Sistemul Informational al Cailor Ferate

Generalitati Cadastru Cai Ferate

Sistemul informational al cailor ferate este un subsistem de evidenta si inventariere sistematica a
tuturor bunurilor imobile din patrimoniul cailor ferate, sub aspect tehnic, economic si juridic, corelat cu
celelalte lucrari necesare în vederea înscrierii în documentele tehnice ale cadastrului general si în
documentatiile de publicitate imobiliara.
Toate unitatile feroviare, detinatorii de infrastructura feroviara, precum si cei care întocmesc
documentatii cadastrale cu specific feroviar vor aplica normele metodologice specifice acestui domeniu de
activitate.
Executantii lucrarilor trebuie sa fie persoane fizice sau juridice autorizate de Agentia Nationala de
Cadastru si Publicitate Imobiliara (A.N.C.P.I.). Accesul pentru masuratori se face pe baza unei aprobari
emise de Compania Nationala de Cai Ferate "CFR" - S.A. Executantii documentatiilor de evidenta de
specialitate a cailor ferate vor fi desemnati prin licitatie conform prevederilor legale.
Prin realizarea sistemului informational al cailor ferate se realizeaza urmatoarele obiective:
?? determinarea exacta a suprafetelor de teren, cu sau fara constructii, detinute de compania nationala, societatile
nationale si societatile comerciale de sub autoritatea Ministerului Transporturilor;
?? asigurarea opozabilitatii fata de terti;
?? administrarea si gestionarea corecta a patrimoniulsi unitatilor feroviare si apararea drepturilor lor prin înscrierea în
registrele cadastrale si în cartile funciare;
?? asigurarea unei baze juste pentru stabilirea taxelor si/sau impozitelor datorate statului pentru bunurile imobiliare
aflate în patrimoniul privat al unitatilor feroviare, conform legislatiei în domeniul respectiv;
?? stabilirea zonelor juridice feroviare, zonelor de siguranta si de protectie ale infrastucturii feroviare.
Sistemul informational al cailor ferate asigura evidenta bunurilor imobile apartinând domeniului
public si privat al statului si unitatilor feroviare rezultate din reorganizarea Societatii Nationale a Cailor
Ferate Române în conformitate cu Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.12/1998 aprobata prin Legea
nr.89/1999 privind transportul pe caile ferate române si reorganizarea Societatii Nationale a Cailor Ferate
Române, precum si ale altor detinatori de infrastructura feroviara:
?? Compania Nationala de Cai Ferate "CFR" - S.A. numita în continuare CFR – îsi desfasoara activitatea în
cladirea Palatului CFR, din B-dul Dinicu Golescu nr. 38, sector 1, Bucuresti. CNCF “CFR” SA –
administreaza, întretine si gestioneaza infrastructura feroviara (publica sau privata), aplica strategia nationala si
a proiectelor paneuropene, referitoare la interoperabilitate si cresterea calitatii serviciilor. Obiectivul prioritar la
nivel national este cel de aliniere la proiectele de dezvoltare a transporturilor europene;
?? Compania Nationala de Transport Calatori "CFR Calatori"- S.A. numita în continuare CFR Calatori – este
operatorul national de calatori;
?? Compania Nationala de Transport Marfa "CFR Marfa"- S.A. numita în continuare CFR Marfa – este
operatorul national de marfa;
?? Informatica Feroviara S.A. functioneaza ca societate comerciala pe actiuni, cu personalitate juridica si este
înfiintata la 1 noiembrie 2002 ,ca filiala a CN de Cai Ferate, actionar unic, in baza HG 706/2002 – presteaza
servicii informatice de infrastructura si aplicatii specializate catre actorii din sistemul feroviar;
?? Autoritatea Feroviara Româna "AFER" – agentie specializata subordonata MT, cu competente de
reglementare privind standardele tehnice si de siguranta circulatiei, licentierea, autorizarea si monitorizarea
operatorilor de transport feroviar, licentierea furnizorilor de produse si servicii pentru sector, precum si
autorizarea personalului specializat.
