si de referinta de stat, si numai în cazuri speciale, cu
aprobarea ANCPI, sa fie transformate sau realizate în alte sisteme de proiectie si referinta.
În cazul în care, planurile topografice sau cadastrale pe care urmeaza a se executa cadastrul
imobiliar, nu sunt la scara solicitata, în zona existând planuri la alte scari, se impun urmatoarele:
a. daca planurile topografice sau cadastrale existente sunt la scara mai mare decât cele pe care
urmeaza a se executa lucrarile de cadastru imobiliar:
- se va face proiectarea trecerii planurilor topografice sau cadastrale de la scara existenta, la
cea necesara introducerii lucrarilor de cadastru imobiliar;
- trecerea la noua scara poate fi facuta prin metode analogice, (reducere fotografica) sau prin
digitizare asigurându-se precizia necesara;
b. în cazul în care, planurile topografice sau cadastrale existente, sunt la o scara mai mica decât cele
pe care urmeaza a se executa lucrarile de cadastru imobiliar:
- se impune proiectarea si executarea unui plan topografic sau cadastral la scara solicitata;
- în cazul în care nu exista aceasta posibilitate, se poate accepta (cu aprobare speciala),
marirea planului topografic sau cadastral de la scara existenta la scara solicitata, în
urmatoarele conditii:
- nu se va accepta un coeficient de marire "m" mai mare de 2,5 ori (respectiv m =
numitorul scarii planului topografic existent/numitorul scarii planului topografic
solicitat sa fie mai mic sau egal cu 2,5);
- marirea se va face numai prin digitizarea planului existent si redactarea lui la scara
solicitata folosind coordonatele punctelor digitizate x, y;
- se vor proiecta si executa masuratori pe conturul sectoarelor cadastrale: se vor
ridica prin metode topografice toate punctele corespunzatoare schimbarii de
aliniamente pe conturul sectorului cadastral, pe limita gardurilor la strada sau pe
detaliile care fixeaza conturul sectorului cadastral, puncte care vor fi folosite în mod
obligatoriu la redactarea noului plan.
Daca planurile topografice sau cadastrale, pe care urmeaza a se executa cadastrul imobiliar,
au o vechime mai mare de 10 ani, se va proiecta o verificare a acestora. Verificarea se face atât în
ceea ce priveste continutul planurilor cât si al preciziei. În cadrul verificarii, se va parcurge conturul
sectoarelor si se vor nota zonele care nu mai corespund realitatii de pe teren. În acelasi fel se va
parcurge trama stradala, caile ferate, apele, etc. care traverseaza sau contureaza intravilanul,
însemnându-se pe plan zonele în care exista schimbari.
La birou se vor proiecta lucrarile de actualizare sau de refacere a planului topografic sau cadastral,
în zonele care nu mai corespund realitatii din teren, consemnându-se:
?? schita exacta cu zona din care sa reiasa limitele pâna la care sa se faca ridicarea;
?? metodele folosite pentru integrarea zonei actualizate în planurile topografice sau cadastrale
existente.
DELIMITAREA INTRAVILANULUI LOCALITATILOR
Delimitarea perimetrului intravilanului cuprinde operatiile tehnice prin care se identifica, se
determina (prin masuratori), se materializeaza pe teren si se reprezinta pe planurile topografice sau
cadastrale, punctele si limitele de hotar care închid perimetrul intravilanului.
Operatiunea de delimitare a perimetrului intravilanului localitatilor se face, potrivit legii, de
catre comisia stabilita în acest scop prin ordinul prefectului. Din comisie vor face parte primarul,
secretarul consiliului local, delegatul OCPI si delegatul directiei generale de amenajarea teritoriului
si urbanism.
Înaintea începerii lucrarii pentru sistemul informational al fondului imobiliar, executantul va
lua legatura cu primarul si în baza delegatiei solicita acestuia constituirea comisiei de delimitare a
intravilanului.
Delimitarea intravilanului din cadrul teritoriului administrativ se face pe planul topocadastral,
care trebuie sa contina toate detaliile pe care se desfasoara limita, iar în lipsa acestuia,
prin parcurgerea si identificarea directa, pe teren. Lntravilanul este acea parte a teritoriului unei
unitati administrativ-teritoriale, determinat potrivit legii, având functiunile prevazute în planurile de
urbanism si amenajarea teritoriului.
Dupa delimitarea intravilanului, se încheie un proces-verbal, în care se consemneaza cu exactitate
descrierea perimetrului. În cazul când, în extravilan a fost introdus cadastrul în anii anteriori, limita
intravilanului localitatii trebuie sa se încadreze perfect în zona considerata în afara localitatii si sa
fie aceeasi limita cu cea care a delimitat intravilanul în lucrarile de cadastru din extravilan.
Modificarile fata de limita precedenta trebuie sa fie bine justificate, prin explicatii clare privind
suprafetele, proprietarii, categoriile si subcategoriile de folosinta ale terenului, în vederea
actualizarii, dupa caz, a lucrarii precedente.
Când limita intravilanului este constituita din firul unei ape curgatoare, cai ferate sau
drumuri, se vor borna pe ambele parti numai punctele de intrare si de iesire a acestora din teritoriul
ce se delimiteaza.
Acolo unde limitele intravilanului nu sunt constituite din detalii naturale (talveguri, cumpene
de apa, limite de paduri, etc.) sau artificiale (drumuri, cai ferate, limite de categoni de folosinta,
canale, santuri, diguri, etc.), ci traverseaza suprafete întinse de teren este necesar ca aceste limite sa
fie materializate prin puncte bornate pe teren.

LUCRARI TOPOGRAFICE ÎN ACTIVITATEA DE CADASTRU IMOBILIAR

Reteaua planimetrica a localitatii
Reteaua planimetrica a unei localitati contine totalitatea punctelor geodezice existente, întrun
sistem unitar, determinata prin triangulatie, trilateratie, poligonometrie, G.P.S., ca si punctele de
detaliu determinate prin orice metoda care asigura precizia de determinare impusa.
Sistemul de proiectie de stat este proiectia Stereografica 1970. Pentru localitatile aflate la
distanta de cercul de deformatie nula, în care deformatiile depasesc 5 cm/km, este obligatorie
adoptarea unui sistem de proiectie stereografic local. Acesta va fi propriu si unic pentru fiecare
localitate, asigurându-se astfel reducerea deformatiilor lungimilor si suprafetelor.
Triangulatia
Triangulatia ca metoda de baza pentru reteaua planimetrica poate fi dezvoltata prin:
a) Retele principale, care acopera întregul teritoriu al localitatilor (inclusiv zonele de extindere) si
sunt formate din triunghiuri cât mai apropiate de cele echilaterale sau din patrulatere cu ambele
diagonale observate sau poligoane cu puncte centrale. Unghiurile triunghiurilor vor fi mai mari de
40g, iar în patrulatere unghiurile formate de diagonale trebuie sa nu fie mai mici de 20g, Eroarea
medie patratica de determinare a unei directii va fi de maximum 5cc, iar lungimea laturilor poate
varia între 3 si 7 km;
b) Retele secundare, care îndesesc pe cele principale, sunt formate din triunghiuri, poligoane sau
puncte determinate prin intersectii înainte, înapoi sau combinate, sprijinite pe puncte de triangulatie
determinate anterior. Prevederile de la punctele a) si b) se refera în special la localitati de tip urban.
Reteaua planimetrica a unei localitati se poate realiza si prin masuratori GNSS, combinate
cu retele poligonometrice, executate cu statii electronice totale.
Indiferent de metoda aleasa pentru realizarea retelelor planimetrice ale localitatilor, trebuie sa se
asigure în mod obligatoriu încadrarea acestora în sistemul retelei geodezice de stat, prin cel putin 3
puncte comune,
Proiectarea lucrarilor Retelele de triangulatie principale si secundare se executa pe baza unui proiect, iar pentru
întocmirea proiectului se folosesc urmatoarele materiale:
?? hartile sau planurile existente în zona respectiva;
?? toate datele referitoare la lucrarile executate anterior în zona ca: triangulatie, drumuiri
poligonometrice, nivelment, scheme, date asupra bornarii, cataloagele punctelor geodezice si
reperelor de nivelment, etc.;
?? date informative asupra conditiilor fizico-geografice;
?? date informative de ordin economic ca: pret, manopera, transport, etc.
Proiectul trebuie sa prezinte solutia cea mai avantajoasa din punct de vedere tehnic si
economic. Dupa ce se proiecteaza reteaua principala si se traseaza pe harti sau planuri configuratia
ei, se proiecteaza triangulatia secundara.
Prin proiect se va urmari ca:
?? punctele sa fie dispuse în asa fel ca folosirea lor pentru dezvoltarea si îndesirea retelei sa fie
cât mai convenabila;
?? pentru punctele amplasate pe constructii se vor prevedea transmiteri la sol, care se vor
compensa riguros;
?? sa se foloseasca triangulatia anterioara existenta, introducând-o în reteaua proiectata;
?? sa se faca program de observatii cu numarul strict de vize, eliminându-se cele de prisos;
?? sa se studieze ca procedeele si metodele de calcul sa fie usurate prin proiectarea retelelor.
Masurarea bazelor si a laturilor în triangulatia localitatilor
Lungimea laturilor de plecare sau a bazelor se masoara cu instrumente clasice sau
electronice care sa asigure masurarea lungimilor cu o eroare relativa ce nu trebuie sa depaseasca
1:400.000 la masurarea bazelor, în cazul când acestea se dezvolta si 1:150.000 la masurarea directa
a laturilor.
Nu se admite efectuarea masuratorilor cu instrumente clasice pe vânt puternic, ploaie, ceata,
ninsoare sau când temperatura aerului este peste +35o sau sub -10o.
Lungimilor masurate li se vor aplica corectiile de etalonare, temperatura, reducere la orizont si
reducere la nivelul marii.
Executarea observatiilor
Observatiile azimutale si zenitale se executa pe baza proiectului retelei de triangulatie care a
fost definitivat în urma recunoasterii în teren.
Observatiile azimutale se executa când vizibilitatea este optima si atmosfera linistita,
dimineata pâna la ora 9 si dupa amiaza începând de la ora 16, întrerupându-se cu o jumatate de ora
înaintea apusului soarelui. Pe timp noros, când conditiile de observatie sunt bune, masuratorile pot
fi executate în cursul întregii zile.
În fiecare punct de triangulatie se determina elementele de excentricitate.
Observatiile azimutale se efectueaza de regula prin metoda turului de orizont. Numarul tururilor de
orizont este de 6 pentru retelele principale si de 3 pentru cele secundare.
Când toleranta de tur de orizont nu este respectata, masuratoarea se repeta. Daca pentru o
directie valoarea colimatiei este depasita, directia respectiva se masoara din nou cu aceeasi origine,
iar daca, noua masuratoare este înscrisa în tolerante, masuratoarea initiala se anuleaza. Când
valoarea unei directii difera cu o valoare care depaseste tolerantele aceleiasi directii obtinute din alte
masuratori, masuratoarea se repeta cu aceeasi origine pe care a avut-o prima masuratoare.
Daca doua masuratori ale aceleiasi directii au valori care depasesc, una tolerantele în plus si
alta în minus, se repeta amândoua masuratorile cu aceeasi origine si daca nici aceste masuratori nu
satisfac tolerantele, se face o noua masuratoare modif

Apele reprezinta o sursa naturala regenerabila, vulnerabila si limitata, element indispensabil pentru
viata si pentru societate, materie prima pentru activitati productive, sursa de energie si cale de transport,
factor determinant în mentinerea echilibrului ecologic. Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un
patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat si aparat ca atare. Apele fac parte din domeniul public al
statului. Cunoasterea, protectia, punerea în valoare si utilizarea durabila a resurselor de apa sunt actiuni de
interes general.
Sistemul informational specific fondului apelor este un complex de operatii tehnice, economice si
juridice executate pentru evidenta si inventarierea sistematica din punct de vedere cantitativ si calitativ a
apelor, a lucrarilor de stapânire a lor, de folosire si de ameliorare a calitatii lor, pe bazine hidrografice.
Sistemul informational specific fondului apelor din România este un subsistem de evidenta si
inventariere sistematica a bunurilor imobile din domeniul apelor, sub aspect tehnic, al caracteristicilor de
amplasament (localizare), sub astect economic si de mediu, cu respectarea normelor tehnice elaborate de
Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara si a datelor de baza din cadastrul general, privind
suprafata, categoria de folosinta si proprietarul bunului. Pentru realizarea sistemului informational al
apelor se executa lucrari geodezice, topografice, fotogrametrice, cartografice si altele, pentru satisfacerea
necesitatilor proprii, specifice domeniului apelor.
Sistemul informational al fondului apelor este definit ca: actiunea organizata de inventariere si
centralizare a datelor privind resursele de apa, folosirea si protectia apelor, necesare activitatii curente de
reglementare a folosintelor de apa (alimentari cu apa, evacuari de ape uzate sau în exces, lucrari de
amenajare sau de aparare împotriva inundatiilor, alte lucrari care sunt în legatura cu apele), dar si de
valorificare a potentialului hidric al apelor (hidroenergetic, piscicol, agrement, de transport pe ape, mecanic
si de transport al reziduurilor), în vederea gospodaririi complexe, eficiente si rationale a corpurilor de apa, a
resurselor de apa de suprafata si subterane ale tarii. Aceasta activitate se desfasoara pe bazine hidrografice si
se centralizeaza la nivel national. Obiectele care se inventariaza sunt corpurile de apa delimitate pe baza
tipologiei si a starii acestora.
Modul de organizare, pastrare si gestionare a Fondului National de date de gospodarire a apelor,
precum si evidenta apelor ce apartin domeniului public, incluse în sistemul informational al fondului apelor
din Romania, cu exceptia apelor geotermale, se stabilesc de catre Ministerul Mediului - Administratia
Nationala "Apele Române" împreuna cu structurile sale teritoriale, care vor asigura permanent
reactualizarea si tinerea la zi a Fondului National de date de gospodarire a apelor.
Informatiile care constituie Fondul National de date de gospodarire a apelor sunt furnizate de unitati
de specialitate autorizate si de institutii autonome. Sunt furnizate informatii privind caracteristicile cantitative
si calitative ale resurselor de apa, integrate în reteaua nationala de observatii pentru gospodarirea apelor.
Aceste informatii se pastreaza timp de cinci ani si se transmit lunar la Administratia Nationala "Apele
Române". Folosirea informatiilor continute în sistemul informational al apelor în scopuri comerciale este
permisa numai contra cost, în conditiile legii, în baza procedurii stabilite de Ministerul Mediului si
Dezvoltarii Durabile.
Obiectul acestui sistem de evidenta specific domeniului de activitate al fondului apelor îl constituie:
- apele de suprafata (suprafetele ocupate de oglinda apei, suprafetele ocupate periodic de ape, ostroavele);
- lucrarile de protectie, de stapânire si de folosinta a apelor;
- apele subterane;
- cadrul natural al apelor.
În cadrul lucrarilor acestui sistem informational de specialitate se culeg si se sistematizeaza date
geografice, hidrologice si de economie a apelor situate pe tot teritoriul tarii.
Scopul sistemului informational specific fondului apelor este procurarea de date pentru:
- întocmirea planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice;
- folosirea complexa a apelor si valorificarea potentialului acestora;
- cunoasterea calitatii apelor, a modului de folosire si protectie a lor;
- proiectarea si executia constructiilor hidrotehnice, a lucrarilor de îmbunatatiri funciare si a celor de
gospodarire a apelor de suprafata si subterane.

Cadrul legislativ Cadastru Apelor

- Legea apelor nr. 107/1996, modificata si completata prin Legea nr. 310/2004, care transpune în legislatia
româneasca Directiva Cadru în domeniul Apei - 2000/60EC;
- Ordinul nr. 1276 din 14/12/2005 al ministrului mediului si gospodaririi apelor privind aprobarea
“Metodologiei de organizare, pastrare si gestionare a Cadastrului apelor din România”, publicat în
Monitorul Oficial, Partea I nr. 1180 din 28/12/2005;
- Hotarârea de Guvern nr. 408/2004 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si
Gospodaririi Apelor, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Hotarârea de Guvern nr. 981/1998 privind înfiintarea Companiei Nationale “Apele Române” SA;
- Ordonanta de Urgenta nr. 107/2002 aprobata prin Legea nr. 404/2003 prin care s-a înfiintat Institutul
National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA), aflat sub autoritatea Administratiei Nationale
"Apele Române" ca unitate componenta a acesteia.

Pentru a putea sa devina eficiente societatile comerciale de stat si private din agricultura,
precum si asociatiile proprietarilor agricoli sunt obligate sa întreprinda în permanenta masuri de
modernizare si specializare a productiei, dar si de folosire rationala a suprafetelor de teren destinate
culturilor agricole, a spatiilor de productie si depozitare, constructiilor hidroameliorative si de
protectie a solului, etc. Aceste cerinte impun cunoasterea amanuntita din punct de vedere cantitativ
si calitativ a pamântului care formeaza capitalul fix de cea mai mare valoare, precum si a
echiparilor cu lucrari de investitii, de productie, protectie etc, ceea ce se realizeaza prin sistemul
informational al fondului agricol.
Dar, executarea sistemului informational de evidenta agricola, alaturi de cadastrul general,
se justifica numai atunci când complexitatea si valoarea obiectivelor de investitii si productie din
perimetrele unitatilor agricole impun o detaliere a continutului de date din documentatiile
cadastrului general (a planurilor si registrelor cadastrului general), ca de exemplu în societatile de
productie si cercetare viticola, în cele pomicole, în perimetrele cu lucrari hidroameliorative pentru
orezarii si culturi de legume, sere.
Spre deosebire de cadastrul general, care se organizeaza pe unitati administrativ-teritoriale,
sistemul informational al fondului agricol se organizeaza numai pe unitati agricole izolate sau pe
complexe de mai multe unitati agricole (pe podgorii, bazine pomicole, sisteme hidroameliorative de
orezarii, statiuni de cercetare agricola etc.). Din punct de vedere oficial, documentele sistemului
informational al fondului agricol produc date valabile numai pentru beneficiarul si executantul
acestora, nu si pentru autoritatile administrativ-teritoriale si de stat care folosesc numai datele
cadastrului general.
Pentru întocmirea proiectelor de organizare a teritoriului pe unitati agricole sau pe complexe
pe mai multe unitati, (bazine, sisteme hidroameliorative, statiuni) existenta prealabila a sistemului
informational al fondului agricol se impune de la sine, dupa cum, actualizarea acestui sistem de
evidenta se impune ca necesitate dupa terminarea aplicarii pe teren a proiectelor de organizare a
teritoriului.
Pentru exemplificarea deosebirilor dintre continutul datelor reprezentate pe planurile
cadastrale ale sistemului de evidenta agricola si ale cadastrului general, în figura de mai jos este
aratata aceeasi portiune de teren dintr-o unitate cu profil viticol (la scara 1: 5000 si respectiv scara
1:2000).
Scarile de întocmire ale planurilor topografice destinate SIF agricol sunt de regula mai mari
decât ale celor utilizate - pentru aceeasi zona - la cadastrul general. Se foloseste de regula scara
1:2000, iar în cazuri speciale, scara 1:1000. Continutul planurilor topografice pentru SIF agricol
trebuie sa fie de regula completat cu relieful terenului reprezentat prin curbe de nivel.
Obligativitatea racordarii cu cadastrul general se refera în principal la corespondenta
perimetrului unitatii agricole, a conturilor tarlalelor si a parcelelor, a drumurilor clasate si de
exploatare agricola, precum si a categoriilor de folosinta ale terenurilor. În cadrul acestor elemente,
SIF agricol are libertatea de a face detalierea patrimoniului funciar pe subcategorii de folosinta si în
cadrul acestora pe categorii de culturi, soiuri, lucrari de investitii si de productie specifice, lucrari de
cartare agrochimica, etc.
În prezent parcelele agricole se pot identifica prin:
- planuri ale parcelelor puse în posesie, cu proprietari sau detinatori identificati, rezultate ca
urmare a aplicarii Legii nr. 18 / 1991;
- planuri cadastrale (întocmite la scarile 1:2000, 1:5000, 1:10000) si registrele cadastrale,
detinute de catre oficiile judetene de cadastru, ce constituie baza de date alfanumerica si grafica,
actualizata partial prin aplicarea Legii nr. 18 / 1991;
- documentatiile cadastrale, întocmite pentru acordarea numarului cadastral provizoriu, necesare
pentru înscrierea în Cartea Funciara, conform Legii nr. 7 / 1996 a cadastrului si publicitatii
imobiliare;
- registrul agricol – care contine date, bazate pe declaratiile sub semnatura proprie ale
proprietarilor sau detinatorilor, privitoare la suprafetele de teren detinute si categoriile de
folosinta ale acestora, modul de detinere (în proprietate, în arenda, sub forma de actiuni,
concesionare, etc.). Datele centralizate pe comune se confrunta cu datele detinute de catre
oficiile judetene de cadastru pentru întocmirea anuala a situatiei statistice a terenurilor.

GIS este acronimul provenit de la Sistem InformaționalGeografic (Geographic Information System). Acest sistem este utilizat pentru a crea, stoca, analiza și prelucra informația distribuită spațial printr-un proces computerizat. Tehnologia GIS poate fi utilizată în diverse domenii științifice cum ar fi: managementul resurselor, studii de impact asupra mediului, cartografie,planificarea rutelor etc. Specific unui SIG este modul de organizare a informației gestionate.

Există două tipuri de informație: una grafică care indică repartiția spațială a elementelor studiate și alta sub formă de bază de date pentru a stoca atributele asociate acestor elemente.(de ex. pentru o șosea - lungimea ei, lățimea, numărul benzilor, materialul de construcție etc.).

Informația grafică poate fi de două feluri: raster sau vector. Grafica raster este o modalitate de reprezentare a imaginilor în aplicații software (programe de calculator) sub forma de matrici de pixeli în timp ce grafica vectorială este o metoda de reprezentare a imaginilor cu ajutorul unor simple figuri geometrice (puncte, segmente (linii), poligoane), caracterizate de ecuații matematice.

 Specific sistemelor GIS este asocierea unui sistem de coordonate  geografice matricei de pixeli (la imaginile raster) sau vectorilor - procedeul poartă numele de georeferențiere. Astfel unui obiect (reprezentat fie printr-o imagine, fie printr-un vector) îi este asociată o poziție unică în Sistemul Informațional Geografic corespunzătoare poziției geografice de pe glob. Datorită informațiilor asociate graficii, Sistemele Informaționale Geografice beneficiază de toate oportunitățile de interogare pe care le oferă sistemele de baze de date și în plus pot oferi ușor analize orientate pe anumite zone geografice.

 Definitie GIS

Sistemele informaționale geografice sunt sisteme ce se folosesc de calculator pentru colectarea, stocarea, gestionarea, analiza și prezentarea de date geografice. Un GIS cuprinde cinci componente importante și interdependente: hardware-ul, software-ul, datele, oamenii și procedurile. David Maguire, Jack Dangermond, The AGI Source Book for Geographic Information Systems, 1995

 Scurt istoric GIS si 3D

În anul 1968 Roger Tomlinson introduce termenul “sistem de informații geografice” în lucrarea "A Geographic Information System for Regional Planning". Roger Tomlinson este cunoscut ca fiind “părintele GIS-ului”.

