Sistemul Informational al Porturilor
Generalitati Cadastru Porturilor
Sistemul informational al porturilor este se executa pentru inventarierea, evidenta si
gestionarea patrimoniului imobiliar din zonele portuare aflate sub autoritatea Ministerului
Transporturilor. Este un sistem de evidenta din domeniul transporturilor care contine elemente
comune în special cu sistemul informational al fondului imobiliar-edilitar.
Transportul pe apa reprezinta forma cea mai rentabila de distributie macrospatiala a marfurilor,
întrucât, în raport cu transporturile pe uscat, nu necesita amenajari de anvergura pentru realizarea cailor de acces, apa fiind suportul si mijlocul cu ajutorul careia se realizeaza traficul de marfuri si pasageri pe oceane, mari, lacuri, râuri interioare si canale.
Elemente caracteristice amenajarilor portuare
Porturile reprezinta amenajari speciale la contactul dintre apa si uscat, capabile a recepta si expedia
marfuri si pasageri, ori de a desfasura activitati speciale (manevre militare, remorcari etc.).
Porturile se clasifica, în general, în functie de specificul produselor expediate (petroliere,
mineraliere, cerealiere, mixte), de tipul activitatii (civile si militare) si de volumul marfurilor (numarul
pasagerilor) tranzitat anual.
Dupa tipul caii navigabile se deosebesc doua tipuri: porturi maritime si fluviale.
Componentele principale ale porturilor maritime sunt:
· avanporturile;
· incinta portului;
· danele pentru marfuri si pasageri;
· acvatoriul portului.
Rada portului cuprinde suprafeta acvatica alaturata incintei portului ce se afla în cuprinsul si în
competenta administratiei portului.
Avanportul reprezinta suprafata acvatica din larg unde are loc preluarea navelor si pilotarea acestora
în bazinul portuar. În avanporturi are loc si ancorarea temporara a navelor si esalonarea acestora în vederea acostarii pentru încarcare si descarcare.
Acvatoriul portului
Incinta portului este definita de suprafata de uscat stabilita prin regulamente si legi ale navigatiei,
unde sunt amplasate constructiile portuare terestre si utilajele necesare proceselor de încarcare-descarcare a navelor. Constructiile portuare adapostesc administratia portuara, depozite de diverse categorii si marimi si turnul de control al navigatiei.
Caile de acces sunt cele feroviare si rutiere, la care se adauga sistemele de conducte si statiile de
pompare în cazul porturilor care încarca si descarca petrol.
Utilajele de încarcare-descarcare constau de regula din macarale, benzi transportatoare.
Danele sunt segmente „teritoriale” ce cuprind deopotriva suprafete acvatice si de uscat asociate, care
asigura acostarea navelor. Prin frontul danelor sau linia danelor se întelege lungimea în metri (kilometri) a tuturor danelor dintr-o unitate portuara.
Un ansamblu de dane specializate în aceleasi tipuri de operatii de încarcare-descarcare poarta
denumirea de sector al portului.
Acvatoriul portului reprezinta suprafata de apa a cailor de acces în port si rade (acvatoriu exterior) la
care se adauga suprafetele de apa necesare operatiunilor vaselor în relatie cu traficul de calatori si marfuri în interiorul portului (acvatoriu interior).
Protectia bazinului portuar si a radei portului împotriva valurilor si a curentilor se realizeaza de
regula prin diguri de beton, secondate în exterior de blocuri de roca dura (granit, bazalt) ori stabilopozi.
Tonajul vaselor se masoara în t.d.w. (tone dead weight) care reprezinta 1000 kg forta, respectiv
980665 x 103 N sau în t.r.b. (tone registru brut) care reprezinta o unitate volumetrica egala cu 2,83 m3.
Porturile fluviale sunt de regula mai mici, danele si rada portului putând fi amenajate în albia
cursului de apa .
Din considerente de adapost si eficienta, danele si rada portului pot fi amenajate artificial, în afara
albiei cursului de apa ori combinat.