Infrastructura feroviara pusa la dispozitia operatorilor de transport feroviar (OTF)
Reteaua feroviara CFR
Lungimea retelei feroviare este de 10.882 km, din care:
- 2.707 km de linie dubla
- 3.292 km de linie electrificata
Sistemul de alimentare cu energie electrica de tractiune:
- tensiunea de 25 KV
2
- frecventa de 50 hz
Lungimea totala a infrastructurii feroviare în exploatare este de 20.730 km, din care:
- 13.807 km de linii curente si directe
- 6.923 km de linii în statii
Privind regimul de proprietate infrastructura feroviara este clasificata astfel:
- 17.535 km de infrastructura publica administrata de CFR
- 3.197 km de infrastructura privata a CFR
Din punct de vedere al interoperabilitatii, infrastructura se clasifica în interoperabila si
neinteroperabila. Infrastructura neinteroperabila este formata în principal din liniile cu utilizare scazuta, de
legatura sau înfundate, de importanta redusa si poate fi închiriata de catre CFR în anumite conditii.
Din punct de vedere al echiparii suprastructurii caii retelei CFR, din totalul de 20.730 km linie,
- 4.771 km (23 %) sunt echipati cu suprastructura tip 65,
- 1.813 km (9 %) sunt echipati cu suprastructura tip 60,
- 614 km (3 %) sunt echipati cu suprastructura tip 54,
- 10.395 km (50 %) sunt echipati cu suprastructura tip 49,
- 3.137 km (16 %) sunt echipati cu suprastructura cu tip de sina mai mic de 49.
Reteaua CFR este dotata cu 29.541 aparate de cale, din care 20.868 apartin infrastructurii publice si
8.672 apartin infrastructurii private.
Instalatii de siguranta circulatiei
Pe reteaua feroviara exista urmatoarele echipamente de siguranta circulatiei:
- 8 echipamente de centralizare electronica
- 637 instalatii de centralizare electrodinamica
- 577 instalatii BLA (Bloc de linie automat)
- 1.073 bariere automate pentru trecerile la nivel
Lucrari de arta si terasamente
Pe reteaua feroviara exista un numar de 18.164 poduri si podete cu o lungime totala de 144 km, din
care 5.055 cu suprastructura metalica, 365 cu suprastructura din beton precomprimat, iar celelalte din beton,
beton armat sau zidarie de piatra respectiv caramida.
Lungimea terasamentelor de cale ferata este de 13.030 km în exploatare cu un numar de 177 tuneluri
de cale ferata cu o lungime totala de 60 km.
Figura 1 Harta retelei feroviare a României
3
În prezent reteaua de cale ferata este formata din 9 magistrale principale din care se desprind
mai multe magistrale secundare.
Cele 9 magistrale administrate de operaturul national CFR reprezinta principalele artere
feroviare din România. Infrastructura feroviara publica apartine statului, atribuita în concesiune
Companiei Nationale de Cai Ferate “CFR” -SA.

1.Informatii generale
1.1 Organizare
Caile Ferate Române (CFR) este compania nationala de transport feroviar a României. CFR administreaza a patra retea feroviara din Europa ca volum de pasageri si marfa. Reteaua este integrata semnificativ cu alte retele feroviare europene, oferind servicii paneuropene de transport de pasageri si marfa.
CFR este impartit in 4 companii independente, dar care au o colaborare stransa intre ele pentru realizarea serviciilor de transport feroviar.
1.    CFR-SA, este compania nationala care administreaza si intretine infrastructura feroviara publica.Serviciul principal oferit de companie este transportul trenurilor operatorilor feroviari de Marfa si Calatori pe infrastructura de cale ferata.
2.    CFR-Calatori, este compania nationala de transport feroviar de calatori, constituit ca operator national de Calatori prin reforma SNCFR.
3.    CFR-Marfa, este compania nationala de transport feroviar de Marfa, constituit ca operator national de Marfa prin reforma SNCFR.
4.    Societatea de Administrare Active Feroviare "S.A.A.F." S.A.
Sediul central al CFR este în Bucuresti, în Palatul CFR, situat în apropierea Garii de Nord. Compania are sucursale regionale în orasele Brasov, Cluj-Napoca, Craiova, Constanta, Galati, Iasi si Timisoara. Codul international UIC este 53-CFR.

1.2 Istoric
CFR, ca institutie, a fost fondata în 1880, dupa ce prima cale ferata pe teritoriul actual al României a fost deschisa în 1854.