Începutul secolului 20 a dus la dezvoltarea fotozincografiei, procedeu de reproducere a unei fotografii prin copierea pe o placă de zinc, acesta procedeu a permis unei harți să poată fi împărțită în mai multe straturi, ca : imobile, străzi, spații verzi, etc.. De fapt, procedeul a fost intens utilizat pentru desenul contururilor harților, necesitând multe ore de lucru, însă după dezvoltarea tehnicii pe straturi, s-a putut lucra independent, nefiind nevoie de editarea stratului precedent. Tehnica constă în desenarea formelor harții pe plăci de sticlă, ulterior trecându-se la folosirea filmelor de plastic. Când toate straturile erau gata, se combinau într-o singură imagine, folosind o cameră foto. Odată cu apariția produsului analog color, ideea straturilor separate, a fost folosită și pentru a tipări straturile individual. Utilizarea straturilor în mediul GIS, a fost adoptată mult mai târziu, acesta devenind o caracteristică foarte importantă a domeniului.

Odată cu dezvoltarea structurilor fizice a sistemelor electronice de calcul, s-a deschis o nouă eră, cea a informaticii. Conform definițiilor GIS-ul nu poate exista fără puterea de calcul al unui computer.

Dezvoltarea primului GIS operațional a fost făcută în anul 1960, în Ottawa, Ontario, Canada de către Departamentul federal al Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Dezvoltat de Dr. Roger Tomlinson, a fost numit “Canada Geographic Information System (CGIS) “ – Sistemul Informațional Geografic Canadian și a fost utilizat pentru stocarea, analiza și manipularea datelor colectate pentru Inventarul Canadian al Imobilelor. Proiectul se compunea din determinarea suprafețelor de teren din zona rurală a Candei, cartografierea informațiilor despre soluri, agricultură, faună sălbatică, ape, silvicultură și utilizarea terenurilor, la o scară de 1: 50.000. Acestui proiect i s-a atribuit un factor de Clasificare - Evaluare, pentru a permite analiza lui.

Sistemul Informațional Geografic Canadian (CGIS)  a fost o îmbunătăţire față de ce de "cartografierea computerizată", așa cum rezultă din capabilitățile acestuia de acoperire, de măsurare, și digitizare/scanare. Acesta avea încorporat un sistem național de coordonate, care stoca o adevărată topologie, atribute și informații de localizare în fișiere separate, codificate. Ca urmare a acestui fapt, Tomlinson a devenit cunoscut ca "părintele GIS", în special pentru utilizarea lui în promovarea analizei spațiale a datelor geografice convergente. 

CGIS a durat până în anii 1990 și a construit o mare parte din baza de date a imobilelor din Canada. S-a fost dezvoltat ca un sistem principal în sprijinul planificării și gestionării resurselor federale și provinciale. Puterea sa de analizĂ a seturilor de date complexe, s-a răspândit pe tot continentul. CGIS nu a fost disponibil comercial.

În 1964 Howard T. Fisher a format  “Laboratory for Computer Graphics and Spaţial Analysis (LCGSA 1965-1991)” - Laboratorul de Grafică  pe Calculator și Analiză Spațială de la Harvard Graduate School of Design, unde s-au dezvoltat o serie de concepte teoretice importante în gestionarea de date spațiale, și care, prin anii 1970 a început să distribuie o serie de coduri software și sisteme, cum ar fi SYMAP, GRID și ODYSSEY - care au servit drept surse de dezvoltare ulterioară, a software-urilor comerciale dezvoltate de  universități, centre de cercetare și corporații din întreaga lume.

La începutul anilor 1980, M & S Computing (mai târziu Intergraph), împreună cu Bentley Systems Incorporated pentru platformă CAD (Computer-aided design), Environmental Systems Research Institute (ESRI), CARIS (Computer Aided Resource Information System), MapInfo Corporation și ERDAS (Earth Resource Data Analysis System), au apărut ca furnizori comerciali de software GIS, care încorporează cu succes multe dintre caracteristicile CGIS, combinând abordarea primei generații de separare a datelor spațiale, de informațiile atributelor cu cea de a doua generație care organizează atributele obiectelor spațiale, în structuri de baze de date.

În 1986, apare primul produs software GIS, pentru sistemul de operare DOS, Mapping Display and Analysis System (MIDAS). Acesta a fost redenumit în 1990 în MapInfo pentru Windows, atunci când a fost portat pe platforma Microsoft Windows. De aici s-a luat startul  procesului de mutare GIS de la departamentul de cercetare în mediul de afaceri.

Până la sfârșitul secolului 20, creșterea rapidă în diferite sisteme de operare, a fost consolidată și standardizată pe relativ puține platforme,iar utilizatorii au început să exploreze vizualizarea datelor GIS pe Internet, ceea ce implica necesitatea standardizării  formatelor de date și transferului de date. Mai recent, un număr tot mai mare de pachete gratuite, GIS open-source rulează pe o gamă largă de sisteme de operare şi pot fi personalizate pentru a îndeplini sarcini specifice. Din ce în ce mai multe date geospațiale și aplicații cartografice sunt puse la dispoziție prin intermediul World Wide Web (www).

            Grafica 3D asistată de calculator are originile începuturilor ei prin anii 1960 – 1970, când s-au pus bazele ideilor reprezentărilor în trei dimensiuni. Această tehnologie a ajuns la maturitate abia după mai bine de două decenii, undeva pe la mijlocul anilor 1990, dar au fost tot timpul limitate din punctul de vedere al unităților pe care trebuiau să ruleze, deoarece tehnologia hardware nu era atât de dezvoltată. Odată cu apariția unităților de calcul moderne după anul 2000, care aveau puterea de calcul necesară generării modelelor în trei dimensiuni, grafica 3D a cunoscut un avânt din punct de vedere al dezvoltării, fiind folosit pe mai multe platforme de calcul.

Date si informatii in GIS

Din punct de vedere al softului, un model de date defineşte modalitatea de reprezentare a lumii reale în cadrul sitemului GIS.

Personalizarea reprezintă procesul de modificare a softului sistemului GIS, de exemplu pentru a-i adăuga noi funcţii valabile în alte aplicaţii, pentru înglobarea funcţiilor sitemului GIS în cadrul altor aplicaţii, sau pentru crearea de aplicaţii cu scopuri specifice.

În vederea uşurării procesului de personalizare, produsele de software pentru sistemele GIS trebuie să asigure accesul la modelele de date şi să prezinte posibilităţi de utilizare, modificare şi suplimentare a funcţiilor existente.

Softuri GIS

Un sistem GIS modern cuprinde trei tipuri de componente software: un sistem de gestionare a datelor pentru a controla accesul la date; un sistem de cartografiere pentru afişarea şi interacţiunea cu hărţi şi alte modalităţi de vizualizare geografică; şi un sistem de analiză şi modelare spaţială pentru transformarea datelor de ordin geografic..

Există patru tipuri de softuri GIS care au pondere pe piaţa: desktop, server, pentru dezvoltatori şi mobile.

Desktop GIS

Încă de la mijlocul anilor ’90, software-ul GIS de tip desktop a fost cel mai utilizat în majoritatea implementărilor GIS. Softul a fost gândit de la început pentru PC-uri care au sistem de operare Microsoft Windows. Aceasta oferă instrumente de producţie pentru o gamă largă de utilizator din diferite domenii ale industriei. Categoriile de software Desktop GIS includ o serie de opţiuni de la vizualizare a datelor (cum ar fi ESRI ArcReader, Intergraph, MapInfo), la realizarea harţilor în format digital (ESRI ArcView, MapInfo Professional, Autodesk Map 3D) până la sisteme profesionale cu posibilităţi complete de editare şi analiză a datelor (ESRI ArcInfo, Intergraph GeoMedia Professional şi GE Energy Smallword GIS).

Server GIS

            Un server GIS este un sistem GIS care rulează pe un server care poate deservi cereri simultane de procesare, provenind de la un număr mare de clienţi conectati in reţea. Produsele de tipul server pentru sistemele GIS au un potenţial pentru număr mare de utilizatori şi costuri mai mici pentru fiecare utilizator în parte. Modernizările  serverelor, disponibilitatea la scară largă a Internetului şi necesitatea unui acces sporit la informaţiile geografice i-a făcut ca producătorii de software GIS să orienteze distribuirea de produse pe bază de servere.

Developer GIS (GIS pentru dezvoltatori)

            Producătorii de sisteme GIS oferă colecţii de componente software orientate catre necesităţile dezvoltatorilor. Acestea reprezintă kit-uri de instrumente pentru funcţiile sistemelo GIS pe care un programator le poate utiliza pentru crearea de aplicaţii GIS dedicate. Produsele pentru Developer GIS reprezintă colecţii de componente software utilizate de dezvoltatori pentru crearea de aplicaţii dedicate.

            Exemple de componente pentru sistemele GIS include Blue Marble Geographics GeoObjects, ESRI ArcGIS Egine şi MapInfo MapX.

Sistemele GIS mobile

            Având posibilităţi similare cu ale computerului, aceste dispozitive Palm şi Poket pot avea posibilităţi de afişare, interogare şi analize simple pe display-uri. Un GIS mobil oferă echipelor din teren culegerea, stocarea, actualizarea, manipularea, analiza şi afişarea infomatiei geografice.

Distribuitorii de astfel de dispozitive sunt: ESRI ArcPad, Autodesk OnSite şi Intergraph IntelliWhere.

Date utilizate în GIS

Un lucru specific sistemelor informaţionale geografice este lucrul cu elementele grafice. Pentru a înţelege modul în care un GIS operează cu datele grafice este necesară definirea principalelor noţiuni ale tehnologiilor GIS: entităţi spaţiale, diferenţa între date şi informaţii, spaţiul în care operează acestea, modul şi sitemele de reprezentare a entităţilor spaţiale.

Entităţi spaţiale

O entitate spaţială este acel obiect sau fenomen al lumii reale care nu este divizibil în obiecte sau fenomene de acelaşi tip. Este principala purtătoare de informaţie. Caracteristicileunei entităţi spetiale sunt:

Apartenenţa la o anumită clasa de entităţi

Atributele sale

Relaţiile spaţiale cu alte entităţi spaţiale.

Diferenţa dintre date şi informaţii în GIS

Datele sunt fapte reprezentate prin valori, cifre și litere sau simboluri ce poartă o anumita semnificație într-un anumit context - Everest (1987). Informația este „o dată care a primit semnificație” - Săvulescu (1996).

Este necesară distincția dintre date și informații: datele sunt reprezentări codate ale informației, în timp ce informația rezultă din date și este utilă pentru rezolvarea problemelor.

Datele geografice (spațiale) sunt mai complexe decât alte tipuri de date deoarece trebuie să conțină informații despre poziția și atributele obiectelor, precum și conexiunile dintre acestea. Pentru aceasta, ele se raportează la o referință prin care le este descrisă poziția pe globul pământesc, deci necesită existența unor sisteme de referențiere spațială.

Componentele datei geografice 

Poziţia – exprima poziţia entităţii faţă de sitemul de referinţă şi este exprimată de regulă prin coordonate geografice;

Atributele – descriu anumite caracteristici ale entităţilor geografice (cantitative şi calitative);

Relaţii spaţiale – conţin informaţii despre poziţia relativă faţă de alte entităţi, deci despre topologie;

Timp – momentul în care a fost culeasă dată.

Compania noastra ofera solutii GIS, integrarea datelor geospatiale in geodatabase-uri, analiza, manipularea datelor geospatiale si transformarea lor in informatii geospatiale.

I. Acte in copii legalizate

1. Certificat de Urbanism

II. Documente in original

2. Extras de Carte Funciara pentru Informare

III. Documente in copii simple

3. Contractul de vanzare cumparare

4. Cadastru (Planul de amplasament si delimitare al terenului)

5. Incheierea de intabulare

6. Carte de identitate / Buletin de identitate proprietari

I. Acte in copii legalizate ( dupa caz )

1. Contract de vanzare cumparare

2. Contract de schimb/donatie

3. Contract de partaj

4. Titlu de proprietate

5. Ordinul prefectului

6. Certificat de mostenitor

7. Certificat de casatorie

8. Certificat de deces

9. Sentinta civila definitiva si irevocabila

10. Sentinta de divort

II. Documente in original

11. Certificat de atestare fiscala

12. Extras de Plan parcelar semnat si stampilat de primarie ( imobile extravilan)

III. Documente in copii simple

13. Carte de identitate / Buletin de identitate proprietari

14. Schita imobilului

15. Raport tehnic de expertiza

I. Acte in copii legalizate

1. Certificat de Urbanism ( mai mult de doua loturi )

II. Documente in original

2. Extras de Carte Funciara pentru Informare

III. Documente in copii simple

3. Contractul de vanzare cumparare

4. Cadastru (Planul de amplasament si delimitare al terenului)

5. Incheierea de intabulare

6. Carte de identitate / Buletin de identitate proprietari

I. Acte in copii simple ( dupa caz )

1. Contract de vanzare cumparare

2. Contract de schimb/donatie

3. Contract de partaj

4. Titlu de proprietate

5. Ordinul prefectului

6. Certificat de mostenitor

7. Certificat de casatorie

8. Certificat de deces

9. Sentinta civila definitiva si irevocabila

10. Sentinta de divort II. Documente in original

11. Certificat de atestare fiscala

12. Extras de Carte Funciara pentru Informare

13. Declaratie autentica (notariala) III. Documente in copii simple

14. Carte de identitate / Buletin de identitate proprietari

15. Cadastru (Planul de amplasament si delimitare al terenului)

16. Incheierea de intabulare

Definitie:
Sistemul informational al fondului viticol este o componenta a sistemului informational al fondului
agricol si reprezinta subsistemul de evidenta si inventariere sistematica a bunurilor imobile sub aspect tehnic si
economic, cu respectarea Normelor tehnice elaborate de ANCPI si a datelor de baza din cadastrul general,
privind suprafata viticola, categoria de folosinta a parcelelor viticole si proprietarul.
Patrimoniul viticol national reprezinta suprafetele cultivate cu vita de vie situate în arealele consacrate
traditional, denumite areale viticole, precum si cele aflate în afara zonelor viticole, denumite vii razlete.
Plantatiile de vita de vie se grupeaza din punct de vedere teritorial în zone viticole, regiuni viticole,
podgorii, centre viticole si plaiuri viticole.
Definitiile acestora sunt:
· Arealul viticol reprezinta aria geografica a culturii vitei de vie, în care se includ zonele viticole, regiunile
viticole, podgoriile, centrele viticole si plaiurile viticole.
· Zona viticola este arealul de mare întindere care grupeaza mai multe podgorii facând parte din regiuni
viticole diferite, caracterizat mai ales prin conditiile sale climatice determinate pentru potentialul calitativ al
strugurilor si vinurilor.
· Regiunea viticola cuprinde un larg teritoriu cultivat cu vita de vie, caracterizat prin conditii naturale de
clima si de relief relativ asemanatoare, precum si prin directii de productie si sortimente apropiate.
· Podgoria este o unitate teritoriala naturala si traditionala, caracterizata prin conditii specifice de clima, sol
si relief, prin solurile cultivate, prin metodele de cultura si procedeele de vinificare folosite, care, în
ansamblu, conduc la obtinerea unor productii de struguri si vinuri cu însusiri specifice.
· Centrul viticol este teritoriul care cuprinde plantatiile viticole din una sau mai multe localitati, care face
sau nu face parte integranta dintr-o podgorie si care constituie o unitate teritoriala caracterizata prin factori
specifici de clima, sol si sortiment, precum si prin conditii agrotehnice si tehnologice asemanatoare. Centrul
viticol cuprinde o suprafata mai mica decât podgoria.
· Plaiul viticol este teritoriul restrâns din cadrul unui centru viticol, ce cuprinde plantatiile de vita de vie
situate pe aceeasi forma de relief. Factorii naturali, precum si conditiile de cultura si de tehnologie ce
privesc plaiul viticol sunt asemanatoare pe întreaga suprafata cultivata cu vita de vie, determinând obtinerea
unor produse cu însusiri de calitate specifice.

Cadrul legal Cadastrului Viticol

Cadrul legal care reglementeaza activitatea din acest domeniu cuprinde urmatoarele legi, hotarâri si ordine:
a) Decretul-lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare, cu
modificarile ulterioare;
b) Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, modificata si completata;
c) Ordinul presedintelui Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie nr. 535/2001 privind
aprobarea Regulamentului pentru verificarea lucrarilor de specialitate în domeniile cadastrului,
geodeziei si cartografiei, realizate de persoane fizice si juridice autorizate;
d) Ordinul presedintelui Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie nr. 536/2001 pentru
aprobarea Regulamentului privind receptia lucrarilor de geodezie, cartografie, cadastru, fotogrammetrie
si teledetectie;
e) Ordinul ministrului administratiei publice nr. 537/2001 pentru aprobarea Regulamentului privind
controlul activitatii persoanelor fizice si juridice autorizate sa realizeze si sa verifice lucrari de
specialitate în domeniile cadastrului, geodeziei si cartografiei pe teritoriul României;
f) Hotarârea Guvernului nr. 590/2001 privind organizarea si functionarea Oficiului National de
Cadastru, Geodezie si Cartografie;
g) Ordinul ministrului administratiei publice nr. 534/2001 privind aprobarea Normelor tehnice pentru
introducerea cadastrului general;
h) Ordinul ministrului administratiei publice si al ministrului justitiei nr. 58/574/2002 pentru aprobarea
onorariilor minime si maxime corespunzatoare activitatilor de specialitate desfasurate de persoane fizice
3
si juridice autorizate în scopul efectuarii înscrierilor cu caracter nedefinitiv în cartile funciare;
i) Ordinul ministrului administratiei publice nr. 57/2002 pentru aprobarea tarifelor privind activitatile
administrative, specific autorizate, desfasurate de Oficiul National de Cadastru, Geodezie si Cartografie
si de unitatile subordonate.
j) Metodologia de realizare si de întretinere a cadastrului viticol aprobata de Ministerul Agriculturii,
Padurilor, Apelor si Mediului prin ordinul nr. 470 din 18 iulie 2003 si de Ministerul Administratiei si
Internelor prin ordinul nr. 530 din 16 septembrie 2003.

Sistemul informational al porturilor este se executa pentru inventarierea, evidenta si
gestionarea patrimoniului imobiliar din zonele portuare aflate sub autoritatea Ministerului
Transporturilor. Este un sistem de evidenta din domeniul transporturilor care contine elemente
comune în special cu sistemul informational al fondului imobiliar-edilitar.
Transportul pe apa reprezinta forma cea mai rentabila de distributie macrospatiala a marfurilor,
întrucât, în raport cu transporturile pe uscat, nu necesita amenajari de anvergura pentru realizarea cailor de acces, apa fiind suportul si mijlocul cu ajutorul careia se realizeaza traficul de marfuri si pasageri pe oceane, mari, lacuri, râuri interioare si canale.

Elemente caracteristice amenajarilor portuare

Porturile reprezinta amenajari speciale la contactul dintre apa si uscat, capabile a recepta si expedia
marfuri si pasageri, ori de a desfasura activitati speciale (manevre militare, remorcari etc.).
Porturile se clasifica, în general, în functie de specificul produselor expediate (petroliere,
mineraliere, cerealiere, mixte), de tipul activitatii (civile si militare) si de volumul marfurilor (numarul
pasagerilor) tranzitat anual.

Dupa tipul caii navigabile se deosebesc doua tipuri: porturi maritime si fluviale.
Componentele principale ale porturilor maritime sunt:
· avanporturile;
· incinta portului;
· danele pentru marfuri si pasageri;
· acvatoriul portului.
Rada portului cuprinde suprafeta acvatica alaturata incintei portului ce se afla în cuprinsul si în
competenta administratiei portului.
Avanportul reprezinta suprafata acvatica din larg unde are loc preluarea navelor si pilotarea acestora
în bazinul portuar. În avanporturi are loc si ancorarea temporara a navelor si esalonarea acestora în vederea acostarii pentru încarcare si descarcare.

Acvatoriul portului
Incinta portului este definita de suprafata de uscat stabilita prin regulamente si legi ale navigatiei,
unde sunt amplasate constructiile portuare terestre si utilajele necesare proceselor de încarcare-descarcare a navelor. Constructiile portuare adapostesc administratia portuara, depozite de diverse categorii si marimi si turnul de control al navigatiei.

Caile de acces sunt cele feroviare si rutiere, la care se adauga sistemele de conducte si statiile de
pompare în cazul porturilor care încarca si descarca petrol.
Utilajele de încarcare-descarcare constau de regula din macarale, benzi transportatoare.
Danele sunt segmente „teritoriale” ce cuprind deopotriva suprafete acvatice si de uscat asociate, care
asigura acostarea navelor. Prin frontul danelor sau linia danelor se întelege lungimea în metri (kilometri) a tuturor danelor dintr-o unitate portuara.
Un ansamblu de dane specializate în aceleasi tipuri de operatii de încarcare-descarcare poarta
denumirea de sector al portului.

Acvatoriul portului reprezinta suprafata de apa a cailor de acces în port si rade (acvatoriu exterior) la
care se adauga suprafetele de apa necesare operatiunilor vaselor în relatie cu traficul de calatori si marfuri în interiorul portului (acvatoriu interior).
Protectia bazinului portuar si a radei portului împotriva valurilor si a curentilor se realizeaza de
regula prin diguri de beton, secondate în exterior de blocuri de roca dura (granit, bazalt) ori stabilopozi.
Tonajul vaselor se masoara în t.d.w. (tone dead weight) care reprezinta 1000 kg forta, respectiv
980665 x 103 N sau în t.r.b. (tone registru brut) care reprezinta o unitate volumetrica egala cu 2,83 m3.
Porturile fluviale sunt de regula mai mici, danele si rada portului putând fi amenajate în albia
cursului de apa .

Din considerente de adapost si eficienta, danele si rada portului pot fi amenajate artificial, în afara
albiei cursului de apa ori combinat.
Locurile de pe malul cursului de apa navigabile unde se realizeaza îmbarcarea si debarcarea de
pasageri, mesagerii si bagaje se numesc debarcadere.
Bunurilor imobile care alcatuiesc domeniul public al statului se afla în administrarea Ministerului
Transporturilor si în concesiunea Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime Constanta S.A.
Capitanii zonale: Constanta (porturi Constanta – Sud – Agigea si Tomis, Cernavoda, Midia,
Mamaia, Jurilovca, Mangalia, Medgidia, Basarabi, Ovidiu), Galati (porturi Galati, Braila, Macin, Hârsova,
Fetesti, Bicaz), Giurgiu (porturi Calarasi, Turnu Magurele, Corabia, Zimnicea, Giurgiu, Oltenita, Snagov),
Tulcea (porturi Tulcea, Isaccea, Mahmudia, Sfântu Gheorghe, Sulina, Uzlina, Mila 23), Drobeta Turnu
Severin (porturi Drobeta Turnu Severin, Bechet, Calafat, Timisoara, Dej, Orsova, Moldova Veche)
Planurile cadastrale ale porturilor realizate în format digital contin reprezentarile tuturor imobilelor
situate în zona portuara si anume: digurile de aparare si protectie, turnul de control, farurile, geamandurile si balizele de semnalizare, cheiurile de acostare si încarcare-descarcare, cladirile administrative si tehnice, si lozurile si depozitele, macaralele si sistemul lor de rulare care deservesc docurile de încarcare-descarcare, danele de montare, întretinere si reparare a navelor, infrastructura feroviara si rutiera, zonele de depozitare.