Locurile de pe malul cursului de apa navigabile unde se realizeaza îmbarcarea si debarcarea de
pasageri, mesagerii si bagaje se numesc debarcadere.
Bunurilor imobile care alcatuiesc domeniul public al statului se afla în administrarea Ministerului
Transporturilor si în concesiunea Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime Constanta S.A.
Capitanii zonale: Constanta (porturi Constanta – Sud – Agigea si Tomis, Cernavoda, Midia,
Mamaia, Jurilovca, Mangalia, Medgidia, Basarabi, Ovidiu), Galati (porturi Galati, Braila, Macin, Hârsova,
Fetesti, Bicaz), Giurgiu (porturi Calarasi, Turnu Magurele, Corabia, Zimnicea, Giurgiu, Oltenita, Snagov),
Tulcea (porturi Tulcea, Isaccea, Mahmudia, Sfântu Gheorghe, Sulina, Uzlina, Mila 23), Drobeta Turnu
Severin (porturi Drobeta Turnu Severin, Bechet, Calafat, Timisoara, Dej, Orsova, Moldova Veche)
Planurile cadastrale ale porturilor realizate în format digital contin reprezentarile tuturor imobilelor
situate în zona portuara si anume: digurile de aparare si protectie, turnul de control, farurile, geamandurile si balizele de semnalizare, cheiurile de acostare si încarcare-descarcare, cladirile administrative si tehnice, si lozurile si depozitele, macaralele si sistemul lor de rulare care deservesc docurile de încarcare-descarcare, danele de montare, întretinere si reparare a navelor, infrastructura feroviara si rutiera, zonele de depozitare.
Suprafetele care prezinta interes într-un port se delimiteaza si se reprezinta pe planurile cadastrale în
conformitate cu subcategoriile de folosinta care primesc numere cadastrale.
Sdg – suprafata ocupata de diguri;
Sda – suprafata danelor de întretinere si reparatii;
Sch – suprafata ocupata de cheiuri;
Sl – suprafata libera;
Str – suprafata cailor de transport rutier;
Stf – suprafata cailor ferate;
Sr – suprafata aferenta retelelor supraterane;
Srs – suprafata aferenta retelelor subterane;
Sc – suprafata ocupata de cladiri;
Sd – suprafata ocupata de depozitele în aer libere;
Sdc – suprafata depozitelor cisterna;
Sp – suprafata platformelor tehnologice;
Sct – suprafata ocupata de circuitul primar în statii de transformare;
Ssc – suprafata zonelor de securitate.
Determinarea acestor suprafete se face pe care analitica, utilizând coordonatele punctelor care
definesc contururile lor poligonale. Ridicarea detaliilor se va face corespunzator scarii 1:500 la care se
redacteaza planul cadastral digital si analogic. Prin derivare, utilizând atlasul de semne conventionale editat in anul 1978 se pot realiza si planuri la scarile 1:1000, 1:2000, 1: 5000 sau planuri de ansamblu la scara 1:10000.
Documentatia cadastrala intocmita pentru receptia finala contine:
· memoriul tehnic;
· avizul de începere a lucrarilor de masurare pentru terenurile si constructiile portului;
· inventarul cu coordonatele punctelor retelei de sprijin si ridicare în sistem de proiectie
stereografica 1970 si în sistem de cote Marea Neagra 1975, cu desrierile topografice si schitele de
reperaj;
· inventarul cu coordonatele punctelor situate pe limita amplasamentului portului si tabelul cu
suprafetele determinate;
· planul cadastral sub forma analogica si în format digital.
· procesele verbale de delimitare si de vecinatate;
· registrul cadastral al porturilor;
· registrul cadastral al imobilelor unitatilor portuare;
· registrul cadastral centralizator al administratiilor portuare, pe UAT;
Înscrierea imobilelor inventariate de sistemului informational al porturilor în documentele
publicitatii imobiliare se face conform Legii nr. 7 din 1996, completata si modificata si cu respectarea
prevederilor Regulamentului privind continutul si modul de întocmire a documentatiilor cadastrale în
vederea înscrierii în cartea funciara.