Datorita conditiilor politico-militare vitrege prin impunerea arbitrara a granitelor, caile ferate s-au dezvoltat o vreme in cadrul a doua retele separate: una in vechea Romanie, iar alta in Austro-Ungaria.
Prima linie de cale ferata, care este cea mai veche din reteaua CFR, se afla in Banat si a fost deschisa la 20 august 1854, intre portul dunarean Bazias si localitatea de munte Oravita in lungime de 62,5 km si era asa-numita “linie a carbunelui”, functia ei fiind aceea de a usura transportul carbunelui de la Anina la dunare pentru alimentarea vapoarelor.
De la 12 ianuarie 1855 linia a fost administrata de Caile Ferate Austriece, Transilvania fiind în acel timp parte a Imperiului Austriac. Dupa diverse îmbunatatiri tehnice la linie în urmatoarele luni, relatia Oravita-Bazias a fost deschisa pentru trafic de pasageri de la 1 noiembrie 1856.
Între 1864 si 1880, diverse cai ferate au fost construite în ce era atunci Regatul României. La 1 septembrie 1865 compania engleza John Trevor-Barkley a început constructia liniei Bucuresti-Giurgiu. Aceasta linie a fost deschisa pentru trafic la 26 august 1869 si a fost prima linie construita pe teritoriul românesc din acel timp.
În septembrie 1866 Parlamentul României a aprobat constructia unei linii de 915 km, de la Vârciorova, în sud, pâna la Roman în nord, trecând prin Pitesti, Bucuresti, Buzau, Braila, Galati si Tecuci, toate orase importante. Pretul constructiei era la acel timp de 270.000 de lei aur/km, adica 247.000.000 lei aur pentru o lungime totala de 914,8 km si constructia a fost încredintata consortiului german Strussberg.
Terenul necesar constructiilor era cedat de stat in mod gratuit, in schimb concesionarul trebuia sa transporte gratuit posta si sa permita instalarea de fire de telegraf pe stalpii companiei de-a lungul liniilor.
La data de 18 decembrie 1868, se lansa la Berlin, prima emisiune de obligatiuni pentru caile ferate din Romania. Conform intelegerii, concesionarii trebuiau sa emita obligatiuni in nume propriu. Emisiunea de obligatiuni trebuia sa se faca sub supravegherea unui comisar al statului roman, dar sub anumite presiuni, a fost numit ilegal in aceasta functie un strain, in persoana prusianului Ambronn, om a lui Strussberg.
Strussberg in complicitate cu Ambronn, i-a inselat pe cumparatorii de obligatiuni, facandu-i sa creada ca obligatiunile erau emise de catre statul roman. In legatura cu activitatea efectiva a companiei Strussberg, trebuie remarcat faptul ca lucrarile au inceput destul de bine, in aceasi luna in care s-a acordat concesiunea, se incepe constructia liniei Galati-Roman si se pune piatra de temelie a Garii de Nord Bucuresti.
In aceasta situatie se vehiculeaza tot mai des ideea de anulare a concesiunii, fapt ce se pune in practica prin votarea unei legi de anulare la data de 5 iulie 1871, hotarare confirmata si de catre tribunalul de arbitri. Guvernul roman este autorizat sa intretina lucrarile neterminate si sa exploateze liniile circulabile. Detinatorii de obligatiuni erau invitati sa se constituie intr-o societate pe actiuni care sa ia asupra ei toate drepturile si obligatiile concesionarilor. Aceasta societate contracteaza cu diferite antreprize terminarea lucrarilor incepute, modificarea unora si remedierea defectelor constatate, iar pentru exploatarea liniilor terminate, incheie o conventie cu o societate feroviara austriaca St.E.G. Noua administratie a numit in calitate de director general pe francezul Leon Guilloux, care timp de 5 ani a condus cu pricepere si tact continuarea lucrarilor.
Linia a fost deschisa în diverse faze - prima parte, Pitesti-Bucuresti-Galati-Roman, a fost deschisa la 13 septembrie 1872, iar partea Varciorova-Pitesti pe 9 mai 1878. Linia Vârciorova-Roman a fost o parte importanta a infrastructurii feroviare române pentru ca a facut legatura între extremitatiile regatului, fiind o conexiune importanta pentru calatori si marfa între orase importante ale Tarii Românesti si ale Moldovei.