Suprafetele care prezinta interes într-un port se delimiteaza si se reprezinta pe planurile cadastrale în
conformitate cu subcategoriile de folosinta care primesc numere cadastrale.
Sdg – suprafata ocupata de diguri;
Sda – suprafata danelor de întretinere si reparatii;
Sch – suprafata ocupata de cheiuri;
Sl – suprafata libera;
Str – suprafata cailor de transport rutier;
Stf – suprafata cailor ferate;
Sr – suprafata aferenta retelelor supraterane;
Srs – suprafata aferenta retelelor subterane;
Sc – suprafata ocupata de cladiri;
Sd – suprafata ocupata de depozitele în aer libere;
Sdc – suprafata depozitelor cisterna;
Sp – suprafata platformelor tehnologice;
Sct – suprafata ocupata de circuitul primar în statii de transformare;
Ssc – suprafata zonelor de securitate.

Determinarea acestor suprafete se face pe care analitica, utilizând coordonatele punctelor care
definesc contururile lor poligonale. Ridicarea detaliilor se va face corespunzator scarii 1:500 la care se
redacteaza planul cadastral digital si analogic. Prin derivare, utilizând atlasul de semne conventionale editat in anul 1978 se pot realiza si planuri la scarile 1:1000, 1:2000, 1: 5000 sau planuri de ansamblu la scara 1:10000.

Documentatia cadastrala intocmita pentru receptia finala contine:
· memoriul tehnic;
· avizul de începere a lucrarilor de masurare pentru terenurile si constructiile portului;
· inventarul cu coordonatele punctelor retelei de sprijin si ridicare în sistem de proiectie
stereografica 1970 si în sistem de cote Marea Neagra 1975, cu desrierile topografice si schitele de
reperaj;
· inventarul cu coordonatele punctelor situate pe limita amplasamentului portului si tabelul cu
suprafetele determinate;
· planul cadastral sub forma analogica si în format digital.

· procesele verbale de delimitare si de vecinatate;
· registrul cadastral al porturilor;
· registrul cadastral al imobilelor unitatilor portuare;
· registrul cadastral centralizator al administratiilor portuare, pe UAT;
Înscrierea imobilelor inventariate de sistemului informational al porturilor în documentele
publicitatii imobiliare se face conform Legii nr. 7 din 1996, completata si modificata si cu respectarea
prevederilor Regulamentului privind continutul si modul de întocmire a documentatiilor cadastrale în
vederea înscrierii în cartea funciara.

Definitie, obiect, scop
Sistemul informational al monumentelor istorice este un subsistem al cadastrului general prin care
se realizeaza evidenta si inventarierea sistematica, din punct de vedere tehnic, economic si juridic a bunurilor imobile apartinând monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice, de pe tot cuprinsul tarii, executarea de masuratori în vederea reprezentarii lor pe planuri si harti cadastrale, înregistrarea lor în registrele cadastrale si înscrierea în cartea funciara.
Monumentele istorice sunt acea parte din patrimoniul cultural national constituita din bunuri imobile
situate pe teritoriul României sau pe teritoriul altor state, dar care sunt în proprietatea statului român si care sunt semnificative pentru cultura si civilizatia nationala si universala.
Ansamblul istoric este un grup coerent (din punct de vedere cultural, istoric, arhitectural si
urbanistic), de constructii urbane sau rurale, împreuna terenul cu aferent, care formeaza o unitate bine
determinata topografic si care constituie marturii de aceeasi natura ca si monumentele istorice.
Situl istoric este terenul delimitat topografic cuprinzând acele creatii ale naturii sau ale omului în
cadrul natural, si care constituie totodata marturii de aceeasi natura ca si monumentul istoric.
Lista monumentelor istorice cuprinde monumentele istorice clasate în grupa A sau B si se
întocmeste de Institutul National al Monumentelor Istorice. Aceasta sta la baza întocmirii sistemului
informational de specialitate al monumentelor istorice, a planurilor de amenajare a teritoriului si a planurilor urbanistice.

Monumente arhitecturale:
a) Cetati;
b) Ansambluri curti domnesti;
c) Biserici fortificate – cetati;
d) Castele, conace, palate;
e) Cule;
f) Cladiri civile urbane;
g) Ansambluri urbane;
h) Biserici din lemn;
i) Muzee etnografice în aer liber;
j) Biserici rupestre;
k) Biserici si ansambluri manastiresti;
l) Arhitectura industriala; amenajari cai de comunicatie;
m) Monumente de arhitectura populara (locuinte satesti);
Monumente arheologice:
a) Complexe paleolitice;
b) Asezari neolitice si eneolitice;
c) Asezari si necropole din epoca bronzului;
d) Fortificatii si asezari din prima epoca a fierului (hallstattiene);
e) Fortificatii dacice;
h) Orase antice;
i) Edificii;
j) Monumentele medievale identificate pe baza cercetarilor arheologice;
k) Rezervatii arheologice cuprinzând situri cu niveluri de locuire pe perioade îndelungate – asezari si
necropole.

Obiectul sistemului informational din domeniul monumentelor istorice îl reprezinta imobilele care
constituie marturii remarcabile din punct de vedere arhitectural, arheologic, artistic, religios, stiintific sau tehnic.
· Constructiile (sau parti din constructii), împreuna cu instalatiile, componentele artistice, elementele de
mobilier interior si exterior care fac parte integranta din acestea;
· Lucrarile artistice comemorative, funerare si de for public împreuna cu terenul aferent (bine delimitat
topografic);

· Grupurile coerente de constructii urbane sau rurale si terenurile aferente (ansamblurile istorice), care
constituie marturii de aceeasi natura, precum si siturile istorice.
Scopul realizarii evidentei de specialitate a monumentelor istorice:
· furnizarea datelor necesare înscrierii în documentele cadastrului general precum si întocmirea
documentelor necesare înscrierii în cartea funciara, în vederea realizarii publicitatii imobiliare a bunurilor imobile nominalizate în Lista monumentelor istorice;
· întocmirea fisei cadastrale si a fiselor minimale si maximale de evidenta a monumentelor istorice;
· culegerea datelor si informatiilor necesare actualizarii elementelor din cadastrul general legate de
suprafata, folosinta si proprietar;
· corelarea sistemului informational al monumentelor istorice cu cadastrul general si cu celelalte sisteme
informationale de specialitate;
· constituirea bancii de date a sistemului informational al monumentelor istorice ca suport al informatizarii acestuia.

Cadrul legislativ Cadastru Monumentelor Istorice

Legislatia de referinta cuprinde legi si normative specifice:
· Ordonanta Guvernului nr. 43/2000 privind înfiintarea Oficiului National al Monumentelor Istorice
(ONMI), în cadrul Ministerului Culturii si Cultelor;
· Ordonanta Guvernului nr. 27/1992 privind unele masuri pentru protectia patrimoniului cultural national,
aprobata cu modificari prin Legea nr. 11/1994;
· Ordonanta Guvernului nr. 69/1994 privind protejarea patrimoniului cultural national, aprobata cu
modificari prin Legea nr. 41/1995;
· Hotarârea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism;
· Metodologia referitoare la introducerea cadastrului monumentelor istorice elaborata de ONMI;
· Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice;
· Legea nr. 259/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 422/2001.
Corelarea lucrarilor sistemului informational al monumentelor istorice cu lucrarile cadastrului general si
a celorlalte evidente de specialitate.
Bunurile imobile trecute în Lista monumentelor istorice trebuie sa fie înscrise în documentele
cadastrului general, dupa care, pe baza lor si a faptelor si actelor juridice, urmeaza sa se faca înscrierea si în cartea funciara, pentru a conferi proprietarului, pe lânga drepturile reale asupra acestor bunuri imobile si alte drepturi si obligatii care îi revin datorita acestui statut important.
Aceste imobile reprezinta practic enclave în interiorul fondurilor agricol, imobiliar-edilitar, al apelor,
silvic, etc. Lucrarile de specialitate trebuie sa asigure continutului cerut de sistemul informational al
monumentelor istorice.
Etapele realizarii sistemului informational al monumentelor istorice Modul de realizare a sistemului informational al monumentelor istorice poate diferi, având în vedere
caracteristicile bunurilor imobile, amplasarea lor în teritoriu, clasarea în Lista monumentelor istorice si
stadiul de realizare a sistemelor informationale de specialitate în zona în care acestea se situeaza.
Se pot întâlni situatii când în zona este introdus cadastrul general, exista si alte evidente de
specialitate sau nu este realizata nici o evidenta cadastrala.
Daca imobilul a fost deja clasat în Lista monumentelor istorice înainte de introducerea cadastrului
general, acesta a fost obligatoriu delimitat si în documentele cadastrului general se gasesc datele cu privire la
amplasarea, aria si situatia juridica a acestuia.
Etapele care se parcurg în acest caz sunt:
· obtinerea de la cadastrul general a datelor privind bunul imobil respectiv (planul de ansamblu cu
amplasamentul, aria, situatia juridica, coordonatele punctelor de pe limitele sale, procesele verbale
cu vecinii);
· elaborarea temei pentru realizarea sistemului informational al monumentelor istorice;
· obtinerea avizului pentru începerea lucrarilor evidentei de specialitate;
· executarea ridicarilor cadastrale în interiorul limitelor furnizate de cadastrul general (executarea
observatiilor de teren, calculul si compensarea coordonatelor punctelor retelei de ridicare, calculul

coordonatelor punctelor radiate, calculul suprafetelor parcelelor din interiorul limitelor precizate,
identificarea categoriilor de folosinta, etc.);
· culegerea elementelor necesare întocmirii fisei bunului imobil, corespunzatoare sistemului
informational de specialitate, precum si a elementelor necesare întocmirii fisei minimale si
maximale de evidenta a monumentului istoric;
· întocmirea documentatiei finale constituita din:
· schita retelei de ridicare;
· inventarul cu coordonatele punctelor;
· descrierea topografica a punctelor retelei de ridicare;
· registrul cadastral al proprietarilor si indexul alfabetic al proprietarilor;
· registrul centralizator al monumentelor istorice;
· planul cadastral analogic al ansamblului istoric, sau sitului istoric la scara l:500 sau 1:1000 în
localitati urbane si 1:2000 în localitati rurale sau extravilan;
· planul cadastral digital al ansamblului sau sitului istoric;
· procesul verbal de verificare interna a lucrarii;
· procesul verbal de receptie a lucrarii.
Introducerea sistemului informational al monumentelor istorice
Când în zona unde se gaseste bunul imobil clasat în Lista monumentelor istorice nu s-a introdus nici
un fel de cadastru se parcurg urmatoarele etape:
· Stabilirea temei se va face în urma realizarii unui studiu istoric, de catre specialistii din Ministerul
Culturii si Cultelor, care vor preciza adresa, limita istorica a suprafetei ocupata de bunul imobil
clasat în Lista monumentelor istorice, limita zonei de protectie, precum si necesarul de lucrari.
· Obtinerea avizului de la ANCPI, pe baza temei elaborate de beneficiar. Lucrarile sistemului
informational al fondului monumentelor istorice sunt executate de catre persoane fizice sau
juridice autorizate în domeniul cadastrului si sunt coordonate de Oficiul National al Monumentelor
Istorice, prin specialistii sai.
· Documentarea asupra lucrarilor tehnice si a actelor juridice existente privind zona de interes:
1. Documentarea asupra lucrarilor tehnice de specialitate din zona. Se vor inventaria si
consulta toate lucrarile de cadastru, topografie si cartografie executate în zona pâna la
data introducerii evidentei de specialitate, care descriu total sau partial bunurile imobile,
precum si toate lucrarile executate de diferiti agenti economici, la cererea beneficiarului.
Aceasta inventariere cuprinde planurile de situatie întocmite la diferite scari si în diferite
etape de dezvoltare a bunului imobil, plansele care au stat la baza proiectarii obiectivului
de investitii, sau pe baza carora s-au obtinut diverse avize de la organele de specialitate
ale administratiei publice centrale sau locale, schite si planse din cartile tehnice ale
constructiilor etc.
Se vor solicita de la OCPI si de la directiile de urbanism si amenajarea teritoriului,
informatii tehnice asupra bunurilor imobile cuprinse în planurile si registrele cadastrale
(aria, categoria de folosinta si proprietarul înregistrat), precum si date referitoare la
acoperirea zonei cu planuri topografice sau cadastrale aflate în arhivele proprii.
2. Documentarea juridica. Consta în identificarea actelor si faptelor juridice prin care
acestea au intrat în administrarea Ministerului Culturii si Cultelor (legi, hotarâri ale
guvernului, hotarâri judecatoresti, decrete de exproprieri, ordine de transfer, extrase de
carte funciara etc.). Toate aceste acte juridice trebuie sa fie complete si sa satisfaca
cerintele formulate în Legea 7/1996.
3. Elaborarea raportului cu rezultatele documentarii. În urma inventarierii si consultarii
tuturor documentelor mentionate, executantul împreuna cu reprezentantul beneficiarului,
vor întocmi un raport, care va avea urmatoarea structura:
· categoria monumentului istoric;
· adresa bunului imobil, destinatia initiala, folosinta actuala si aria;
· actele sau faptele juridice de atribuire: (emitent, numar, data, forma
(original/copie);
· aria suprafetelor din documentele existente;
· informatiile oferite de OCPI si DUAT rivind datele tehnice referitoare la aceste
bunuri imobile;

· informatiile oferite de cartea funciara (acolo unde exista), prin care se comunica
datele de natura juridica referitoare la bunurile imobile în cauza;
· informatii asupra planurilor topografice si cadastrale existente, care cuprind
bunurile imobile în cauza, privind: actualitatea, scara, sistemele de proiectie,
acoperirea zonei cu aceste planuri etc;
· date cu privire la punctele retelei de sprijin, planimetrica si altimetrica, respectiv
inventare de coordonate si precizia de determinare a lor, descrieri topografice,
elipsoidul de referinta, sistemul de proiectie, sistemul de referinta pentru cote etc;
· daca în zona este introdus cadastrul general (anul introducerii, scara planului
cadastral, zonele în care s-au produs modificari planimetrice în teren de peste 30%
fata de cadastrul general etc.);
· daca în zona este introdus sistemul informational de specialitate majoritar si daca
sunt informatii care ar trebui sa fie preluate de cel al monumentelor istorice;
· date estimative asupra volumului de lucrari necesare, în zonele în care nu exista
planuri topografice si nici lucrari cadastrale, precum si informatii despre costurile
practicate pentru forta de munca, materiale si transport în zonele respective.
· Delimitarea amplasamentului monumentelor istorice (ansambluri si situri istorice) din punct de
vedere cadastral. Cuprinde operatiunile tehnice prin care se identifica, se stabilesc si se
materializeaza pe teren, se determina prin masuratori si se reprezinta pe planurile cadastrale
punctele si liniile de hotar care închid amplasamentul monumentului istoric.
Se pot întâlni urmatoarele situatii:
a) când monumentul istoric este o cladire - problema delimitarii se va pune numai în ce
priveste zona de protectie si consta în stabilirea, de catre specialistii Ministerului Culturii si
Cultelor a distantei în jurul monumentului, pentru a specifica zona în care se vor impune
anumite restrictii; în acest caz nu este nevoie sa se încheie procese verbale de delimitare;
b) când monumentul este un ansamblu istoric, care se poate întinde peste mai multe
proprietati private sau publice si private, limita cadastrala a acestuia se poate stabili urmarind
limitele proprietatilor respective, peste care aceasta se suprapune; nu este necesar sa se
întocmeasca procese verbale de delimitare, iar datele se vor prelua de la sistemele
informationale de specialitate;
c) când monumentul istoric este un sit istoric, pentru stabilirea limitelor sale cadastrale este
necesar sa se procedeze la operatiunea de delimitare.
Pentru a se executa operatiunea de delimitare trebuie ca, potrivit Legii 7/1996, sa se
stabileasca o comisie, prin ordinul prefectului, din care trebuie sa faca parte primarul sau
secretarul primariei, delegatul ONMI, delegatul OCPI, delegatul DUAT si delegatul
executantului. La data efectuarii delimitarii vor fi convocati si proprietarii terenurilor pe care
se gaseste situl istoric, sau care sunt vecine cu acesta si se va începe recunoasterea si
delimitarea amplasamentului. Se întocmesc:
- procesul verbal de recunoastere a terenului încheiat între reprezentantii beneficiarului si
executant, în care se descrie amplasamentul, în doua exemplare, la scarile 1:1000 sau
1:2000, în funtie de întinderea zonei;
- descrierea hotarului si identificarea vecinilor – pentru fiecare vecin se vor întocmi:
- schita de vecinatate, în trei exemplare, la scarile 1:500 sau 1:1000, în functie de
lungimea tronsonului de hotar, pe care vor fi trecute toate punctele de frângere ale
hotarului; în cazul în care nu exista imprejmuire sau limita este constituita din detalii
naturale sau artificiale (firul unei ape curgatoare, liziere de paduri, drumuri, cai
ferate, canale, diduri, santuri etc.) punctele de frângere de pe linia de hotar se vor
borna;
- numele persoanei fizice vecine sau denumirea persoanei juridice vecine;
- descrierea topografica pentru fiecare punct de frângere care este bornat;
- procesele verbale de vecinatate, între beneficiar si fiecare vecin, întocmite în trei exemplare
(câte un exemplar la partile interesate si un exemplar la dosarul lucrarii).
· Masuratorile în teren, pentru determinarea punctelor de pe limitele stabilite se fac din punctele
retelei de ridicare care, la rândul ei, se va proiecta si realiza sprijinita pe punctele retelei
planimetrice si altimetrice de stat. Proiectarea retelei de ridicare se va face astfel încât punctele ei
sa serveasca atât la ridicarea punctelor de detaliu de pe monument si a limitelor sale, cât si la
urmarirea comportarii în timp a monumentului istoric. Masuratorile pentru ridicarea detaliilor se

vor face cu metodele, instrumentele si preciziile prevazute în Normele de specialitate elaborate
pâna la data respectiva.
· Numerotarea cadastrala va fi preluata de la cadastrul general sau de la sistemele informationale de
specialitate (pentru imobile, elemente liniare, parcele cu simbolurile categoriilor de folosinta etc.),
în care monumentele istorice se gasesc ca enclave, dupa care se va continua cu numerotarea
specifica tip documentatie patrimoniu, prin care se pun în evidenta zonele ocupate de diferitele
elemente componente ale bunului imobil clasat în Lista monumentelor istorice, si anume:
- suprafete libere (Sl);
- suprafata aferenta cailor de transport rutier (Str);
- suprafata cailor de transport feroviar (Stf);
- suprafata aferenta retelelor edilitare supraterane si subterane (Sr);
- suprafata ocupata de cladiri (Sc);
- suprafata aferenta ruinelor subterane (Srs);
- suprafata ocupata de elemente hidrografice - râuri, canale, (Sh);
- suprafata zonelor de servitute, impuse de existenta monumentului (Ss);
- suprafete ale categoriilor de functionalitate (Scf).
· Planul cadastral se întocmeste la scara 1:500 sau 1:1000, aleasa astfel încât monumentul istoric sa
încapa pe o singura foaie de plan. Continutul sau porneste de la continutul planului cadastral de
baza, la care se adauga elementele specifice, respectiv: semnele conventionale pentru marcarea
monumentulului istoric, ansamblului sau sitului, zonele de protectie ale acestora, zonele
urbanistice cu rezervatii de arhitecturi si urbanism reprezentate prin semne conventionale;
suprafata ocupata de cladiri, ruine etc., suprafata aferenta ruinelor subterane trecuta în interiorul
perimetrului marcat prin semne conventionale etc. Planul cadastral poate fi realizat în forma
analogica sau digitala. Planul cadastral digital va fi structurat pe straturi, conform criteriilor de
departajare a parcelelor descrise mai sus, iar fiecare parcela va fi descrisa ca un poligon. Culegerea
datelor în teren, pentru întocmirea planului digital, se va face astfel încât sa se asigure obligatoriu
continutul planului cadastral analogic la scala 1:500.
Documentatia care se preda beneficiarului:
· tema lucrarii si avizul de începere a lucrarii din partea ANCPI, pentru lucrarile de interes national, sau a OCPI pentru cele de interes local;
· memoriul tehnic, întocmit împreuna cu specialistii Ministerului Culturii si Cultelor;
· schita retelei de sprijin si de ridicare, inventarele cu coordonatele punctelor retelei de sprijin, de ridicare si
ale punctelor radiate, precum si descrierile topografice, ale punctelor retelei de sprijin si de ridicare;
· tabele cu ariile suprafetelor conform categoriilor din planul cadastral digital;
· fisele bunurilor imobile cu continut specific cadastrului general;
· fisele bunurilor imobile cu continut specific sistemului informational;
· fisele monumentelor arheologice;
· registrul cadastral centralizator al monumentelor istorice (monument, ansamblu, sit istoric);
· registrul cadastral al proprietarilor si indexul alfabetic, conform normelor ANCPI;
· planul cadastral în forma analogica si digitala;
· procesele verbale de vecinatate;
· datele si procesul verbal de verificare interna a lucrarii;
· procesul verbal de receptie a lucrarii.
Verificarea si receptia lucrarilor sistemului informational al monumentelor istorice
Verificarea se face de catre OCPI, cu respectarea normelor si regulamentelor în vigoare, iar receptia
lucrarii se va face de catre o comisie numita de beneficiar.

Metroul este un sistem urban independent de transport public, care foloseste trenuri electrice cu
frecventa mare de serviciu, printr-o retea de tuneluri subterane. Reteaua metroului bucurestean este
administrata de compania METROREX SA si este printre cele mai folosite sisteme de transport în comun
din România. Totodata este de subliniat importanta pentru apararea civila, metroului din Bucuresti
recunoscându-i-se „caracterul de monopol natural si strategic”.

Reteaua este formata din patru linii: M1, M2, M3 si M4. În total, sistemul are 75 de km lungime,
sens dublu, ecartament 1453 mm si 45 de statii, cu o distanta medie de 1,5 km între statii. Printre planurile
METROREX se numara si reducerea acestei distante, considera prea mare, prin construirea de statii
intermediare pe magistralele existente.

Lucrarile cadastrale pentru acest domeniu au specificul lor, metroul fiind un mijloc de transport care
utilizeaza calea ferata, dar care are si constructii subterane complexe, statii, legaturi între magistrale în
anumite statii, instalatii de aerisire, retele de alimentare cu energie electrica.

Elemente caracteristice metroului
Statiile permit accesul calatorilor si se desfasoara regula pe doua nivele, fiind executate prin
excavatii de la suprafata spre interiorul unor incinte marginite de pereti mulati de 0,80 m grosime. Conditiile
geotehnice, hidrogeologice, elementele constructive ale lucrarilor de metrou si încarcarile date de vecinatatea
constructiilor adiacente, au condus proiectarea si executarea de pereti mulati de 16,00 m ÷ 20,00 m adâncime
si 0,80 m grosime, alcatuiti din panouri, cu rosturile prevazute cu garnituri de etansare, astfel încât sa se
realizeze un perete impermeabil.
Galeriile au grosimea planseului superior si a radierului cuprinsa între 0,80 m si 1,20 m. Au fost
construite cu ajutorul scuturilor, solutie tehnica ce are un impact redus asupra activitatilor ce se desfasoara la
suprafata. Structura de rezistenta a tunelului este alcatuita din boltari din beton armat prefabricat, cu o
geometrie riguroasa si tolerante garantate.
Depourile deservesc parcul de material rulant si permit efectuarea inspectiilor tehnice, mentenanta si
reviziile echipamentului feroviar special.
Dotarile functionale si utilitare inventariate si gestionate în cadrul sistemului de transport cu
metroul sunt:
• instalatii electrice, de forta, iluminat si protectie catodica;
• instalatii de ventilatie si încalzire;
• instalatii tehnico-sanitare;
• instalatii pentru evacuarea apelor uzate;
• instalatii PSI;
• instalatii de telemecanica;
• instalatii de transport local calatori;
• instalatii de telecomunicatii;
• instalatii pentru informarea si deservirea publicului calator;
• instalatii de siguranta circulatiei;
• instalatii de detectie incendiu si efractie;
• instalatii de control acces calatori si taxare automata.
Reteaua de contact este de 750V CC, alimentarea facându-se prin a treia sina (în trafic) sau prin
pantografe (în depouri). Viteza maxima este de 80 km/h.
Semnalizarea este una asemanatoare cu cea a C.F.R. Semnalele au indicatii în functie de felul
metroului si al liniei pe care circula.
Definitie, obiect, scop
Sistemul informational al retelei de metrou este un subsistem al cadastrului general, prin care se
realizeaza inventarierea si evidenta sistematica, din punct de vedere tehnic si economic a bunurilor imobile
administrate de METROREX SA, se furnizeaza datele necesare cadastrului general si se întocmesc
documentele necesare înscrierii în cartea funciara, pentru realizarea publicitatii imobiliare.
Obiectul acestei evidente de specialitate îl constituie terenurile pe care se afla infrastructura retelei de
metrou (traseele cu liniile si instalatiile de cale ferata din subteran si de la suprafata, constructiile care le
deservesc etc.), terenurile constituind zone de siguranta si protectie din subteran si de la suprafata, terenurile
pentru amenjarile logistice si sociale ale retelei de metrou, precum si celelalte imobile apartinând metroului,
respectiv: liniile de cale ferata, tunelurile, galeriile, prizele de aer, precum si instalatiile care deservesc caile
ferate. Fac de asemenea obiectul evidentei retelele edilitare care deservesc metroul: de canalizare, de
alimentare cu apa industriala si potabila, retelele de alimentare cu aer, cu combustibil sau gaze, retelele de
semnalizare, de energie electrica de joasa, medie sau înalta tensiune, retelele de comunicatii, etc.
Scopul executarii lucrarilor este de a realiza urmatoarele obiective:
· determinarea, înregistrarea în documente, reprezentarea pe planuri si inventarierea imobilelor care apartin
retelei de metrou, precum si furnizarea de date la zi cadastrului general, date de natura tehnica, economica
si juridica privind schimbarile intervenive în timp;
· realizarea sistemului informatic al retelei de metrou;
· întocmirea documentelor necesare înscrierii în cartea funciara a imobilelor apartinând retelei de metrou, în
vederea realizarii publicitatii imobiliare.
3
Cadrul legislativ
· Metodologia pentru executarea lucrarilor de cadastru al retelei de metrou Bucuresti, aprobata prin Ordinul
ministrului transporturilor nr.311/2000 si Ordinul presedintelui ONCGC, nr.378/2000;
· Metodologiile privind executarea lucrarilor de introducere a cadastrului imobiliar si al retelelor edilitare în localitati, aprobate prin Ordinul ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului si al presedintelui ONCGC, în anul 1997.

Materialul cartografic si juridic pe baza caruia se stabilesc limitele, pe zone de lucru, este format din
· planuri topografice la scarile 1:500, 1:2000;
· proiecte de sistematizare si modernizare a infrastructurii rutiere de la suprafata;
· planuri digitale din cadrul serviciului de masuratori.
b) Efectuarea delimitarii
Prin ordinul primarului general al municipiului Bucuresti se constituie Comisia de delimitare,
formata din reprezentanti ai METROREX SA, ai executantului lucrarilor, OCPI, DUAT si alti membri care
cunosc situatia dezvoltarii metroului. Sunt analizate toate documentele procurate în acest scop, se face
recunoasterea pe teren si se delimiteaza amplasamentul stabilindu-se puncte noi, de comun acord cu vecinii.
Se întocmesc procese verbale de recunoastere a amplasamentului, schita imobilului si vecinatatile pe care
apar punctele de frângere situate pe limitele imobilului. Pe împrejmuire se trec numerele punctelor cu vopsea
iar în cazul în care terenul nu este împrejmuit se borneaza punctele de pe contur. Se efectueaza masuratorile
de teren, se completeaza inventarele cu coordonatele punctelor care definesc amplasamentul si se întocmesc
descrierile topografice ale acestor puncte.
Dosarul de delimitare cadastrala
Cuprinde urmatoarele documente:
· schita generala a limitei tronsonului de metrou la scara 1:5000, 1:10000 sau 1:15000 cu
numerotarea punctelor;
· inventarul de coordonate;
· schitele de reperaj si descrierile topografice ale punctelor materializate;
· procesele verbale de delimitare cu semnaturile membrilor comisiei si ale proprietarilor vecini;
· schema masuratorilor efectuate;
· copiile scrisorilor de înstiintare trimise vecinilor;
· suprafata tronsonului determinata din coordonate.
Executarea masuratorilor pentru întocmirea planului cadastral si culegerea datelor necesare realizarii
sistemului informational al metroului
1) Îndesirea retelei geodezice de sprijin, realizarea retelei de ridicare si ridicarea detaliilor
Pentru reteaua de sprijin se utilizeaza statii totale, aparatura GPS, încadrându-se noua retea prin
stationarea a cel putin trei puncte vechi din reteaua geodezica de stat. Densitatea punctelor trebuie sa asigure
executarea lucrarilor cadastrale, astfel:
a) Pentru fiecare statie de metrou se vor materializa cel putin doua borne situate la circa 150 m una fata
de cealalta, în zona de protectie, cu respectarea conditiilor de acces, stabilitate si vizibilitate intre
acestea si spre cât mai multe puncte de detaliu caracteristice metroului;
5
b) Pentru fiecare teren izolat care este administrat de METROREX SA se vor determina cel putin doua
borne. Bornele respecta un model tip aprobat de OCPI Bucuresti, sunt realizate din beton armat si au
o marca inscriptionata sub forma: M, n, nnn, în care:
· M - este initiala METROREX SA, administratorul retelei de metrou;
· n - este numarul sectorului (1÷6) din municipiul Bucuresti pe al carui teritoriu
administrativ este amplasata borna;
· nnn - este numarul bornei.
Observatiile de teren pentru retelele de sprijin se efectueaza cu instrumente de precizie iar
prelucrarile utilizeaza metode riguroase din care rezulta precizia de determinare a fiecarui punct. Sistemul de
proiectie este Stereografic 1970 si sistemul de referinta este Marea Neagra 1975, cu o precizie planimetrica
de ± 5 cm si cu o precizie altimetrica de ± 1 cm
Ridicarea detaliilor planimetrice care se reprezinta pe planul cadastral se face în mod corespunzator
scarii 1:500. Întreaga retea de metrou formata din calea ferata destinata transportului prin utilizarea
garniturilor de metrou va avea determinate prin coordonate X, Y, Z pozitia bornelor kilometrice si
hectometrice, în subteran si la suprafata, daca este cazul. Toate galeriile de tuneluri se masoara si li se
determina latimea. Se ridica toate retelele edilitare care deservesc metroul, precum si retelele edilitare care se
gasesc în zona de siguranta a metroului.
Pentru liniile de metrou se întocmeste profilul longitudinal unind punctele caracteristice ridicate pe
axul liniilor. Se întocmesc si profile transversale care includ si zona de siguranta.
2) Întocmirea planului cadastral
Punctele de detaliu ridicate se raporteaza prin coordonate si se utilizeaza Atlasul de semne
conventionale pentru scarile 1:500 ÷ 1:5000 elaborat in anul 1978.
Continutul planului realizat sub forma digitala:
· - limitele administrative (sectoare, Bucuresti, Ilfov);
· - limitele imobilelor detinute de administrator si parcelele învecinate cu numerotarea cadastrala
si numerotarea interna;
· - limitele zonelor de siguranta si protectie ale retelei de metrou;
· - strazile, soselele, bulevardele cu denumirile lor, din zona statiilor, etc.
Planul cadastral numeric se întocmeste pe suport magnetic, sub forma de fisiere si constituie baza
grafica ce va fi utilizata pentru SIG metrou. Fiecare fisier contine cel putin o statie si interstatia catre
urmatoarea statie de metrou. Fisierul este identificat prin:
- numarul tronsonului de metrou (I, II, III, IV);
- statia de metrou (denumirea statiei);
- interstatia (numele statiei curente – numele statiei urmatoare);
- numarul CD, DVD (1,2,...,n);
- numarul fisierului (1,...,n).
Baza de date SIG este organizata pe straturi, cu fisiere arhivate. Profilele longitudinale si transversale sunt
realizate pe tronsoane si pe toata reteaua de metrou sub forma de fisiere stocate pe CD, DVD.
Documentatia cadastrala contine:
· procesul verbal de predare a punctelor de hotar (anexa nr

Pentru domeniul industrial, precum si al exploatarii resurselor energetice si minerale se pot realiza sisteme informationale în functie de gradul dezvoltarii economice si de interesul pentru evidente informatizate ale bunurilor imobile. În România exista în acest moment sistemul informational al industriilor, al fondului minier, al fondului petrolier si al fondului energetic, sub autoritatea Ministerului Economiei. Evidentele de specialitate enumerate au abordari comune în desfasurarea lucrarilor, dar si particularitati specifice. Au la baza o legislatie specifica si metodologii de lucru (aprobate sau în proiect), elaborate cu respectarea normelor ANCPI.
Caracteristic acestor sisteme informationale este faptul ca imobilele care le apartin sunt dispersate în
diferite teritorii administrative, ca enclave sau ca fâsii de teren (parcuri industriale, perimetre de prospectiuni si/sau de exploatare, coridoare de lucru si de siguranta, etc.). Bunurile imobile, proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale, care sunt situate în aceste zone sunt  concesionate, administrate sau închiriate, prin încredintare de catre Agentia Nationala pentru Dezvoltare Regionala (ANDR) unor persoane juridice române (regii autonome abilitate) sau straine.
Delimitarea acestor amplasamente are loc la introducerea cadastrului general în fiecare teritoriu
administrativ, sau odata cu introducerea sistemelor informationale de specialitate (imobiliar-edilitar, agricol, silvic, etc.), când acestea se executa înainte de introducerea cadastrului general. Daca niciuna din  situatiile prezentate nu este realizata, trebuie sa se execute direct sistemul informational din domeniul industrial. Un rol important îl are activitatea de documentare asupra lucrarilor geotopografice si cadastrale
executate, a materialelor cartografice si juridice, din aceste zone, pentru a reduce la minimum cheltuielile de introducere a sistemului informational de specialitate.

Cadrul legislativ Cadastru Industrial

Legislatia de referinta pe baza careia se realizeaza sistemul informational al domeniului industrial
cuprinde urmatoarele acte normative:
· Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si societati
comerciale, cu modificarile ulterioare;
· Legea privatizarii societatilor comerciale nr. 58/1991;
· Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica;
· Ordonanta Guvernului nr.15/1993 privind unele masuri pentru restructurarea activitatii regiilor autonome,cu modificarile ulterioare;

Etapele care se parcurg la introducerea sistemelor informationale din domeniul industrial
Introducerea sistemelor informationale din domeniul industrial se poate realiza fie odata cu
realizarea lucrarilor pentru introducerea cadastrului general, pentru teritoriul administrativ respectiv, fie odata cu introducerea evidentelor informationale de specialitate: imobiliar, edilitar, agricol, silvic, pe teritoriul administrativ, fie separat, ca un sistem informational independent, când se executa înaintea
introducerii cadastrului general sau a evidentelor de specialitate mentionate.

Etape care se realizeaza în cadrul lucrarilor de cadastru general

Daca se introduce cadastrul general pe un teritoriu administrativ se pun în evidenta si bunurile
imobile apartinând sistemelor informationale de specialitate din domeniul fondului industrial. Limitele
amplasamentelor se stabilesc indirect, prin punerea în evidenta a imobilelor cu care acestea se învecineaza.
Numerotarea lor cadastrala este facuta în cadrul cadastrului general, odata cu numerotarea celorlalte bunuri
imobile. Suprafetele sunt determinate si verificate pe categorii de folosinta în cadrul cadastrului general.
Elementele care sunt furnizate de catre cadastrul general si sunt obligatoriu preluate de catre evidentele
specialitate din domeniul industrial sunt categoria de folosinta, numerele cadastrale si administratorii, cei care au în concesiune sau în chirie aceste bunuri imobile.

Daca lucrarile sistemelor de specialitate din domeniul industrial se executa înaintea introducerii
cadastrului general, sau înaintea introducerii altor sisteme informationale de specialitate, ele vor începe cu operatiunea de delimitare a amplasamentelor pe care sunt situate bunurilor imobile care le apartin.
Etape care se realizeaza în cadrul lucrarilor sistemelor informationale din domeniul industrial
În cazul în care nu este introdus cadastrul general sau alte sisteme informationale (ale fondurilor
imobiliar-edilitar, agricol, silvic, apelor) etapele care se parcurg sunt: documentarea si întocmirea proiectului tehnic de executie, delimitarea amplasamentelor pe care se gasesc bunurile imobile apartinând fondului industrial, stabilirea categoriei de folosinta si administratorilor acestor bunuri, executarea masuratorilor  si intocmirea documentatiei cadastrale.
Catre OCPI se transmit date1e care intereseaza cadastrul general: pozitia, forma, suprafata, folosinta
si proprietarii sau administratorii imobilelor acestui fond.

Definitie:
Sistemul informational al fondului forestier (silvic) se ocupa cu evidenta si inventarierea
sistematica a terenurilor cu destinatie forestiera (TDF) sub aspect tehnic, economic si juridic.
Fondul forestier national este format din totalitatea padurilor, a terenurilor destinate împaduririi,
a celor care servesc nevoilor de cultura, productie sau administratie silvica, a iazurilor, a albiilor pâraielor,
a altor terenuri cu destinatie forestiera si neproductive, cuprinse în amenajamente silvice la data de 1
ianuarie 1990 sau incluse în acestea ulterior, în conditiile legii, indiferent de natura dreptului de proprietate
care se exercita în conformitate cu dispozitiile Codului silvic (Legea nr. 46/2008).
Suprafetele ocupate de aceasta importanta categorie de folosinta pot fi proprietate de stat
(majoritatea) sau particulara si sunt supuse regimului silvic. Acesta este definit ca fiind: ”sistemulul unitar
de norme tehnice silvice, economice si juridice privind amenajarea, cultura, exploatarea, protectia si paza
fondului forestier, în scopul asigurarii gestionarii durabile”.
Fondul forestier national este dupa caz, proprietate publica sau privata si constituie bun de interes
national care include:
a) padurile;
b) terenurile în curs de regenerare si plantatiile înfiintate în scopuri forestiere;
c) terenurile destinate împaduririi: terenuri degradate si terenuri neîmpadurite, stabilite în conditiile legii a
fi împadurite;
d) terenurile care servesc nevoilor de cultura: pepiniere, solarii, plantaje si culturi de plante-mama;
e) terenurile care servesc nevoilor de productie silvica: culturile de rachita, pomi de Craciun, arbori si
arbusti ornamentali si fructiferi;
f) terenurile care servesc nevoilor de administratie silvica: terenuri destinate asigurarii hranei vânatului si
producerii de furaje, terenuri date în folosinta temporara personalului silvic;
g) terenurile ocupate de constructii si curtile aferente acestora: sedii administrative, cabane, fazanerii,
pastravarii, crescatorii de animale de interes vânatoresc, drumuri si cai forestiere de transport, spatii
industriale, alte dotari tehnice specifice sectorului forestier;
h) iazurile, albiile pâraielor, precum si terenurile neproductive incluse în amenajamentele silvice;
i) perdelele forestiere de protectie;
j) jnepenisurile;
k) pasunile împadurite cu consistenta mai mare sau egala cu 0,4, calculata numai pentru suprafata ocupata
efectiv de vegetatia forestiera.
Sunt considerate paduri terenurile cu o suprafata de cel putin 0,25 ha, acoperite cu arbori; arborii
trebuie sa atinga o înaltime minima de 5 m la maturitate în conditii normale de vegetatie.
Suprafata terenurilor cu vegetatie forestiera din România reprezinta aproximativ 26,3% din teritoriul
national, repartizarea padurilor pe forme de relief fiind neuniforma. Câmpia este deficitara în paduri, doar
10 % din acestea situându-se în aceasta zona, în timp ce 24 % din paduri se gasesc în zona de deal, iar 66 %
în regiunea montana.
Suprafata totala a fondului forestier national este de 6,4 mil. ha, din care proprietate publica a
statului 4,2 mil. ha (65,6%). Terenurile acoperite cu padure ocupa 6,2 mil. ha, din care proprietate
publica a statului 4,1 mil. ha (66,1%)
Padurile României sunt formate preponderent din:
- specii de foioase - 69,3 % (fagul are ponderea cea mai mare - 31 %),
- specii de rasinoase - 30,7 % (predomina molidul - 23 % si bradul 5%).
În prezent, terenurile silvice sunt în administrarea Regiei Nationale a Padurilor (ROMSILVA) si
ponderea proprietatii particulare a crescut semnificativ, ca urmare a restituirii padurilor catre fostii
proprietari. La nivel judetean activitatea din domeniu este coordonata de catre Directiile Silvice judetene care au în subordine ocoalele silvice.

Amenajamentele silvice sunt documentatii complexe în care se inventariaza, se descriu si se
reprezinta pe planuri toate terenurile din fondul forestier, cu elementele specifice care stau la baza
sistemului informational de specialitate. Aici se prevad totodata si masurile tehnico-economice si juridice
menite sa asigure continuitatea forestiera, sporirea productiei si productivitatii padurilor, folosirea lor
rationala si ameliorarea functiei de protectie.
Figura 1 Repartizarea pe specii a fondului forestier în România
Sistemul informational al fondului forestier are ca punct de plecare datele din aceste amenajamente,
care cuprind:
- planuri si harti amenajistice (partea tehnica),
- descrierea statiunii si arboretului în cadrul unui sistem de clasificare propriu (partea economica),
- descrierea hotarelor, dreptul de administrare operativa a ocolului (partea juridica).
Revizuirea documentatiilor se face la 10 ani, când se reactualizeaza cea mai mare parte a elementelor
componente. Sistemul informational al fondului forestier preia doar o parte din aceste date complexe si le pregateste în vederea furnizarii lor cadastrului general.

Cadrul legislativ Cadastru Forestier

- Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, lege publicata în M.Of. nr. 238/27 martie 2008
- Hotarârea nr. 1105 din 25 septembrie 2003 privind reorganizarea Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva;
- Hotarârea nr. 483 din 12 aprilie 2006 pentru aprobarea atributiilor ocoalelor silvice de stat si ale celor
constituite ca structuri proprii, a obligatiilor ce revin detinatorilor de paduri, în vederea respectarii regimului
silvic, precum si a Regulamentului de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 139/2005 privind
administrarea padurilor din România;
- Legea nr. 407 din 9 noiembrie 2006 a vânatorii si a protectiei fondului cinegetic
- Legea nr. 18 din 19 februarie 1991- a fondului funciar, modificata si completata
- Legea nr. 1 din 11 ianuarie 2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si
celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997;
- Legea nr. 247 din 19 iulie 2005 privind reforma în domeniile proprietatii si justitiei, precum si unele masuri
adiacente

Definitie, obiect, scop

Sistemul informational al fondului minier este un subsistem al cadastrului general prin care se
realizeaza inventarierea si evidenta sistematica a bunurilor imobile apartinând fondului minier de pe
teritoriul tarii, sub aspect cantitativ, calitativ si juridic, reprezentarea lor pe planurile cadastrale precum si
furnizarea elementelor necesare cadastrului general, intabularea în cartea funciara si înscrierea acestor
bunuri imobile în cartea miniera.
Obiectul lucrarilor acestei evidente de specialitate sunt atât bunurile imobile situate la suprafata în
zonele de prospectiuni si/sau de exploatare (terenurile din perimetrele de prospectiuni sau de exploatare la
suprafata, constructiile administrative, sociale si tehnologice, benzile transportoare, haldele de minereu,
drumurile de acces si transport, zonele de siguranta si protectie, intrarile în exploatarile subterane etc.), cât si bunurile imobile situate în zonele de siguranta si protectie, aflate deasupra exploatarilor subterane.
Scopul lucrarilor consta în realizarea bazei de date a sistemului informational minier, în întocmirea
documentelor necesare pentru realizarea publicitatii imobiliare si înscrierea în cartea miniera, precum si în furnizarea catre cadastrul general a tuturor elementelor privind schimbarile produse, din punct de vedere
cantitativ, calitativ si juridic, asupra imobilelor apartinând fondului minier.

Cadrul legislativ Cadastru Fondului Minier

La baza executarii lucrarilor stau legi si acte normative:
· Legea minelor nr. 85/2003, publicata în Monitorul Oficial nr. 197 din 27 martie 2003;
· Hotarârea Guvernului nr. 1208 din 14 octombrie 2003 privind aprobarea Normelor pentru aplicarea Legii
minelor nr. 85/2003;
· Hotarârea Guvernului nr.368/1999 privind reorganizarea Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale
(ANRM);
· Ordinul presedintelui ANRM nr. 93/1998 pentru aprobarea Instructiunilor tehnice elaborate în vederea
aplicarii unitare a dispozitiilor Legii nr.6111998;
· Instructiuni tehnice privind continutul de detaliu si modul de întocmire a Cartii miniere si a cadastrului
minier;
· Metodologia de introducere a cadastrului minier.