La 10 septembrie 1868 a fost finalizata Gara de Nord din Bucuresti. În ianuarie 1880 Parlamentul României a votat pentru transferul liniei Vârciorova-Roman de la administratia privata a consortiului Strousberg, la administratie nationala, guvernul formând institutia Cailor Ferate Române, care a ramas pâna în ziua de astazi.
În 1918, Regatul României s-a unit cu regiunile Transilvania, Banat, Basarabia si Bucovina pentru a forma România Mare. Ca urmare, toate caile ferate din aceste regiuni, care au apartinut înainte Austro-Ungariei si Rusiei au intrat în proprietatea CFR. Acest eveniment a fost unul important în istoria CFR deoarece uzina de vagoane de la Arad, aflata înainte sub control Austro-Ungar, a intrat în proprietatea CFR, astfel a început fabricarea a numeroase materiale rulante si locomotive pentru CFR. Tot în aceasta perioada au fost introduse locomotivele diesel.
În aceasta perioada, mai multe cai ferate au fost dublate, pentru a permite traficul simultan în ambele sensuri si deci un trafic mai mare. Prima linie cu sina dubla fusese deschisa la 25 ianuarie 1895 pe distanta de 14 km dintre Iasi si Letcani, cu scopul de a facilita lucrarile de constructie a liniei Iasi - Dorohoi. În continuare au fost dublate liniile:
o    Bucuresti - Ploiesti (1891-1909)
o    Ploiesti - Câmpina (1910-1912)
o    Constanta - Cernavoda (1931)
o    Adjud - Tecuci (1933)
o    Teius - Apahida (1938-1940)
o    Câmpina - Brasov (1938-1941)
o    Buzau - Marasesti (1940-1942)
Dupa ce România a devenit o republica comunista, în 1949, a avut loc o investitie semnificativa în caile ferate. În aceasta perioada, caile ferate au fost considerate simbol al industrializarii rapide a tarii sub conducerea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej si a lui Nicolae Ceausescu. Pe lânga cresterea traficului feroviar si al constructiei de noi linii, în special în zonele rurale, electrificarea si dublarea liniilor au ocupat un loc important.
Prima linie electrificata a fost Bucuresti-Brasov, pe care volumul de pasageri si marfa era foarte mare. Primul proiect pentru electrificarea unor portiuni din aceasta linie a fost realizat în 1913 de catre Ioan Stefan Gheorghiu, iar pentru demararea lucrarilor guvernul a luat o serie de hotarâri în anii 1929, 1934 si 1942, urmând ca din 1942 sa se treaca la realizarea proiectului. Din cauza razboiului lucrul la electrificare a început însa abia în 1959, iar prima portiune electrificata, Brasov - Predeal a fost deschisa la 9 decembrie 1965. La 20 aprilie 1966 s-a deschis o noua portiune, Predeal - Câmpina. Linia a fost totalmente electrificata la 16 februarie 1969 si a functionat cu energie electrica la tensiunea de 25.000 V si frecventa de 50 de Hz.
Diferite linii au fost de asemenea dublate:
o    Faurei - Galati (1965-1971)
o    Pantelimon - Cernavoda (1969-1971)
o    Bucuresti - Rosiori de Vede - Craiova (1965-1972)
o    Chitila - Golesti (1968-1972)
o    Brasov - Câmpul Libertatii (1970-1974)
o    Adjud - Suceava (1972-1975)
La sfârsitul aniilor 1960, locomotivele cu abur au fost complet scoase din circulatie, fiind înlocuite cu locomotivele diesel si electrice si vagoane construite la uzina Astra Vagoane Arad.
Dupa revolutia din 1989, când a cazut regimul comunist, România a ramas cu una din cele mai mari, dense si utilizate retele de cai ferate din Europa dar, în acelasi timp, a ramas în urma cu infrastructura. Acest lucru, combinat cu decaderea economica din anii 1990, cauzata de trecerea tarii la economia de piata, a dus la intrarea companiei CFR într-o relativa perioada de declin. Câteva rute mai putin circulate, mai ales în zonele rurale, au fost desfiintate, iar materialul rulant, achizitionat în mare parte în anii 1970, a intrat într-o perioada de lipsa de reparatii. Imaginea CFR-ului, atât în tara cât si în strainatate, a avut mult de suferit datorita serviciilor feroviare de proasta calitate si conducerea slaba.