Definitie, obiect, scop
Sistemul informational al fondului industriilor este un subsistem al cadastrului general prin care
se realizeaza inventarierea, tinerea la zi si evidenta sistematica a bunurilor imobi1e care se gasesc în zone cu regim de parc industrial, din punct de vedere cantitativ, calitativ si juridic, reprezentarea lor pe planurile cadastrale si înscrierea lor în documentele cartii funciare.
Parcul industrial este aria strict delimitata teritorial, în perimetrul careia se desfasoara activitati
investitionale, de productie industriala si de servicii, într-un regim de facilitati specifice (art.2 din HG. nr. 134/2000). Legea parcurilor industriale prevede pentru investitori scutirea de impozitul pe imobile datorat administratiilor locale. Drept exemple de succes, cu dezvoltare rapida în ultimii ani, pot fi date urmatoarele locatii: Ploiesti, Brasov, Craiova, Satu Mare, Jucu Cluj, Plopeni, Moreni, Aiud, Freidorf Timisoara, Bacau, Arad, etc. Activitatile care se desfasoara într-un parc industrial pot avea un anumit specific zonei sau caracteristici ale unui domeniu, în alte situatii activitatile sunt diversificate, enumerarea de mai jos detaliind un posibil caz :
· activitati specifice societatilor, administratiei si organizarii parcului industrial;
· activitati ale organizatiilor economice si patronale;
· servicii de paza si securitate (inclusiv prezentare de înregistrari video);
· servicii de salubritate (gama completa);
· servicii de amenajare si întretinere spatii verzi;
· servicii de comunicatii si informatice (inclusiv Internet);
· servicii de protocol (se ofera spatii, cât si facilitatile aferente);
· servicii de transport al salariatilor;
· baza de date privind personalul interesat de angajari în parcul industrial;
· servicii pentru investitorii din parc;
· furnizarea de energie electrica, gaze naturale, apa, canalizare;
· întretinerea drumurilor si cailor de acces;
· întocmirea de documentatii cadastrale.

Terenul aferent parcului trebuie sa aiba acces la drum national sau european, o suprafata de cel putin
10 hectare si sa se afle în proprietatea sau în folosinta institutiei care solicita titlul de parc industrial, pe cel putin 30 de ani. Parcurile se constituie pe terenuri libere de orice sarcini si care nu fac obiectul unor  litigii în curs de solutionare la instantele judecatoresti cu privire la situatia lor juridica. Titlul de parc  industrial se acorda prin ordin al ministrului dezvoltarii.
Obiectul sistemului informational al industriilor îl constituie bunurile imobile din zonele cu regim de
parc industrial, care sunt utilizate pentru fabricarea produselor industriale si a produselor de consum
(ateliere, hale industriale, cladiri administrative si sociale, depozite, furnale, cosuri de fum, turnuri de racire etc.), aleile si spatiile de transport, precum si retelele edilitare care le deservesc (retele de apa industriala si potabila, de canalizare, de telefoane, de termoficare, electrice, conducte pentru transport combustibil lichid.
Scopul realizarii lucrarilor acestei evidente de specialitate îl constituie delimitarea incintelor
industriale, determinarea cantitativa si calitativa a bunurilor imobile din cadrul acestor incinte si
reprezentarea lor pe planurile cadastrale, transmiterea catre cadastrul general a tuturor schimbarilor
intervenite în forma, marimea si situatia juridica a bunurilor imobile apartinând acestui fond. Se întocmeste o baza de date cu toate bunurile imobile apartinând fondului industriilor, care sta la baza elaborarii de  strategii si programe pentru dezvoltarea industriala a tarii, pentru protectia mediului etc. Se întocmesc documentele necesare pentru înscrierea în cartea funciara în vederea realizarii publicitatii imobiliare.

Cadrul legislativ Cadastru Fondului Industriilor

La baza executarii lucrarilor sistemului informational al industriilor legi si acte normative:
· Legea privind regimul parcurilor industriale nr. 134/2000;
· Hotarârea de Guvern nr. 468/1998 privind modificarea si completarea H.G. nr. 834/1991;
· Hotarârea de Guvern nr. 500/1994 privind reevaluarea imobilizarilor si modificarea capitalului social;
· Hotarârea de Guvern nr. 978/1998 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru
Dezvoltare Regionala (ANDR), completata în 1998 si modificata în anul 2000;
· Metodologia de executare a lucrarilor cadastrului industriilor.
Documentarea, realizarea proiectului executie, a retelelor de sprijin si de ridicare, masuratorile
pentru ridicarea detaliilor, întocmirea planurilor cadastrale sunt operatii de birou si de teren care se executa asemanator cu lucrarile altor sisteme informationale.

Definitie, obiect, scop
Sistemul informational al imobilelor aflate în administrarea Ministerului Administratiei
si Internelor se organizeaza ca subsistem de evidenta si inventariere sistematica a acestora, cu
respectarea normelor tehnice elaborate de Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara,
denumita în continuare ANCPI, si a datelor de baza din cadastrul general. Pentru imobilele aflate în
administrarea MAI se organizeaza cadastrul intern, format din datele si documentele cuprinse în
dosarele de cadastru intern, registre si aplicatii informatice.
Obiectul acestei evidente de specialitate îl constituie imobilele din domeniul public sau
privat al statului aflate în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor prin unitatile de
administrare.
Evidenta imobilelor utilizate de structurile MAI pe baza unor documente legale perfectate
între unitatea utilizatoare si alti proprietari sau institutii - contract de închiriere, contract de
concesiune, protocoale, conventii - se organizeaza separat.
Scopul lucrarilor sistemului informational al domeniului administratiei si internelor,
denumit în metodologia de realizare cadastru intern, consta în inventarierea imobilelor pentru
furnizarea de date reale, corelarea documentelor acestui sistem informational special cu
documentele cadastrului general, realizarea unei banci de date cu imobilele detinute de MAI.
Termenii utilizati în continuare au urmatorul înteles:
- unitate de administrare a unui imobil - ordonatorul de credite care are înscris în evidenta
contabila imobilul detinut pe baza documentelor legale de preluare în folosinta;
- utilizator de imobil - structura Ministerului Administratiei si Internelor care utilizeaza, pe baza
unor documente legale, imobile sau spatii din acestea, care apartin altui proprietar sau unitati de
administrare.

Cadrul legislativ Cadastru Fondului destinat structurilor Mnsterului Afacerilor Interne

La baza introducerii acestei evidente de specialitate si a executarii lucrarilor lui stau urmatoarele acte
normative:
· Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996, republicata;
· Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, cu modificarile si
completarile ulterioare;
· Hotarârea Guvernului nr. 1.705/2006 pentru aprobarea inventarului centralizat al bunurilor din domeniul
public al statului, cu modificarile si completarile ulterioare;
· Ordinul ministrului economiei si finantelor nr. 428/2007 pentru aprobarea Precizarilor privind
inventarierea bunurilor din domeniul public al statului;
· Regulamentul privind continutul si modul de întocmire a documentatiilor cadastrale în vederea înscrierii în
cartea funciara, aprobat prin Ordinul directorului general al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate
Imobiliara nr. 634/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;
· Regulamentul de organizare si functionare a birourilor de cadastru si publicitate imobiliara, aprobat prin
Ordinul directorului general al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara nr. 633/2006, cu
modificarile ulterioare, cu modificarile si completarile ulterioare;
· Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului
Administratiei si Internelor, aprobata cu modificari prin Legea nr. 15/2008;
· Instructiunile nr. 549 din 18/07/2008 privind organizarea cadastrului pentru structurile din Ministerul
Administratiei si Internelor, publicat în Monitorul Oficial nr. 582 din 01/08/2008.

Cadastrul intern este format din documentele cuprinse în dosarele de cadastru intern,
registrele si aplicatiile informatice. Structura si continutul documentatiei de cadastru se realizeaza în
conformitate cu prevederile Regulamentului privind continutul si modul de întocmire a
documentatiilor cadastrale în vederea înscrierii în cartea funciara, aprobat prin Ordinul directorului
general al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara nr. 634/2006.
În registre sunt trecute date sintetice, referitoare la situatia juridica si tehnica a imobilelor,
care permit identificarea rapida a acestora. Registrele se întocmesc de catre specialistii serviciului
patrimoniu imobiliar la Directia generala management logistic si administrativ pentru toate
imobilele aflate în administrarea Ministerului Administratiei si Internelor, precum si la fiecare
unitate de administrare pentru imobilele folosite în mod direct de aceasta, de serviciile similare.
La nivelul ordonatorilor secundari de credite care au în subordine ordonatori tertiari de
credite se cuprind în registru si imobilele folosite în mod direct de acestia.
Baza de date redactata se arhiveaza si sub forma de înregistrari pe suporturi accesibile
echipamentelor de prelucrare automata a datelor, prin implementarea aplicatiilor informatice,
special elaborate în acest sens, a caror evidenta se tine potrivit prevederilor legale în domeniul
protectiei informatiilor clasificate.

Definitie, obiect, scop
Sistemul informational al terenurilor si obiectivelor destinate apararii este un subsistem al
cadastrului general prin care se realizeaza inventarierea si evidenta sistematica a imobilelor de pe
tot cuprinsul tarii, administrate sau detinute în patrimoniul Ministerului Apararii Nationale, sub
aspect tehnic, economic si juridic, precum si reprezentarea imobilelor pe planurile cadastrale si
înscrierea lor în documentele cadastrale si în cartea funciara.
Obiectul acestei evidente de specialitate îl constituie terenurile pentru amenajarile logistice
si sociale militare (poligoanele de tragere, frontiera si zone1e de siguranta si protectie), constructiile
administrative si sociale, precum si alte bunuri imobile detinute de MApN.
Scopul lucrarilor sistemului informational al domeniului militar consta în inventarierea
bunurilor imobile aflate în patrimoniul MApN, furnizarea de date reale pentru administratia fiscala,
corelarea documentelor acestui sistem informational special cu documentele cadastrului general,
realizarea unei banci de date cu imobilele detinute de MApN, furnizarea suportului spatial pentru
realizarea unui GIS militar.
Ca tara membra NATO, România si-a asumat responsabilitati privind securitatea teritoriului,
a cunoscut restructurari, iar gestionarea bunurilor imobile destinare apararii trebuie facuta pe
masura noilor tehnici si tehnologii de gestionare a datelor spatiale.
Potrivit Legii nr. 7/1996, modificata si completata prin Legea nr. 247/2005, “Institutiile din
domeniul apararii, ordinii publice si al sigurantei nationale pot executa, cu mijloace proprii,
lucrarile de cadastru, geodezie, gravimetrie, topografie, fotogrammetrie si cartografie necesare
apararii tarii si pastrarii ordinii publice, conform normelor tehnice ale Agentiei Nationale de
Cadastru si Publicitate Imobiliara. Datele geodezice si cartografice interesând apararea tarii, ordinea
publica si siguranta nationala se pastreaza, dupa caz, de catre Ministerul Apararii Nationale,
Ministerul Administratiei si Internelor, Serviciul Român de Informatii, Serviciul de Protectie si
Paza, Serviciul de Informatii Externe si persoanele juridice din sectorul de aparare.”

Cadrul legislativ Cadastru Fondului destinat Apararii

La baza introducerii acestei evidente de specialitate si a executarii lucrarilor sale stau
urmatoarele acte normative:
· Hotarârea Guvernului nr.479/1995 privind unele masuri în aplicarea secretului de stat;
· Hotarârea Guvernului nr.385/1999 privind organizarea Apararii Nationale, modificata prin
H.G. nr.835/1999;
· Metodologia pentru executarea cadastrului terenurilor destinate apararii nationale.
Titularul acestui sistem informational de specialitate este Ministerul Apararii Nationale, iar
Directia Topografica Militara (DTM) asigura executia lucrarilor de specialitate prin persoanele
fizice sau juridice autorizate de ANCPI. Documentele acestui sistem de inventariere care trebuie
furnizate cadastrului general, vor fi transmise OCPI de catre Directia Domenii si Infrastructuri
(DDI), care avizeaza si continutul acestora.

Definitie, obiect, scop

Sistemul informational al fondului petrolier este un subsistem al cadastrului general prin care se realizeaza inventarierea, întretinerea si evidenta sistematica a bunurilor imobile care se gasesc în perimetrele de prospectiuni si/sau de exploatare, din punct de vedere cantitativ, calitativ si juridic, reprezentarea lor pe planurile cadastrale furnizarea documentelor necesare înscrierii în cartea petroliera.

Obiectul sistemul informational al fondului petrolier îl constituie bunurile din perimetrele de
prospectiuni si/sau exploatare (perimetre libere, cladiri administrative, tehnologice si sociale, parcuri, sonde, rafinarii, cai de acces si transport, depozite, bazine si rezervoare, platforme tehnologice, transformatoare, zonele de siguranta, protectie si restrictie, etc.), precum si traseele cu conductele de transport la distanta a produselor brute sau prelucrate, cu zonele lor de siguranta si protectie.

Scopul executarii lucrarilor acestui sistem informational de specialitate consta în stabilirea limitelor
acestor zone de prospectiuni si/sau exploatare, în evidenta, determinarea si reprezentarea pe planurile
cadastrale a bunurilor imobile din aceeste perimetre, în realizarea bazei de date a sistemului informational
petrolier, în întocmirea documentelor necesare înscrierii în cartea funciara si în cartea petroliera, precum si furnizarea catre cadastrul general a tuturor elementelor privind schimbarile produse, din punct de vedere
cantitativ, calitativ si juridic, asupra bunurilor imobile apartinând fondului petrolier.

Cadrul legislativ 15_Cadastru Fondului  Petrolier

La baza executarii lucrarilor sistemului informational petrolier stau urmatoarele acte normative:
· Legea petrolului nr. 238 / 2004;
· Ordonanta de urgenta nr.49/1997 privind înfiintarea Societatii Nationale a petrolului (SNP)
Petrom-SA, aprobata si modificata prin Legea 70/1998;
· Hotararea Guvernului nr. 1265/1996 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea
Legii nr.134/1995, cu modificarile ulterioare;
· Ordonanta Guvernului nr.41/2000 privind înfiintarea, organizarea si functionarea Autoritatii
Nationale de Reglementare în domeniul Gazelor Naturale (ANRGN), modificata;
· Metodologia de executare a lucrarilor cadastrului fondului petrolier.

1.1 Definitii
Retelele edilitare sunt utilitati tehnice care deservesc locuintele, ansamblurile social-culturale, institutiile,
agentii economici, etc., precum si retelele tehnice industriale din spatiul urban; retelele edilitare pot fi situate atât la
suprafata cât si în subteran.
Pentru localitati este necesar sa se realizeze un sistem informational specific, care sa se ocupe cu
inventarierea si evidenta sistematica a dotarilor edilitare subterane si supraterane din perimetrul intravilanelor, atât
sub aspect tehnic, cât si sub aspect calitativ. Permanent trebuie sa se efectueze lucrari de întretinere si actualizare a
acestuia, corespunzator situatiei reale din teren.
1.2 Obiective
Obiectivele evidentei specifice retelelor edilitare urmaresc sa stabileasca procedeele, metodele, tehnicile si
mijloacele care sa asigure si sa defineasca în mod unitar, din punct de vedere tehnic, economic si juridic sfera,
continutul si produsele:
- evidentei specifice retelelor edilitare, în acord cu cele ale cadastrului general, si ale sistemului informational
specific fondului imobiliar.
1.3 Scop
Scopul realizarii sistemului informational al retelelor edilitare consta în urmatoarele:
- furnizarea de informatii reale si de calitate;
- gestionarea eficienta a localitatilor folosind pentru decizii un sistem informatic bazat pe date cadastrale;
- realizarea unui continut standard pentru planurile retelelor, fisele arterelor (unicat si standard) si situatiile
centralizatoare;
- stabilirea unor criterii unice pentru evaluarea, verificarea si receptia lucrarilor si produselor privind fondul
retelelor edilitare;
1.4 Corelarea sistemului informational al retelelor edilitare cu sistemului informational
al fondului imobiliar si cu cadastrul general
Cadastrul general se ocupa de aspectul tehnic si se refera la:
- evidenta bunurilor imobile apartinând acestui domeniu pentru stabilirea prin masuratori a formei, pozitiei
si configuratiei proprietatilor în vederea înscrierii în documentele cadastrale si în cartea funciara;
- obtinerea planurilor cadastrale digitale.
Într-o localitate, este indicat ca fondul imobiliar sa fie asociat cu fondul edilitar, pentru o buna gestionare si
coordonare a activitatilor care conduc la un standard de viata ridicat.
Componenta evidentei de specialitate este formata din elemente care apartin de aspectul calitativ, precum si de
alte caracteristici tehnice:
- evidenta si inventarierea retelelor edilitare pe tipuri de retele;
- determinarea pozitiei în plan si a modului de pozare a traseelor retelelor principale si de distributie;
- determinarea planimetrica a constructiilor si amenajarilor tehnice edilitare;
- determinarea cotelor elementelor sau punctelor semnificative (capace ale caminelor de vizitare, radiere,
conducte într-un camin, etc.).
- fise cu informatii (fise de artere, fise unicat, fise standard);
- informatii privind natura materialelor de constructie ale conductelor precum si diametrele lor;
- informatii privind starea retelelor;
- informatii privind debitele, capacitatile, etc..
2
2. STRUCTURA DATELOR SI INFORMATIILOR SPECIFICE SISTEMULUI INFORMATIONAL
AL RETELELOR EDILITARE
Datele si informatiile care alcatuiesc continutul evidentei fondului edilitar sunt de doua categorii:
?? cele care sunt componente ale cadastrului general si care practic concura la obtinerea planului cadastral al
retelelor edilitare la scara 1:500 sau 1:1000;
?? cele care constituie continutul de specialitate si care vin sa completeze informatiile continute de planul
cadastral, sau sa furnizeze o serie de elemente suplimentare legate de aspectul calitativ: debite, capacitati, stare,
detalii tehnice, etc.; aceste informatii au un volum foarte mare, sunt structurate pe nivele (artere, elemente
constructive, zone amenajate, etc.) si sunt specifice fiecarui tip de retea.
2.1. Tipurile de retele edilitare
2.1.1 Reteaua de alimentare cu apa
Reteaua de alimentare cu apa este alcatuita din:
?? reteaua de alimentare cu apa potabila;
?? reteaua de alimentare cu apa pentru scopuri de întretinere a spatiilor verzi, strazilor, etc.;
?? reteaua de alimentare cu apa industriala.
Reteaua de alimentare cu apa în general se refera la sistemele: de captare, de pompare, de ameliorare a calitatii
apei în sistemele de înmagazinare si sistemele de transport ale apei de la rezervoare sau statiile de pompare la
bransamentele consumatorilor.
Cele trei tipuri de retele de apa pot exista separat în marile centre populate, sau unite într-o singura retea in
centrele populate mici.

I. Acte in copii legalizate 

1. Autorizatie de construire

2. Proces Verbal de terminare a lucrarilor

II. Documente in original

3. Certificat de atestare fiscala

4. Extras de Carte Funciara pentru Informare

5. Adeverinta cu adresa imobilului

6. Certificat de atestare a edificarii constructiei

III. Documente in copii simple

7. Contractul de vanzare cumparare al terenului

8. Cadastru (Planul de amplasament si delimitare al terenului)

9. Incheierea de intabulare

10. Certificatul Energetic

11. Planurile de arhitect, avizate spre neschimbare.

12. Carte de identitate / Buletin de identitate proprietari

Sistemul informational al cailor ferate este un subsistem de evidenta si inventariere sistematica a
tuturor bunurilor imobile din patrimoniul cailor ferate, sub aspect tehnic, economic si juridic, corelat cu
celelalte lucrari necesare în vederea înscrierii în documentele tehnice ale cadastrului general si în
documentatiile de publicitate imobiliara.
Toate unitatile feroviare, detinatorii de infrastructura feroviara, precum si cei care întocmesc
documentatii cadastrale cu specific feroviar vor aplica normele metodologice specifice acestui domeniu de
activitate.
Executantii lucrarilor trebuie sa fie persoane fizice sau juridice autorizate de Agentia Nationala de
Cadastru si Publicitate Imobiliara (A.N.C.P.I.). Accesul pentru masuratori se face pe baza unei aprobari
emise de Compania Nationala de Cai Ferate "CFR" - S.A. Executantii documentatiilor de evidenta de
specialitate a cailor ferate vor fi desemnati prin licitatie conform prevederilor legale.
Prin realizarea sistemului informational al cailor ferate se realizeaza urmatoarele obiective:
?? determinarea exacta a suprafetelor de teren, cu sau fara constructii, detinute de compania nationala, societatile
nationale si societatile comerciale de sub autoritatea Ministerului Transporturilor;
?? asigurarea opozabilitatii fata de terti;
?? administrarea si gestionarea corecta a patrimoniulsi unitatilor feroviare si apararea drepturilor lor prin înscrierea în
registrele cadastrale si în cartile funciare;
?? asigurarea unei baze juste pentru stabilirea taxelor si/sau impozitelor datorate statului pentru bunurile imobiliare
aflate în patrimoniul privat al unitatilor feroviare, conform legislatiei în domeniul respectiv;
?? stabilirea zonelor juridice feroviare, zonelor de siguranta si de protectie ale infrastucturii feroviare.
Sistemul informational al cailor ferate asigura evidenta bunurilor imobile apartinând domeniului
public si privat al statului si unitatilor feroviare rezultate din reorganizarea Societatii Nationale a Cailor
Ferate Române în conformitate cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.12/1998 aprobata prin Legea
nr.89/1999 privind transportul pe caile ferate române si reorganizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate
Române, precum si ale altor detinatori de infrastructura feroviara:
?? Compania Nationala de Cai Ferate "CFR" - S.A. numita în continuare CFR – îsi desfasoara activitatea în
cladirea Palatului CFR, din B-dul Dinicu Golescu nr. 38, sector 1, Bucuresti. CNCF “CFR” SA –
administreaza, întretine si gestioneaza infrastructura feroviara (publica sau privata), aplica strategia nationala si
a proiectelor paneuropene, referitoare la interoperabilitate si cresterea calitatii serviciilor. Obiectivul prioritar la
nivel national este cel de aliniere la proiectele de dezvoltare a transporturilor europene;
?? Compania Nationala de Transport Calatori "CFR Calatori"- S.A. numita în continuare CFR Calatori – este
operatorul national de calatori;
?? Compania Nationala de Transport Marfa "CFR Marfa"- S.A. numita în continuare CFR Marfa – este
operatorul national de marfa;
?? Informatica Feroviara S.A. functioneaza ca societate comerciala pe actiuni, cu personalitate juridica si este
înfiintata la 1 noiembrie 2002 ,ca filiala a CN de Cai Ferate, actionar unic, in baza HG 706/2002 – presteaza
servicii informatice de infrastructura si aplicatii specializate catre actorii din sistemul feroviar;
?? Autoritatea Feroviara Româna "AFER" – agentie specializata subordonata MT, cu competente de
reglementare privind standardele tehnice si de siguranta circulatiei, licentierea, autorizarea si monitorizarea
operatorilor de transport feroviar, licentierea furnizorilor de produse si servicii pentru sector, precum si
autorizarea personalului specializat.
Infrastructura feroviara pusa la dispozitia operatorilor de transport feroviar (OTF)
Reteaua feroviara CFR
Lungimea retelei feroviare este de 10.882 km, din care:
- 2.707 km de linie dubla
- 3.292 km de linie electrificata
Sistemul de alimentare cu energie electrica de tractiune:
- tensiunea de 25 KV
2
- frecventa de 50 hz
Lungimea totala a infrastructurii feroviare în exploatare este de 20.730 km, din care:
- 13.807 km de linii curente si directe
- 6.923 km de linii în statii
Privind regimul de proprietate infrastructura feroviara este clasificata astfel:
- 17.535 km de infrastructura publica administrata de CFR
- 3.197 km de infrastructura privata a CFR
Din punct de vedere al interoperabilitatii, infrastructura se clasifica în interoperabila si
neinteroperabila. Infrastructura neinteroperabila este formata în principal din liniile cu utilizare scazuta, de
legatura sau înfundate, de importanta redusa si poate fi închiriata de catre CFR în anumite conditii.
Din punct de vedere al echiparii suprastructurii caii retelei CFR, din totalul de 20.730 km linie,
- 4.771 km (23 %) sunt echipati cu suprastructura tip 65,
- 1.813 km (9 %) sunt echipati cu suprastructura tip 60,
- 614 km (3 %) sunt echipati cu suprastructura tip 54,
- 10.395 km (50 %) sunt echipati cu suprastructura tip 49,
- 3.137 km (16 %) sunt echipati cu suprastructura cu tip de sina mai mic de 49.
Reteaua CFR este dotata cu 29.541 aparate de cale, din care 20.868 apartin infrastructurii publice si
8.672 apartin infrastructurii private.
Instalatii de siguranta circulatiei
Pe reteaua feroviara exista urmatoarele echipamente de siguranta circulatiei:
- 8 echipamente de centralizare electronica
- 637 instalatii de centralizare electrodinamica
- 577 instalatii BLA (Bloc de linie automat)
- 1.073 bariere automate pentru trecerile la nivel
Lucrari de arta si terasamente
Pe reteaua feroviara exista un numar de 18.164 poduri si podete cu o lungime totala de 144 km, din
care 5.055 cu suprastructura metalica, 365 cu suprastructura din beton precomprimat, iar celelalte din beton,
beton armat sau zidarie de piatra respectiv caramida.
Lungimea terasamentelor de cale ferata este de 13.030 km în exploatare cu un numar de 177 tuneluri
de cale ferata cu o lungime totala de 60 km.
Figura 1 Harta retelei feroviare a României
3
În prezent reteaua de cale ferata este formata din 9 magistrale principale din care se desprind
mai multe magistrale secundare.
Cele 9 magistrale administrate de operaturul national CFR reprezinta principalele artere
feroviare din România. Infrastructura feroviara publica apartine statului, atribuita în concesiune
Companiei Nationale de Cai Ferate “CFR” -SA.

1.Informatii generale
1.1 Organizare
Caile Ferate Române (CFR) este compania nationala de transport feroviar a României. CFR administreaza a patra retea feroviara din Europa ca volum de pasageri si marfa. Reteaua este integrata semnificativ cu alte retele feroviare europene, oferind servicii paneuropene de transport de pasageri si marfa.
CFR este impartit in 4 companii independente, dar care au o colaborare stransa intre ele pentru realizarea serviciilor de transport feroviar.
1.    CFR-SA, este compania nationala care administreaza si intretine infrastructura feroviara publica.Serviciul principal oferit de companie este transportul trenurilor operatorilor feroviari de Marfa si Calatori pe infrastructura de cale ferata.
2.    CFR-Calatori, este compania nationala de transport feroviar de calatori, constituit ca operator national de Calatori prin reforma SNCFR.
3.    CFR-Marfa, este compania nationala de transport feroviar de Marfa, constituit ca operator national de Marfa prin reforma SNCFR.
4.    Societatea de Administrare Active Feroviare "S.A.A.F." S.A.
Sediul central al CFR este în Bucuresti, în Palatul CFR, situat în apropierea Garii de Nord. Compania are sucursale regionale în orasele Brasov, Cluj-Napoca, Craiova, Constanta, Galati, Iasi si Timisoara. Codul international UIC este 53-CFR.

1.2 Istoric
CFR, ca institutie, a fost fondata în 1880, dupa ce prima cale ferata pe teritoriul actual al României a fost deschisa în 1854.
Datorita conditiilor politico-militare vitrege prin impunerea arbitrara a granitelor, caile ferate s-au dezvoltat o vreme in cadrul a doua retele separate: una in vechea Romanie, iar alta in Austro-Ungaria.
Prima linie de cale ferata, care este cea mai veche din reteaua CFR, se afla in Banat si a fost deschisa la 20 august 1854, intre portul dunarean Bazias si localitatea de munte Oravita in lungime de 62,5 km si era asa-numita “linie a carbunelui”, functia ei fiind aceea de a usura transportul carbunelui de la Anina la dunare pentru alimentarea vapoarelor.
De la 12 ianuarie 1855 linia a fost administrata de Caile Ferate Austriece, Transilvania fiind în acel timp parte a Imperiului Austriac. Dupa diverse îmbunatatiri tehnice la linie în urmatoarele luni, relatia Oravita-Bazias a fost deschisa pentru trafic de pasageri de la 1 noiembrie 1856.
Între 1864 si 1880, diverse cai ferate au fost construite în ce era atunci Regatul României. La 1 septembrie 1865 compania engleza John Trevor-Barkley a început constructia liniei Bucuresti-Giurgiu. Aceasta linie a fost deschisa pentru trafic la 26 august 1869 si a fost prima linie construita pe teritoriul românesc din acel timp.
În septembrie 1866 Parlamentul României a aprobat constructia unei linii de 915 km, de la Vârciorova, în sud, pâna la Roman în nord, trecând prin Pitesti, Bucuresti, Buzau, Braila, Galati si Tecuci, toate orase importante. Pretul constructiei era la acel timp de 270.000 de lei aur/km, adica 247.000.000 lei aur pentru o lungime totala de 914,8 km si constructia a fost încredintata consortiului german Strussberg.
Terenul necesar constructiilor era cedat de stat in mod gratuit, in schimb concesionarul trebuia sa transporte gratuit posta si sa permita instalarea de fire de telegraf pe stalpii companiei de-a lungul liniilor.
La data de 18 decembrie 1868, se lansa la Berlin, prima emisiune de obligatiuni pentru caile ferate din Romania. Conform intelegerii, concesionarii trebuiau sa emita obligatiuni in nume propriu. Emisiunea de obligatiuni trebuia sa se faca sub supravegherea unui comisar al statului roman, dar sub anumite presiuni, a fost numit ilegal in aceasta functie un strain, in persoana prusianului Ambronn, om a lui Strussberg.
Strussberg in complicitate cu Ambronn, i-a inselat pe cumparatorii de obligatiuni, facandu-i sa creada ca obligatiunile erau emise de catre statul roman. In legatura cu activitatea efectiva a companiei Strussberg, trebuie remarcat faptul ca lucrarile au inceput destul de bine, in aceasi luna in care s-a acordat concesiunea, se incepe constructia liniei Galati-Roman si se pune piatra de temelie a Garii de Nord Bucuresti.
In aceasta situatie se vehiculeaza tot mai des ideea de anulare a concesiunii, fapt ce se pune in practica prin votarea unei legi de anulare la data de 5 iulie 1871, hotarare confirmata si de catre tribunalul de arbitri. Guvernul roman este autorizat sa intretina lucrarile neterminate si sa exploateze liniile circulabile. Detinatorii de obligatiuni erau invitati sa se constituie intr-o societate pe actiuni care sa ia asupra ei toate drepturile si obligatiile concesionarilor. Aceasta societate contracteaza cu diferite antreprize terminarea lucrarilor incepute, modificarea unora si remedierea defectelor constatate, iar pentru exploatarea liniilor terminate, incheie o conventie cu o societate feroviara austriaca St.E.G. Noua administratie a numit in calitate de director general pe francezul Leon Guilloux, care timp de 5 ani a condus cu pricepere si tact continuarea lucrarilor.
Linia a fost deschisa în diverse faze - prima parte, Pitesti-Bucuresti-Galati-Roman, a fost deschisa la 13 septembrie 1872, iar partea Varciorova-Pitesti pe 9 mai 1878. Linia Vârciorova-Roman a fost o parte importanta a infrastructurii feroviare române pentru ca a facut legatura între extremitatiile regatului, fiind o conexiune importanta pentru calatori si marfa între orase importante ale Tarii Românesti si ale Moldovei.
La 10 septembrie 1868 a fost finalizata Gara de Nord din Bucuresti. În ianuarie 1880 Parlamentul României a votat pentru transferul liniei Vârciorova-Roman de la administratia privata a consortiului Strousberg, la administratie nationala, guvernul formând institutia Cailor Ferate Române, care a ramas pâna în ziua de astazi.
În 1918, Regatul României s-a unit cu regiunile Transilvania, Banat, Basarabia si Bucovina pentru a forma România Mare. Ca urmare, toate caile ferate din aceste regiuni, care au apartinut înainte Austro-Ungariei si Rusiei au intrat în proprietatea CFR. Acest eveniment a fost unul important în istoria CFR deoarece uzina de vagoane de la Arad, aflata înainte sub control Austro-Ungar, a intrat în proprietatea CFR, astfel a început fabricarea a numeroase materiale rulante si locomotive pentru CFR. Tot în aceasta perioada au fost introduse locomotivele diesel.
În aceasta perioada, mai multe cai ferate au fost dublate, pentru a permite traficul simultan în ambele sensuri si deci un trafic mai mare. Prima linie cu sina dubla fusese deschisa la 25 ianuarie 1895 pe distanta de 14 km dintre Iasi si Letcani, cu scopul de a facilita lucrarile de constructie a liniei Iasi - Dorohoi. În continuare au fost dublate liniile:
o    Bucuresti - Ploiesti (1891-1909)
o    Ploiesti - Câmpina (1910-1912)
o    Constanta - Cernavoda (1931)
o    Adjud - Tecuci (1933)
o    Teius - Apahida (1938-1940)
o    Câmpina - Brasov (1938-1941)
o    Buzau - Marasesti (1940-1942)
Dupa ce România a devenit o republica comunista, în 1949, a avut loc o investitie semnificativa în caile ferate. În aceasta perioada, caile ferate au fost considerate simbol al industrializarii rapide a tarii sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej si a lui Nicolae Ceausescu. Pe lânga cresterea traficului feroviar si al constructiei de noi linii, în special în zonele rurale, electrificarea si dublarea liniilor au ocupat un loc important.
Prima linie electrificata a fost Bucuresti-Brasov, pe care volumul de pasageri si marfa era foarte mare. Primul proiect pentru electrificarea unor portiuni din aceasta linie a fost realizat în 1913 de catre Ioan Stefan Gheorghiu, iar pentru demararea lucrarilor guvernul a luat o serie de hotarâri în anii 1929, 1934 si 1942, urmând ca din 1942 sa se treaca la realizarea proiectului. Din cauza razboiului lucrul la electrificare a început însa abia în 1959, iar prima portiune electrificata, Brasov - Predeal a fost deschisa la 9 decembrie 1965. La 20 aprilie 1966 s-a deschis o noua portiune, Predeal - Câmpina. Linia a fost totalmente electrificata la 16 februarie 1969 si a functionat cu energie electrica la tensiunea de 25.000 V si frecventa de 50 de Hz.
Diferite linii au fost de asemenea dublate:
o    Faurei - Galati (1965-1971)
o    Pantelimon - Cernavoda (1969-1971)
o    Bucuresti - Rosiori de Vede - Craiova (1965-1972)
o    Chitila - Golesti (1968-1972)
o    Brasov - Câmpul Libertatii (1970-1974)
o    Adjud - Suceava (1972-1975)
La sfârsitul aniilor 1960, locomotivele cu abur au fost complet scoase din circulatie, fiind înlocuite cu locomotivele diesel si electrice si vagoane construite la uzina Astra Vagoane Arad.
Dupa revolutia din 1989, când a cazut regimul comunist, România a ramas cu una din cele mai mari, dense si utilizate retele de cai ferate din Europa dar, în acelasi timp, a ramas în urma cu infrastructura. Acest lucru, combinat cu decaderea economica din anii 1990, cauzata de trecerea tarii la economia de piata, a dus la intrarea companiei CFR într-o relativa perioada de declin. Câteva rute mai putin circulate, mai ales în zonele rurale, au fost desfiintate, iar materialul rulant, achizitionat în mare parte în anii 1970, a intrat într-o perioada de lipsa de reparatii. Imaginea CFR-ului, atât în tara cât si în strainatate, a avut mult de suferit datorita serviciilor feroviare de proasta calitate si conducerea slaba.
Situatia a continuat pâna în anul 1998 când Societatea Nationala a Cailor Ferate Române a fost reorganizata în patru institutii finantate independent pentru a mari eficienta, iar compania a fost redenumita Compania Nationala de Cai Ferate. Dupa acest eveniment, situatia cailor ferate românesti s-a îmbunatatit, în mare parte datorita ameliorarii situatiei economice a tarii dupa anul 2000, ceea ce a permis o investitie considerabila si a readus CFR-ului reputatia de a fi una din cele mai de succes companii feroviare din regiune.
Dupa 1989, un numar relativ mare de linii au fost închise, în special cele destinate folosirii industriale sau liniile înguste. Acest lucru s-a datorat si cresterii masive a numarului de companii private de autocare si al traficului redus de pe acele linii. Începând din 1990 s-au închis aproximativ 1000-1500 km de cale ferata.
Chiar daca liniile ferate pentru pasageri nu sunt un monopol de stat în România, CFR ramâne cel mai mare operator de transport feroviar de calatori din România. Dupa reorganizarea CFR în 1998, aproximativ 10% din liniile de tren ale societatii au fost transferate catre companii private (cunsocute ca linii neinteroperabile - curând vor fi mai multe linii ferate în aceeasi situatie). Pe aceste linii, CFR îsi poate folosi trenurile doar platind taxa de utilizarea a infrastrucutrii catre operatorii care detin linia (pentru liniile de stat se plateste T.U.I. la C.F.R. Infrastrucutra). În afara de CFR Calatori exista alte 3 companii care ofera servicii locale de pasageri, pe linii neinteroperabile dar si pe relatia Bucuresti - Brasov. În transportul de marfa pe liniile principale opereaza 28 de companii private, între care Rompetrol si Servtrans.
Pentru a putea opera pe liniile principale si pe cele neinteroperabile aflate înca în proprietatea staului, orice operator feroviar - de stat (C.F.R. Calatori, C.F.R. Marfa etc) sau privat (Rompetrol, Regiotrans, Grup Feroviar Român etc.) - trebuie sa achite o Taxa de Utilizare a Infrastructurii (TUI) catre C.F.R. Infrastrucutra
1.3 CFR-Calatori

CFR Calatori, sectia de transport pasageri a CFR, opereaza trei tipuri de trenuri atât pe teritoriul tarii cât si în trafic international. Tipurile de trenuri ale CFR Calatori sunt:
•    Regio(R).
•    Interregio(IR)
•    Inter City (IC)
Limita de viteza pentru toate trenurile din România este de 160 km/h, desi singura ruta pe care trenurile pot circula cu o asemenea viteza este Bucuresti - Constanta. De asemenea, pe ruta Bucuresti - Câmpina se poate circula cu 140 km/h. În prezent, se lucreaza la finalizarea reabilitarii liniei Bucuresti - Constanta, iar din septembrie 2007 au inceput lucrarile pe ruta Câmpina - Brasov (dupa lucrari viteza maxima va fi de 160 km/h pe acea sectiune). Viteza medie a trenurilor (incluzând opririle în statii), conform rapoartelor CFR din 2004, este:
•    34,3 km/h pentru trenurile personale
•    67 km/h pentru trenurile accelerate
•    85 km/h pentru trenurile rapide
•    87 km/h pentru trenurile Inter-City
                       

În momentul de fata, cea mai lunga ruta (ca durata) din România este Oradea - Mangalia (913 km), ruta care se face în sezonul de vara în 19 ore cu un tren rapid. Cea mai lunga ruta pentru un tren Inter-City este Oradea - Bucuresti, calatorie terminata în 11 ore.
La momentul actual, vârsta parcului inventar de locomotive, automotoare si rame, se prezinta dupa cum urmeaza:
•    363 locomotive electrice – vârsta medie = 30,5 ani
•    244 locomotive diesel electrice – vârsta medie = 35,5 ani
•    185 locomotive diesel hidraulice – vârsta medie = 35,5 ani
•    120 automotoare Desiro – vârsta medie = 6,5 ani

În prezent, în structura parcului S.N.T.F.C. se regasesc un numar de 2511 vagoane dintre care:
•    2260 vagoane clasa
•    229 vagoane de dormit, cuseta
•    22 vagoane restaurant
Cota de piata a transportului feroviar de calatori, exprimata prin evolutia procentuala a pasagerilor transportati pe calea ferata fata de numarul total al pasagerilor transportati de cele 4 sisteme de transport, a avut o evolutie descendenta, ajungand la 17,8% asa cum rezulta din graficul urmator,conform ,,RAPORT de activitate al S.N.T.F.C. pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2012’’ al conducerii societatii.  

Definirea trenurilor de calatori s-a facut în functie de serviciile oferite de operatorii de transport feroviar de calatori, trecandu-se de la 4 categorii de tren (intercity, rapid, accelerat, personal) la 3 categorii de tren: intercity(IC), interregio(IR) si regio(R).
De asemenea la proiectarea Mersului de Tren 2011/2012 s-a tinut cont de „Programul de eficientizare a activitatii la SNTFC CFR Calatori” aprobat prin Hotarârea AGA nr. 17 din 29.11.2011, în care se prevede, pentru echilibrarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2012, suspendarea serviciului de transport de calatori pe 23 de sectii CF cu trafic redus si venituri mici, fapt pentru care s-a stabilit un plan de trenkm cu 5 % mai mic în 2012 fata de 2011.

1.4 CFR-Marfa

Raport de activitate al SNTFM „CFR Marfa” S.A pe anul 2010
Prezentare generala a companiei
Societatea Nationala de Transport Feroviar de Marfa “CFR Marfa”- S.A. este în prezent cel mai mare operator de transport feroviar de marfa din România.
Activitatea  principala o reprezinta transportul feroviar de marfa,structurata astfel:
?    transport de marfuri în trafic intern si international ca expeditii de mesagerie, coletarie, containere si vagoane complete
?    transportul marfurilor în trafic intermodal
?    transport feroviar international (import-export, tranzit)
?    transport cu nave ferryboat de marfuri si pasageri catre si de la sisteme de cale ferata care deservesc porturile de la Marea Neagra
?    prestatii accesorii transportului feroviar de marfa (manevra, cântarire, formalitati vamale, etc.).

Aceste servicii sunt prestate în principal cu mijloace proprii, folosind însa infrastructura nationala interoperabila gestionata de CFR si infrastructura feroviara neinteroperabila gestionata de societati private.
CFR Marfa detine un parc de material rulant compus din:
?    39.741 vagoane de marfa de diverse tipuri,
?    907 locomotive electrice si Diesel pentru transport si manevra si
?    doua nave ferryboat de 12500 tdw.

CFR Marfa este o companie de renume pe plan international, fapt dovedit de afilierea sa la organizatii internationale cum ar fi Uniunea Internationala a Cailor Ferate si Comunitatea Cailor Ferate si a Companiilor de Infrastructura din Europa.
Compania ocupa locul 10 în Europa din punct de vedere al volumului de marfuri transportate, cu un tonaj transportat de 31 milioane tone în anul 2010.

Cota de piata a transportului feroviar de marfa a crescut de la 12,2% în anul 2009 la 17,4% în anul 2010 .
Cota de piata detinuta de CFR Marfa, în comparatie cu celelalte moduri de transport (rutier, fluvial, aerian, maritim, conducte) este de 10,1% în 2010 în crestere fata de anul 2009 cand s-a înregistrat un procent de 7,1%.
Pe piata feroviara de marfa, împartita între CFR Marfa si alti operatori feroviari, cota de piata a CFR Marfa este de 58% în anul 2010 pentru marfurile transportate si 45,3% pentru parcursul marfurilor.

1.5 CFR-SA

Compania Nationala de Cai Ferate “CFR” SA (CNCF „CFR” SA) îsi desfasoara activitatea în cladirea Palatului CFR, din B-dul Dinicu Golescu nr. 38, sector 1, Bucuresti
Înfiintata în 1998, în urma reorganizarii fostei SNCFR, CNCF „CFR” SA este compania care administreaza si întretinere infrastructura feroviara - publica sau privata.
CNCF „CFR” SA pune la dispozitia tuturor operatorilor feroviari întreaga retea de cale ferata pentru a efectua în conditii ecologice si de siguranta transportul calatorilor sau al marfurilor.
CNCF “CFR” SA – gestionara infrastructurii – face pasi importanti prin aplicarea strategiei nationale si a proiectelor paneuropene, referitoare la interoperabilitate si cresterea calitatii serviciilor. Obiectivul prioritar la nivel national este cel de aliniere la proiectele de dezvoltare a transporturilor europene.

Scopul activitatii CNCF„CFR”-SA este administrarea pe principii comerciale a infrastructurii feroviare. CNCF„CFR”-SA desfasoara activitati de interes public national, pentru asigurarea desfasurarii transportului feroviar public, pentru garantarea satisfacerii sarcinilor specifice nevoilor de aparare ale tarii si efectueaza, în principal, urmatoarele:
?    administrarea infrastructurii feroviare pentru punerea acesteia la dispozitie tuturor operatorilor de transport feroviar, în mod nediscriminatoriu, pe baza contractului de acces, în conditiile legii;
?    dezvoltarea si modernizarea infrastructurii feroviare din România în concordanta cu standardele europene, în scopul asigurarii compatibilitatii si interoperabilitatii cu sistemul de transport feroviar european;
?    conducerea, organizarea, planificarea, coordonarea si controlul activitatilor de exploatare, întretinere si reparare a infrastructurii feroviare;
?    exploatarea comerciala a patrimoniului auxiliar feroviar.

2.Activitatea Cadastru, Concesiuni
2.1 Introducere

Serviciul Central de Cadastru a primit, analizat si solutionat un numar de peste 970 de lucrari în cursul anului 2011, constând în: situatii ale suprafetelor de terenuri din domeniul privat, situatii ale terenurilor din domeniul public, propuneri de transfer de terenuri fie din domeniul privat (transfer cu plata), fie din domeniul public (transfer fara plata), petitii, reclamatii, sesizari, note justificative, rapoarte de necesitate, procese verbale de vecinatate cu domeniul public al statului, documentatii întocmite în conformitate cu prevederile HG nr. 834/1991, încheieri de carte funciara privind intabularile de terenuri si altele.
În decursul anului 2011, Sucursalele Centre Regionale de Exploatare, Întretinere si Reparatii Cai Ferate au procedat la achizitionarea serviciilor de cadastru utilizând sumele alocate, precum si sume din surse proprii.
Totalul suprafetelor de teren pentru care au fost achizitionate serviciile de cadastru în anul 2011, defalcate pe public si privat, este prezentat în tabelul de mai jos:

În perioada 1998 – 2011, au fost alocate fonduri pentru activitatea de cadastru care au permis ca din suprafata totala de 40.559,87 ha de terenuri feroviare sa fie achizitionate servicii de cadastru pentru o suprafata totala de 9.053,67 ha (8.169,46 ha terenuri publice si 884,21 ha terenuri private), reprezentând un procent mediu de 22,32%, din care suprafete intabulate 5.010,67 ha.
Pentru achizitionarea serviciilor de cadastru în vederea finalizarii înscrierii în cartile funciare, valoarea totala estimata este de 60.932.045 lei, din care:
?    Pentru domeniul public 26.787,28 ha x 1.500 lei/ha = 40.180.920 lei si
?    Pentru domeniul privat 8.300,45 ha x 2.500 lei/ha = 20.751.125 lei.

2.2 Legisla?ie
I.    Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996
II.    Legea nr.129 din 16 octombrie 1996, privind transportul pe caile ferate romane

Art. 56.
?    Elementele de patrimoniu ale S.N.C.F.R. sunt constituite din bunuri aflate în proprietatea sa si din structura cailor ferate române, proprietate publica a statului, data acesteia în administrare.
?    Nominalizarea si evaluarea elementelor de patrimoniu se fac potrivit legii, pe baza evidentelor legale privind provenienta si a titlurilor care justifica temeiurile juridice ale dobândirii.
Art. 57.
?    În scopul tinerii evidentei bunurilor imobiliare aflate în proprietatea sau în administrarea S.N.C.F.R., al asigurarii opozabilitatii titlurilor acestora fata de terti si al initierii actiunilor necesare pentru recuperarea sau dobândirea de noi valori patrimoniale, S.N.C.F.R. întocmeste evidente si documentatii proprii de cadastru, în conditiile legii.
III.    Hotararea Guvernului nr. 525 din 27 iunie 1996,

Regulamentul general de urbanism

Controlul aplicarii Regulamentului general de urbanism se efectueaza de catre compartimentele de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale si judetene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, si de catre Inspectoratul de Stat in Constructii, conform prevederilor legale.

Rolul Regulamentului general de urbanism
1.    Regulamentul general de urbanism reprezinta sistemul unitar de norme tehnice si juridice care sta la baza elaborarii planurilor de amenajare a teritoriului, planurilor urbanistice, precum si a regulamentelor locale de urbanism.
2.    Regulamentul general de urbanism stabileste, in aplicarea legii, regulile de ocupare a terenurilor si de amplasare a constructiilor si a amenjarilor aferente acestora.
3.    Planurile de amenajare a teritoriului sau, dupa caz, planurile urbanistice si regulamentele locale de urbanism cuprind norme obligatorii pentru autorizarea executarii constructiilor.
Domeniul de aplicare
1.    Regulamentul general de urbanism se aplica in proiectarea si realizarea tuturor constructiilor si amenajarilor, amplasate pe orice categorie de terenuri, atat in intravilan, cat si in extravilan.
2.    Se excepteaza de la prevederile alin. (1) constructiile si amenajarile cu caracter militar si special, care se autorizeaza si se executa in conditiile stabilite de lege.
Lucrari de utilitate publica
1.    Autorizarea executarii altor constructii pe terenuri care au fost rezervate in planuri de amenajare a teritoriului, pentru realizarea de lucrari de utilitate publica, este interzisa.
2.    Autorizarea executarii lucrarilor de utilitate publica se face pe baza documentatiei de urbanism sau de amenajare a teritoriului, aprobata conform legii.

Conditii de amplasare si conformare a constructiilor

ART. 20
1.    Amplasarea fata de cai ferate din administrarea Companiei Nationale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. In zona de protectie a infrastructurilor feroviare se pot amplasa,cu avizul Ministerului Transporturilor :
a) constructii si instalatii aferente exploatarii si intretinerii liniilor de cale ferata;
b) constructii si instalatii pentru exploatarea materialului rulant si a mijloacelor de restabilire a circulatiei;
c) instalatii fixe pentru tractiune electrica;
d) instalatii de semnalizare, centralizare, bloc de linie automat, telecomunicatii, transmisiuni de date si constructiile aferente acestora.
2.    Constructiile care se amplaseaza in zona de protectie a infrastructurii feroviare situata in intravilan se autorizeaza cu avizul Companiei Nationale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. si al Ministerului Transporturilor.
3.    In sensul prezentului regulament, prin zona de protectie a infrastructurii feroviare se intelege fasia de teren, indiferent de proprietar, cu latimea de 100 m masurata de la limita zonei cadastrale C.F.R., situata de o parte si de alta a caii ferate.
4.    Lucrarile de investitii ale agentilor economici si ale institutiilor publice, care afecteaza zona de protectie a infrastructurii feroviare, se vor autoriza numai cu avizul Companiei Nationale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. si al Ministerului Transporturilor, si anume:
a) cai ferate industriale;
b) lucrari hidrotehnice;
c) traversarea caii ferate de catre drumuri prin pasaje denivelate;
d) subtraversarea liniilor de cale ferata de retele de telecomunicatii, energie electrica, conducte sub presiune de apa, gaze, produse petroliere, termotehnologice si canale libere.
5.    In zona de protectie a infrastructurii transporturilor feroviare se interzic:
a) amplasarea oricaror constructii, depozite de materiale sau infiintarea de plantatii care impiedica vizibilitatea liniei si a semnalelor feroviare;
b) efectuarea oricaror lucrari care, prin natura lor, ar provoca alunecari de teren, surpari sau ar afecta stabilitatea solului prin taierea copacilor, extragerea de materiale de constructii sau care modifica echilibrul panzei freatice subterane;
6.    Amenajarile si instalatiile de manipulare, de transvazare sau de depozitare a materialelor, substantelor sau deseurilor prevazute la alin. (6) se pot realiza pe baza de studii privind implicatiile asupra activitatii feroviare si de mediu executate de unitati de proiectare autorizate, pe baza avizului Companiei Nationale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. si cu autorizatia Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.
7.    Cedarea, transferul, ocuparea temporara sau definitiva a terenului din patrimoniul Companiei Nationale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A., pentru lucrarile de interes public, atat in intravilan cat si in extravilan, se fac numai cu avizul Companiei Nationale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. si al Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

IV.    PROTOCOL DE COLABORARE
încheiat între Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara si Compania Nationala de Cai Ferate C.F.R S.A. privind modul de înscriere în cartile funciare centrale

Partile semnatare
Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara, cu sediul in Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 202A, sector 6, reprezentata de dl. Mihai BUSUIOC, în calitate de Director General si
Compania Nationala de Cai Ferate C.F.R S.A , cu sediul in Bucuresti, Bd. Dinicu Golescu nr. 38, sector 1, reprezentata de dl. Traian PREOTEASA, în calitate de Director General.

PRINCIPII GENERALE CARE STAU LA BAZA COLABORARII DINTRE CELE DOUA INSTITUTII
1. Agentia Nationala coordoneaza si controleaza executarea lucrarilor de cadastru si asigura înscrierea imobilelor în registrul de publicitate imobiliara, la cererea titularului dreptului ori a celorlalte persoane interesate, personal sau prin mandatar.
2. Administrarea infrastructurii feroviare, proprietate publica sau proprietate privata a statului, se asigura de catre o companie nationala rezultata ca urmare a reorganizarii Societatii Nationale a Cailor Ferate Române, careia i se atribuie în concesiune, fara plata redeventei, infrastructura feroviara publica si care detine în proprietate alte elemente ale infrastructurii feroviare preluate de la Societatea Nationala a Cailor Ferate Române, stabilite prin hotarâre a Guvernului.
Compania nationala care administreaza infrastructura feroviara poate sa închirieze, cu acordul Ministerului Transporturilor, parti ale infrastructurii feroviare neinteroperabile publice catre alte persoane juridice, în vederea administrarii acesteia pentru organizarea transporturilor publice de marfuri si persoane.
2.3 Executarea lucrarilor de cadastru de specialitate al Cailor Ferate

Conform Normelor Metodologice privind executarea lucrarilor de cadastru al cailor ferate

Cadastrul de specialitate al cailor ferate este un subsistem de evidenta si inventariere sistematica a tuturor bunurilor imobile din patrimoniul cailor ferate, sub aspect tehnic, economic si juridic corelat cu celelalte lucrari necesare în vederea înscrierii în documentele tehnice ale cadastrului general si în documentatiile de publicitate imobiliara.

Prin executarea lucrarilor de cadastru de specialitate al cailor ferate se realizeaza urmatoarele obiective:
?    Determinarea exacta a suprafetelor de teren, cu sau fara constructii, detinute de unitatile aflate în subordinea sau, dupa caz compania nationala, societatile nationale si societatile comerciale de sub autoritatea Ministerului Transporturilor;
?    Asigurarea opozabilitatii fata de terti;
?    Administrarea si gestionarea corecta a patrimoniului unitatilor feroviare si apararea drepturilor lor prin înscriereaîn registrele cadastrale si în cartile funciare;
?    Asigurarea unei baze juste pentru stabilirea taxelor si/sau impozitelor datorate statului pentru bunurile imobiliareaflate în patrimoniul privat al unitatilor feroviare, conform legislatiei în domeniul respectiv;
?    Stabilirea zonelor juridice feroviare, zonelor de siguranta si de protectie ale infrastucturii feroviare.
       
Etapele realizarii cadastrului de specialitate al cailor ferate

1. Reteaua geodezica de sprijin, de îndesire si ridicare se realizeaza astfel încât sa se asigure densitatea de puncte necesara pentru executarea lucrarilor de cadastru. Masuratorile de teren se fac plecând de la reteaua geodezica de stat si în functie de necesitati se va proceda la îndesirea ei.
În configuratia retelei geodezice de îndesire si ridicare vor fi incluse cel putin 4 puncte geodezice din reteaua geodezica de sprijin care sa incadreze toate punctele poligonului nou creat.
Punctele retelelor de sprijin si de ridicare vor satisface conditiile de precizie impuse prin Normele Tehnice pentru introducerea cadastrului general ale Oficiului National de Cadastru,Geodezie si Cartografie si vor fi determinate in sistem de proiectie Stereografica 1970 si fata de planul de referinta Marea Neagra 1975.
Materializarea punctelor retelei geodezice de sprijin si de ridicare se va face prin borne din beton armat în conformitate cu tipurile standard prevazute în Ordinul  53412001al ministrului administratiei publice privind aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general
sau alte tipuri de marcare omologate, dupa caz.
Se vor planta minim 3 borne, la distante de circa 250 - 500 m una de alta, pentru fiecare statie de cale ferata sau pentru fiecare bun imobil izolat. Bornele vor fi amplasate, de regula, în zona de protectie, asigurând conditiile de stabilitate, accesibilitate si vizibilitate. În interstatiile de cale ferata numarul de borne si amplasamentul lor vor fi stabilite în functie de conditiile de vizibilitate si de necesitati.

2. Documentatia tehnica întocmita dupa executarea retelelor geodezice de sprijin, îndesire si ridicare, supusa operatiunilor de receptie va cuprinde:
•    memoriul tehnic;
•    schita retelei geodezice la o scara convenabil aleasa, de regula 1:5.000, 1:10.000 sau
1:25.000, cu marcarea dispunerii punctelor vechi si noi si a vizibilitatilordintre puncte;
•    inventarul de coordonate al tuturor punctelor retelei si descrierile lor topografice;
•    dosarul de verificare, întocmit de o persoana fizica sau juridica autorizata de Oficiul
National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.

3.Delimitarea amplasamentului se stabileste de catre o comisie de delimitare numita prin decizie a presedintelui Comisiei Centrale de Cadastru Feroviar, din care trebuie sa faca parte câte un reprezentant de specialitate din partea beneficiarului,executantului, consiliului local al teritoriului administrativ pe raza caruia se afla amplasamentul feroviar, alti membri prevazuti în conformitate cu normativele emise de O.N.C.G.C.
Reprezentantii unitatii feroviare si ai executantului încheie un proces verbal de predare-primire a amplasamentului (proces-verbal de recunoastere a amplasamentului) în care este descris amplasamentul entitatii feroviare si limitele fata de vecini. Pe descrierea amplasamentului si schita aferenta, beneficiarul va trece limita zonei de siguranta si a zonei de protectie a infrastructurii feroviare publice.
Pentru descrierea amplasamentului si identificarea vecinilor, pentru fiecare vecin se va stabili:
•    denumirea persoanei fizice sau juridice vecine
•    schita de vecinatate în care vor fi trecute toate punctele de frângere ale limitei de proprietate.
În cazul în care nu exista împrejmuire stabila, limita se va borna în punctele de frângere ale hotarului. În situatii speciale, când limita de vecinatate dintre unitatile feroviare situate în perimetrul
entitatilor feroviare (statie de cale ferata, interstatie de cale ferata), nu poate fi marcata fizic (pe platforma caii, peroane circulate, triaje, piata garii si altele asemenea) se pot introduce "puncte virtuale" a caror determinare se va face din minimum trei puncte fixe;
Pentru fiecare punct de frângere al hotarului zonei feroviare, precum si pentru punctele bornate sau virtuale, se vor determina coordonatele în sistem de proiectie stereografic 1970 si se vor întocmi descrieri topografice.
Bornarea punctelor de frângere a limitei de vecinatate este în obligatia executantului lucrarii.
Bornele situate pe limita zonei. juridice feroviare vor fi inscriptionate "CFR" conform descrierii tehnice prezentate în anexa nr. 2.

4. Dosarul de delimitare, va cuprinde, în principal, urmatoarele documente:
- actul de constituire a comisiei de delimitare;
- schita generala a limitei amplasamentului, la o scara convenabila (1:5000, 1:10000), cu
numerotarea punctelor. La solicitarea beneficiaruluise pot prezenta si detalii la scari mai mari;
- schite de reperaj si descrierile topografice ale punctelor materializate;
- procesul-verbal de delimitare cadastrala si recunoastere a vecinatatilor;
- inventar de coordonate pentru toate punctele de pe limita amplasamentului(materializate si nematerializate)
- suprafata calculata din coordonatele punctelor de pe limita amplasamentului
Infrastructura feroviara publica, proprietatea publica a statului, concesionata CFR se va înregistra in Cartea funciara conform anexei nr. 2 la Hotarîrea Guvernuluinr. 581/1998 care cuprinde elemente concrete ale infrastructurii feroviare publice, toate constructiile si instalatiile domeniului public feroviar, enumerate generic, inclusiv terenul aferent acestora.
Pe schita generala a limitei amplasamentului, birourile de cadastru regionale sau,dupa caz, Serviciul Cadastru Concesiuni vor consemna codul infrastructurii feroviare publice si vor atesta cu
stampila triunghiulara pentru conformitate.
Suprafata de teren aflata în administrare feroviara, delimitata si masurata în conformitate cu prevederile legale, al carei contur este definit prin puncte de frângere de coordonate cunoscute
constituie un sector cadastral feroviar, denumit în prezenta metodologie "entitate feroviara".
Pentru fiecare entitate feroviara Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie înregistreaza numarul cadastral feroviar si suprafata.
Cadastrul cailor ferate, în conformitate cu prevederile art.17, va atribui fiecarei unitati feroviare un cod de entitate feroviara si va notifica cartii funciare aferente dezmembrarea cadastrala pentru  înscrierea provizorie.

5. Realizarea si redactarea planului cadastral, în format analogic si digital, trebuie
sa respecte urmatoarele prevederi standard:
•    redactarea planului cadastral de ansamblu, de regula la scara 1:2.000, 1:5.000 sau 1:10.000, se realizeaza pe fiecare teritoriu administrativ si contine întreaga suprafata a bunurilor immobile feroviare;
•    planul cadastral de baza se întocmeste la scara 1:1.000 pentru statii si interstatii de cale ferata si la scara 1:500 pentru bunuri immobile feroviare izolate;
•    redactarea planselor (în format analogic nedeformabil) pentru planul cadastral de ansamblu si planul cadastral de baza, se face la alegerea beneficiarului în format standard A4, A3, A2, Al sau AO în functie de reprezentarea la scara a suprafetei utile;
•    planurile topografice digitale si planul cadastral digital sunt structurate pe layere si vor contine toate informatiile.
•    reprezentarea detaliilor de continut se va face, În functie de scara, respectând "Atlasul de semne conventionale pentru planurile topografice la scarile 1:5.000, 1:2.000, 1:1.000 si 1:500" editia 1978, pâna la elaborarea, aprobarea si publicarea unui nou atlas de semne conventionale
Principalele elemente care trebuie sa fie incluse in planul cadastral de baza sunt:
•    limitele zonei de siguranta a infrastructurii feroviare publice,
•    parcele aferente unitatilor feroviare,
•    axul caii ferate si caracteristicile geometrice ale acesteia, in plan orizontal si în plan vertical al traseului caii ferate,
•    bornele kilometrice si hectometrice.
Lungimea reala a caii ferate se masoara pe axul caii. Prin masuratori se vor determina aIiniamentele definite de vârfurile unghiurilor curbelor caii ferate. Se vor calcula unghiurile dintre
aliniamente, exprimate in grade centesimale si masurate în sens topografic, în sensul crescator al
kilometrajului. Simbolurile punctelor caracteristice si tolerantele admise la masurarea distantelor si
unghiurilor liniilor ferate vor fi cele prevazute în STAS 9842/2-75.
Aliniamentele se racordeaza prin curbe care trebuiesc reprezentate prin elemente caracteristice: AR, RC, CR, RA, sau TI, B, TE, raza cercului de racordare, tangenta de intrare/iesire, bisectoarea, lungimea racordarii, joanta de intrare/iesire, valoarea tangentei si altele asemenea.
In cazul tunelurilor de cale ferata, ca puncte caracteristice ale axului caii ferate, se vor evidentia pe planul cadastral gabariteIe interioare si pozitiile kilometrice ale portalelor de intrare-iesire.
Pentru celelalte constructii feroviare, inclusiv pentru cele care subtraverseaza sau supratraverseaza caile ferate (accese în statii, pasarele si altele asemenea), se vor face masuratori de precizie care sa permita calcularea suprafetelor si gabaritelor prin metoda analitica.

6.Numerotarea cadastrala a parcelelor feroviare se va face cu avizul Oficiilor Judetene de Cadastru, Geodezie si Cartografie, în conformitate cu art. 10.2.3 din Normele Tehnice pentru introducerea cadastrului general.
Bunurile imobile care prezinta detalii liniare ca: ape curgatoare, canale - diguri, caile ferate, drumurile clasate, se numeroteaza separat în cadrul fiecarui intravilan, respectiv extravilan. Detaliile liniare primesc un singur numar cadastral pe toata lungimea lor (cu exceptia subtraversarilor), în cadrul fiecarui intravilan si un singur numar cadastral în extravilan si pe tronsoane create prin intersectia cu alte detalii liniare (separat în intravilan si extravilan), respectându-se urmatoarea ierarhie:
•    caile ferate întretaiate de ape sau de limita unei entitati feroviare;
•    drumurile nationale întretaiate de cai ferate si ape;
•    drumurile judetene întretaiate de ape, cai ferate si drumuri nationale;
•    drumurile comunale întretaiate de ape, cai ferate, drumuri nationale si drumuri judetene;
•    drumurile de exploatare (comune) întretaiate de ape, cai ferate, drumuri nationale, drumuri
judetene sau comunale.
În interiorul entitatii feroviare, se vor atribui numere cadastrale tuturor parcelelor astfel:
C-m-n
Unde:
?    C = codul entitatii feroviare 1 (5) = CI, C2, C3, C4, Cs cu semnificatiile:
?    CI = 1, 8 numarul regionalei CFR;
?    C2 = 1 pentru statie;
?    C2= O pentru interstatie;
?    C3, C4, Cs= numarul statiei sau interstatiei în cadrul unei regionale CFR (de exemplu:O,023, 999)
?    m = codul partidei cadastrale
?    O= infrastructura feroviara publica,
?    1 = Compania Nationala de Cai Ferate "CFR"-S.A.
?    2 = Societatea Nationala de Transport Feroviar de Calatori "CFR Calatori" - S.A.
?    3 = Societatea Nationala de Transport Feroviar de Marfa "CFR Marfa" -S.A.
?    4 = Societatea de Administrare Active Feroviare S.A.
?    5 = Societatea de Servicii de Management Feroviar "SMFII-S.A
?    n = numar cadastral propriu-zis (numerotata în sens ceasornic de la stânga-sus la dreapta-jos)
Exemplu: 11205-1-5
Suprafetele de teren ocupate de proiectiile la sol ale constructiilor permanente din cadrul parcelelor cu categoria de folosinta curti - constructii apartinatoare unui bun imobil, li se va atribui
litera "C" urmat de un indice de la 1 la n (ex:Cl, C2, C3, ..,' , ,),
Codul de identificare al unui bun imobil, la cautarea în baza de date a cadastrului general, este compus din:
?    codul SIRSUP al localitatii;
?    codul extravilanI intravilan;
?    numarul cadastral al parcelei;
?    indicele CI, C2, ,.. ,. CII al constructiei,
În cazul existentei unor planuri cadastrale vechi, în care limitele parcelei nu au fost modificate, numerele cadastrale vechi vor fi trecute în fisa corpului de proprietate la rubrica "Mentiuni", consemnându-se istoricul numarului cadastral.
Planurile cadastrale vechi vor fi actualizate de o persoana fizica sau juridica autorizata de O.N.C.G.C. sau O.J.C.G.C.
Bunurile imobile vor primi noi numere cadastrale atribuite de OJ.C.G.C.
Pentru bunuri imobile izolate aflate în patrimoniul unei entitati feroviare (depozite, locuinte,camine, hoteluri altele asemenea) se vor întocmi: planuri de amplasament, documente de delimitare a bunurilor imobile si fisa corpului de proprietate.
Atribuirea numarului cadastral pentru aceste categorii de bunuri imobile se face de catre O.J.C.G.C.
Înscrierea cu caracter nedefinitiv în Cartea funciara a unui apartament situat într-o cladire ce formeaza obiectul unei proprietati individuale pe etaje sau pe apartamente se va efectua pe baza fisei corpului de proprietate si a planului de încadrare în zona, deschizându-se astfel Cartea funciara colectiva pentru întreaga constructie. Planul de încadrare în zona va fi eliberat de O.J.C.G.C., care odata cu receptionarea schitei apartamentului ce face obiectul proprietatii individuale va atribui numar cadastral atât acestuia cât si întregii constructii.
Documentatiile topografice întocmite pentru stabilirea si evaluarea terenurilor societatilor comerciale cu capital de stat, în conformitate cu Hotarîrea Guvernului nr.834/ 1991, cu modificarile
ulterioare, vor fi acceptate, dupa caz, pentru înscrierea cu caracter nedefinitiv în cartea funciara daca au fost actualizate de persoane fizice autorizate, adaptate la cerintele normelor tehnice si sunt verificate conform prevederilor legale si receptionate de O.J.C.G.C.
Numerele cadastrale vor fi atribuite astfel:
•    numarul cadastral al unei entitati feroviare, statie sau interstatie, se atribuie de catre O.J.C.G.C.
•    numarul cadastral se atribuie de catre cadastrul cailor ferate daca bunul imobil se afla în interiorul unei entitati feroviare;
•    numarul cadastral se atribuie de catre O.J.C.G.C. daca bunul imobil este bun izolat.
În cazul în care o societate comerciala doreste sa instituie o ipoteca asupra unui corp de cladire aflat în patrimoniul acesteia, documentatia se va referi la întregul bun imobil si va fi avizata atât de Serviciul Cadastru Concesiuni, cât si de O.J.C.G.C.

7. Categoriile de folosinta se vor specifica pe planul digital în conformitate cu Normele Tehnice pentru introducerea cadastrului general, aprobate de O.N.C.G.C.
Subcategoriile de folosinta specifice caii ferate care vor fi cuprinse în planul digital sunt:
1. Lucrari de arta, geotehnice sau consolidare:.. cod Cra
Cuprind terenul suport pentru poduri, viaducte, ziduri de sprijin, tunele, amenajari geotehnice de stabilizare, taluze consolidate si altele asemenea.
2. Depouri si remize...cod CFd
3. Linii si instalatii cod CFI
Cuprind terenurile suport inclusiv terasamente si taluze, santuri de scurgere si podete mici aferente liniilor, schimbatorilor de cale, peroanelor, acceselor si a tuturor instalatiilor feroviare de
siguranta circulatiei,de iluminat si altele asemenea.
4. Platforme tehnologice... cod CFp
Cuprind arealul tuturor unitatilor logistice de întretinere, reparatie, productie si exploatare feroviara.
5. Triaje... cod CFt
6. Reviziile de vagoane... cod CFv
Cuprind arealele reviziilor de vagoane, spaIatoriilor de vagoane.
Daca suprafata aferenta unei subcategorii feroviare de folosinta este mai mica de 20 mp si este adiacenta subparcelei "linii si instalatii"ea se va carta la aceasta.

8. Sistem Geografic lnformational (SIG)- baze.de date.
CFR prin Serviciul Cadastru Concesiuni va asigura compatibilitatea modulului de cadastru al cailor ferate al Sistemului Informatic Feroviar IRIS cu Baza de date cadastrale ale Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie (BDG, BDT si identificatori cadastrali).
Reglementarile tehnice privind structura fisierelor vor fi stabilite prin protocoale operative avizate de Ministerul Transporturilor prin Directia Generala de Cadastru Imobiliar si Gestiunea Localitatilor.
Baza de date SIG consta din straturile (coverages) de plan si se predau pe dischete, pentru fiecare sectie de cale ferata, iar pentru reteaua de cai ferate de pe teritoriul administrativ al unei regionale,precum si pentru reteaua nationala, pe compact-disk.
Fiecare strat va acoperi câte o entitate feroviara si o entitate administrativa. Toate fisierele unui strat se vor gasi, de preferinta, pe aceeasi discheta sau compact-disk. Daca un strat nu poate fi înregistrat în întregime pe o discheta el va fi arhivat.
9. Controlul, verificarea, avizarea si receptia lucrarilor de cadastru de specialitate al cailor ferate
Controlul, verificarea, avizarea si receptia lucrarilor de cadastru de specialitate al cailor ferate se va face în conformitate cu:
•    Normele Tehnice pentru introducerea cadastrului general,
•    Regulamentul pentru verificarea lucrarilor de specialitate în domeniile cadastrului, geodeziei si cartografiei, realizate de persoane fizice si juridice autorizate,
•    Regulamentul privind receptia lucrarilor de geodezie, cartografie, cadastru, fotogrammetrie si teledetectie,
•    Regulamentul de avizare a lucrarilor de cadastru, geodezie, cartografie, fotogrammetrie si teledetectie, aprobate prin Ordinele nr. 534, 535, 536, 539 din 2001 ale ministrului administratiei publice.
Documentul unic de avizare/receptie pentru orice tip de lucrare de cadastru de specialitate al cailor ferate se întocmeste conform anexelor nr. 6 si 7 .
Actualizarea si întretinerea lucrarilor de cadastru de specialitate al cailor ferate se va face cu o periodicitate de cel mult 6 ani sau ori de câte ori este nevoie.
Verificarea, receptia si avizarea interna a lucrarilor de cadastru de specialitate al cailor ferate se va face de catre o comisie numita prin decizie a CFR. Comisia va verifica pe teren minimum 5% din elementele cuprinse în planul topografic digital (se verifica precizia punctelor noi ale retelei, cea a punctelor de detaliu, precum si corespondenta elementelor din teren cu cele din plan).
Dupa verificarea si receptia interna se va efectua receptia finala si se va întocmi procesul verbal de receptie finala.
Receptia interna a lucrarilor de cadastru de specialitate al cailor ferate se realizeaza numai în conditiile prezentarii documentatiei executate de catre un verificatar autorizat si al documentului de receptie emis de Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie sau Oficiul National de
Cadastru Geodezie si Cartografie.

10. Înscrierea imobilelor în documentele de publicitate imobiliara
Pâna la introducerea cadastrului general la nivelul unitatilor- administrativ-teritoriale din întreaga tara, înscrierea imobilelor în Cartile funciare se face cu caracter nedefinitiv, conform prevederilor art. 61 din Legea nr.7/1996, ale Ordinului presedintelui O.N.C.G.C. nr. 946/2000 pentru aprobarea Instructiunilor privind întocmirea documentatiei cadastrale tehnice necesare la înscrierea cu caracter nedefinitiv în Cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la terenuri si construcii, precum si ale Regulamentului de organizare si functionare a birourilor de carte funciara ale judecatoriilor.
Înscrierile în Cartea funciara centrala a cailor ferate de la Judecatoria Cluj se vor face conform prevederilor Legii nr. V1868, cu modificarile ulterioare, privind "înregistrarea în cartile funduare centrale a cailor ferate si canalurilor".
11. Documentele care se intocmesc si se predau la beneficiar si la oficiile judetene de cadastru,geodezie si cartografie.
- Documentatia cadastrala obtinuta în urma terminarii lucrarilor de cadastru a retelei nationale de cai ferate cuprinde urmatoarele:
1) Avizul de începere a lucrarilor eliberat de O.N.C.G.C. sau O.J.C.G.C., dupa caz.
2) Tema lucrarii;
3) Memoriul tehnic;
4) Proces - verbal de predare a tuturor obiectivelor, însotite de schitele aferente semnate de
reprezentantii beneficiarului si executantului;
5) Inventarul de coordonate ale punctelor radiate;
6) Inventarul de coordonate si schitele retelei de sprijin si de ridicare;
7) Descrierile topografice ale punctelor retelei de sprijin si de ridicare;
8) Calculul si compensarea coordonatelor punctelor din reteaua de sprijin si de ridicare;
9) Fisa corpului de prorpietate.
10) Registrul cadastral al parcelelor feroviare.
11) Registrul cadastral al proprietarilor.
12) Fisa centralizatoare va avea consemnata în ea suprafata totala pe categorii de folosinta si
grupe de proprietari pentru toate liniile de cale ferata (sectiile).
13) Planul cadastral digital;
14) Dosarul de delimitare;
15) Procesul verbal de receptie finala.
16) Proces verbal de verificare - receptie a lucrarilor, cu participarea beneficiarului si a
delegatului Oficiului Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie.

Planul topografic digital
Principalele elemente care trebuie sa fie incluse în planul topografic sunt:
•    limitele zonei de protectie a infrastucturii feroviare publice;
•    limitele zonei de siguranta a infrastucturii feroviare publice;
•    limitele de proprietate a caii ferate;
•    axul caii ferate si caracteristicile geometrice ale acesteia în plan orizontal si plan vertical al traseului caii ferate.
Lungimea reala a caii ferate se masoara pe axa. Prin masuratori se vor determina aliniamentele definite de vârfurile unghiurilor curbelor caii ferate.
Se vor calcula unghiurile dintre aliniamente, exprimate în grade centesimale si masurate în sens topografic, în sensul crescator al kilometrajului. Simbolurile punctelor caracteristice si tolerantele admise la masurarea distantelor si unghiurilor liniilor ferate vor fi cele prevazute în STAS 9842/2-75.
Aliniamentele se racordeaza prin curbe care trebuie reprezentate prin elemente caracteristice:
•    raza cercului de racordare,
•    tangenta de intrare,
•    tangenta de iesire,
•    bisectoarea,
•    lungimea racordarii,
•    punctele de intrare si de iesire din arcele de cerc,
•    centrele cercurilor de racordare a alini

Ariile naturale protejate si coridoarele ecologice se evidentiaza în mod obligatoriu de catre Agentia
Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara în planurile nationale, zonale si locale de amenajare a
teritoriului si de urbanism, în planurile cadastrale si în cartile funciare.
Responsabilitatile de administrare a ariilor naturale protejate si a altor bunuri ale patrimoniului
natural, puse sub regim special de protectie si conservare, revin:
a) Agentiei Nationale pentru Arii Naturale Protejate, pentru ariile naturale protejate, declarate prin
lege, prin hotarâre a Guvernului sau prin ordin al autoritatii publice centrale pentru protectia
mediului;
b) Administratiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii", pentru Rezervatia Biosferei "Delta
Dunarii";
c) autoritatilor administratiei publice locale, pentru ariile naturale protejate, declarate prin hotarâri
ale acestora.
Suprafata totala a parcurilor nationale, parcurilor naturale si rezervatiilor biosferei este de
1.655.333 ha (121.779 ha suprafata maritima), ceea ce reprezinta 6,43 % din suprafata terestra a tarii, adica sub media la nivelul U.E. care este de 10%.

 Cadrul legal Cadastru Ariilor Protejate

· Legea nr. 462 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind
regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice;
· Hotarâre nr. 230 din 4 martie 2003, publicata în Monitorul Oficial, Partea I nr. 190 din 26 martie 2003
privind Delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si parcurilor naturale si constituirea
administratiilor acestora;
· Constitutia României, art. 107;
· Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 236/2000, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.
462/2001 si modificata prin Legea nr.345/2006, ce a fost publicata în M.Of. nr.650/27 iulie 2006;
· Ordonanta de urgenta nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice;
· Ordinul ministrului mediului si dezvoltarii durabile nr. 776/2007, publicat în Monitorul Oficial al
României Partea I-a nr. 615/5.09.2007;
· Legea nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului national, sectiunea a III-a, zone protejate.
· Ordonanta de urgenta nr. 57 din 20 iunie 2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice
3. Regimul ariilor naturale protejate - Categorii de arii naturale protejate
Pentru asigurarea masurilor speciale de protectie si conservare in situ a bunurilor patrimoniului
natural se instituie un regim diferentiat de protectie, conservare si utilizare, potrivit urmatoarelor categorii de
arii naturale protejate:
a) de interes national: rezervatii stiintifice, parcuri nationale, monumente ale naturii, rezervatii naturale,
parcuri naturale;
b) de interes international: situri naturale ale patrimoniului natural universal, geoparcuri, zone umede de
importanta internationala, rezervatii ale biosferei;
c) de interes comunitar sau situri "Natura 2000": situri de importanta comunitara, arii speciale de conservare,
arii de protectie speciala avifaunistica;
d) de interes judetean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unitatilor administrativteritoriale,
dupa caz.

Regimul de protectie se stabileste indiferent de destinatia terenului si de detinator, iar respectarea
acestuia este obligatorie în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta nr. 57 din 20 iunie 2007,
precum si cu alte dispozitii legale în materie.
Instituirea regimului de arie naturala protejata se face:
a) prin lege, pentru siturile naturale ale patrimoniului natural universal si pentru rezervatiile biosferei;
b) prin hotarâre a Guvernului, pentru parcuri nationale, parcuri naturale, geoparcuri, zone umede de
importanta internationala, arii speciale de conservare, arii de protectie speciala avifaunistica, rezervatii
stiintifice, monumente ale naturii, rezervatii naturale;
c) prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, pentru propunerile de
situri de importanta comunitara, cu avizul Academiei Române, al autoritatii publice centrale cu competente
în domeniul administratiei publice, al autoritatii publice centrale în domeniul agriculturii si dezvoltarii rurale
si al autoritatii publice centrale în domeniul transporturilor, al autoritatii publice în domeniul amenajarii
teritoriului si al autoritatii publice în domeniul turismului;
d) prin hotarâri ale consiliilor judetene sau locale, pentru arii naturale protejate, de interes judetean sau local.

Documentatia necesara în vederea instituirii regimului de arie naturala protejata de interes national
trebuie sa cuprinda:
a) studiul de fundamentare stiintifica;
b) documentatia cadastrala cu limitele ariei naturale protejate, cu evidentierea categoriilor de folosinta a
terenurilor;
c) avizul Academiei Române.
4. Clasificarea si delimitarea ariilor protejate
Rezervatiile biosferei, parcurile nationale si parcurile naturale se delimiteaza conform HG nr. 230
din 4 martie 2003, anexei nr. 1, care constituie baza pentru realizarea cadastrului de specialitate al ariilor
naturale protejate. Clasificarea acestor zone importante din România în categoriile corespunzatoare
statutului de protectie se face cu urmatoarele denumiri si desemnari internationale:
a) Rezervatia Biosferei Delta Dunarii detine triplu statut de protectie international: Rezervatie a Biosferei,
desemnata international de Comitetul UNESCO "Omul si Biosfera", Zona Umeda de Importanta
Internationala, desemnata de Secretariatul Conventiei Ramsar (1991) si Sit al Patrimoniului Natural
Universal, recunoscut de UNESCO;
b) Parcul National Domogled - Valea Cernei;
c) Parcul National Retezat, desemnat international ca Rezervatie a Biosferei de catre Comitetul UNESCO
"Omul si Biosfera" (1979);
d) Parcul Natural Portile de Fier;
e) Parcul National Cheile Nerei - Beusnita;
f) Parcul Natural Apuseni;
g) Parcul National Muntii Rodnei, desemnat international ca Rezervatie a Biosferei de catre Comitetul UNESCO
"Omul si Biosfera" (1979);
h) Parcul Natural Bucegi;
i) Parcul National Cheile Bicazului - Hasmas;
j) Parcul National Ceahlau;
k) Parcul National Calimani;
l) Parcul National Cozia;m) Parcul National Piatra Craiului;
n) Parcul Natural Gradistea Muncelului - Cioclovina;
o) Parcul National Semenic - Cheile Carasului;
p) Parcul National Muntii Macinului;
r) Parcul Natural Balta Mica a Brailei, desemnat ca Zona Umeda de Importanta Internationala de catre
Secretariatul Conventiei Ramsar (2001);
s) Parcul Natural Vânatori-Neamt.

Modul de realizare si întocmire a evidentei de specialitate a amenajarilor de îmbunatatiri funciare
este reglementat prin Normele metodologice elaborate în anul 2004 de catre Ministerul Agriculturii,
Padurilor, Apelor si Mediului împreuna cu Ministerul Administratiei si Internelor.
Definitii cadastru amenajarilor de imbunatatiri funciare
- amenajare de îmbunatatiri funciare – o suprafata de teren deservita de una sau mai multe categorii de
lucrari de îmbunatatiri funciare;
- sistem informational pentru amenajarile de îmbunatatiri funciare - subsistemul de evidenta si inventariere
sistematica tehnica si economica a tuturor bunurilor imobile din cadrul amenajarilor de îmbunatatiri funciare
din România, cu respectarea datelor de baza din cadastrul general privind suprafata, categoria de folosinta si
proprietarul;
- categorii de lucrari de îmbunatatiri funciare - lucrarile destinate desfasurarii unei anumite activitati de
îmbunatatiri funciare, care cuprind:
a) lucrarile de irigatii;
b) lucrarile de desecare si drenaj;
c) lucrarile de orezarii;
d) lucrarile de combatere a eroziunii solului (de suprafata sau de adâncime);
e) lucrarile de aparare împotriva inundatiilor si de regularizare a cursurilor de apa;
f) lucrarile din amenajarile silvice;
- dotari - cladirile, drumurile de acces, liniile electrice si alte obiective care deservesc una sau mai multe
amenajari de îmbunatatiri funciare;
- îmbunatatiri funciare - ansamblul lucrarilor si activitatilor care au ca obiective:
a) sa asigure un nivel corespunzator de umiditate a solului care sa permita sau sa stimuleze cresterea
plantelor, incluzând plantatiile vitipomicole, culturile agricole si silvice;
b) sa asigure protectia terenurilor de orice fel si a oricaror categorii de constructii fata de inundatii si
alunecari de teren, precum si protectia lacurilor de acumulare împotriva colmatarii si regularizarea
cursurilor de apa;
c) sa asigure ameliorarea solurilor acide, saraturate si nisipoase, precum si protectia împotriva
eroziunii si poluarii;
- lucrare de îmbunatatiri funciare - un complex de constructii, instalatii si dotari care asigura realizarea unei
activitati de îmbunatatiri funciare;
- obiectiv de îmbunatatiri funciare- parte componenta a unei lucrari de îmbunatatiri funciare, care ocupa o
anumita suprafata de teren;
- terenuri deservite de lucrarile de îmbunatatiri funciare - terenurile care beneficiaza de o anumita categorie
de lucrari de îmbunatatiri funciare.

Sistemul informational al aeroporturilor este un subsistem de evidenta si inventariere a
bunurilor imobile – terenuri si constructii – aflate în administrarea aeroporturilor, sub autoritatea
Ministerului Transporturilor. Face parte din grupul sistemelor de evidenta din domeniul
transporturilor si contine elemente comune în special cu sistemul informational al fondului
imobiliar si cu cel al drumurilor.
Zonele ocupate cu dotari tehnice caracteristice transporturilor aeriene sunt situate de
regula în apropierea intravilanelor marilor aglomerari urbane.
Executarea lucrarilor tehnice care vizeaza materializarea si determinarea coordonatelor punctelor
retelei de sprijin si ridicare, delimitarea amplasamentelor si întocmirea documentatiei cadastrale de
delimitare, executarea masuratorilor topografice pentru ridicarea detaliilor, prelucrarea elementelor culese
din teren si obtinerea planurilor cadastrale digitale împreuna cu baza de date textuale, constituie operatii care se parcurg asemanator cu etapele descrise pentru sistemul informational al fondului imobiliar.
Delimitarea suprafetelor de teren destinate transportului aerian se poate face:
- ca lucrare executata special în acest scop, de catre o comisie formata din autoritati cu functii de
raspundere în acest domeniu: directorul aeroportului, delegatul OCPI, delegatul primariei, executantii
masuratorilor, proprietarii imobilelor care se învecineaza cu aeroportul
- ca lucrare executata la introducerea cadastrului general sau a altor sisteme informationale specifice
domeniului imobiliar-edilitar sau fondului agricol.

Elemente functionale ale aeroportului

În vederea asigurarii conditiilor pentru transportul aerian sunt amenajate spatii si zone cu functionalitati
specifice bine delimitate si organizarte de asa fel încât fluxurile de activitati sa se desfasoare într-o însiruire logica, într-o perfecta corelare.
Pentru a putea cunoaste elementele functionale ale unui aeroport este necesar sa fie prezentate unele
elemente de infrastructura specifica domeniului, deoarece acestea fac obiectul ridicarilor topografice.
Elementele principale ale unui aeroport sunt aerogara (pentru calatori si/sau cea pentru marfuri) si pista
de decolare-aterizare.
In vederea crearii legaturii între acestea si pentru asigurarea spatiilor necesare serviciilor, pe cuprinsul
aeroportului mai sunt amplasate:
· suprafata de trafic a aerogarii - destinata operatiunilor de îmbarcare-debarcare a calatorilor si
coletelor postale, spatii care pot fi situate în imediata vecinatate a aeroportului, operatiile de
îmbarcare-debarcare fiind realizate cu tuneluri ce fac legatura directa între aeroport si aeronava sau
sunt amplasate la o oarecare distanta, deplasarea persoanelor facându-se cu vehicule de transport
rutiere de tip autobuz; de remarcat ca în acest loc se produce si alimentarea aeronavelor cu
combustibil, încarcarea si descarcarea bagajelor si a alimentelor;
· spatiile de trafic de marfa - destinate încarcarii-descarcarii a avioanelor cargo în transportul de marfa
si colete postale, caz în care amplasarea se face cât mai aproape de depozite;
· suprafata de stationare - pentru stationari îndelungate ale aeronavelor aflate în operatii de întretinere
periodica;
· suprafata de trafic pentru aeronave în tranzit - unde se efectueaza alimentarea cu carburanti, operatiile
de întretinere pe durata unei stationari temporare;
· caile de rulare destinate circulatiei la sol a aeronavelor si vehiculelor rutiere (cisterne, autobuze,
vehicule de marfa si de bagaje, vehicule pentru transportul hranei pentru consum la bord, vehicule
pentru curatenia aeronavei, scari de acces, vehicule de interventie etc.) si care fac legatura cu spatii cu
diverse functiuni si pe care se circula cu viteze recomandabile si pe traseele cele mai scurte;
· bretelele - utilizate pentru intrarea si iesirea de pe pista;
· platformele de asteptare pe calea de rulare - suprafata delimitata pe care aeronavele asteapta
permisiunea de acces pe pista pentru decolare si pot fi depasite de altele aflate în miscare;
· punctele de asteptare pe calea de serviciu - destinate vehiculelor de serviciu;

· spatiile de garare si întretinere a aeronavelor, acoperite (hangare) si/sau descoperite;
· spatiile de garare pentru vehiculele de serviciu;
· depozitele cu utilizari diverse;
· turnul de control, componenta obligatorie, care are menirea de a prelua si dirija aeronavele pentru
aterizare-decolare;
· statiile radar pentru dirijarea aeronavelor, mai ales în conditii de vizibilitate redusa;
· statia meteo care elibereaza buletinul meteo de ruta, în care sunt consemnati parametrii fizici ai
atmosferei pe traseul ce urmeaza a-l strabate aeronava (vânt, nebulozitate, fenomene orajoase etc.);
· spatiile speciale pentru parcarea autoturismelor;
· sisteme de aparare sol-aer în caz de invazie ori atac;
· sisteme optice de balizaj care flancheaza pistele pentru decolare-aterizare, pentru a spori siguranta
traficului la sol.

Aeroporturile sunt amplasate la distante de câtiva km fata de localitatea pe care o deservesc din ratiuni
de protectie a spatiilor locuite de efectele neplacute pe care le genereaza vecinatatea unui aeroport: zgomot, vibratii, poluare a aerului. Cu cât aeroportul este mai important, cu trafic mai sustinut, cu atât distanta este mai mare. Aceasta face necesara o legatura directa si cât mai rapida între aeroport si localitate, legatura care se poate realiza prin sosele, autostrazi, cai ferate.
Un regim special îl au terenurile situate în apropierea aeroporturilor, deoarece reprezinta zone de
siguranta cu acces restrictionat, dar si zonele de protectie stabilite pe directia culoarelor de zbor, care sunt proprietatea altor cetateni dar, pe care s-au instituit restrictii cu privire la regimul construire si la regimul de înaltime al constructiilor.