Situatia a continuat pâna în anul 1998 când Societatea Nationala a Cailor Ferate Române a fost reorganizata în patru institutii finantate independent pentru a mari eficienta, iar compania a fost redenumita Compania Nationala de Cai Ferate. Dupa acest eveniment, situatia cailor ferate românesti s-a îmbunatatit, în mare parte datorita ameliorarii situatiei economice a tarii dupa anul 2000, ceea ce a permis o investitie considerabila si a readus CFR-ului reputatia de a fi una din cele mai de succes companii feroviare din regiune.
Dupa 1989, un numar relativ mare de linii au fost închise, în special cele destinate folosirii industriale sau liniile înguste. Acest lucru s-a datorat si cresterii masive a numarului de companii private de autocare si al traficului redus de pe acele linii. Începând din 1990 s-au închis aproximativ 1000-1500 km de cale ferata.
Chiar daca liniile ferate pentru pasageri nu sunt un monopol de stat în România, CFR ramâne cel mai mare operator de transport feroviar de calatori din România. Dupa reorganizarea CFR în 1998, aproximativ 10% din liniile de tren ale societatii au fost transferate catre companii private (cunsocute ca linii neinteroperabile - curând vor fi mai multe linii ferate în aceeasi situatie). Pe aceste linii, CFR îsi poate folosi trenurile doar platind taxa de utilizarea a infrastrucutrii catre operatorii care detin linia (pentru liniile de stat se plateste T.U.I. la C.F.R. Infrastrucutra). În afara de CFR Calatori exista alte 3 companii care ofera servicii locale de pasageri, pe linii neinteroperabile dar si pe relatia Bucuresti - Brasov. În transportul de marfa pe liniile principale opereaza 28 de companii private, între care Rompetrol si Servtrans.
Pentru a putea opera pe liniile principale si pe cele neinteroperabile aflate înca în proprietatea staului, orice operator feroviar - de stat (C.F.R. Calatori, C.F.R. Marfa etc) sau privat (Rompetrol, Regiotrans, Grup Feroviar Român etc.) - trebuie sa achite o Taxa de Utilizare a Infrastructurii (TUI) catre C.F.R. Infrastrucutra
1.3 CFR-Calatori

CFR Calatori, sectia de transport pasageri a CFR, opereaza trei tipuri de trenuri atât pe teritoriul tarii cât si în trafic international. Tipurile de trenuri ale CFR Calatori sunt:
•    Regio(R).
•    Interregio(IR)
•    Inter City (IC)
Limita de viteza pentru toate trenurile din România este de 160 km/h, desi singura ruta pe care trenurile pot circula cu o asemenea viteza este Bucuresti - Constanta. De asemenea, pe ruta Bucuresti - Câmpina se poate circula cu 140 km/h. În prezent, se lucreaza la finalizarea reabilitarii liniei Bucuresti - Constanta, iar din septembrie 2007 au inceput lucrarile pe ruta Câmpina - Brasov (dupa lucrari viteza maxima va fi de 160 km/h pe acea sectiune). Viteza medie a trenurilor (incluzând opririle în statii), conform rapoartelor CFR din 2004, este:
•    34,3 km/h pentru trenurile personale
•    67 km/h pentru trenurile accelerate
•    85 km/h pentru trenurile rapide
•    87 km/h pentru trenurile Inter-City
                       

În momentul de fata, cea mai lunga ruta (ca durata) din România este Oradea - Mangalia (913 km), ruta care se face în sezonul de vara în 19 ore cu un tren rapid. Cea mai lunga ruta pentru un tren Inter-City este Oradea - Bucuresti, calatorie terminata în 11 ore.
La momentul actual, vârsta parcului inventar de locomotive, automotoare si rame, se prezinta dupa cum urmeaza:
•    363 locomotive electrice – vârsta medie = 30,5 ani
•    244 locomotive diesel electrice – vârsta medie = 35,5 ani
•    185 locomotive diesel hidraulice – vârsta medie = 35,5 ani
•    120 automotoare Desiro – vârsta medie = 6,5 ani

 

În prezent, în structura parcului S.N.T.F.C. se regasesc un numar de 2511 vagoane dintre care:
•    2260 vagoane clasa
•    229 vagoane de dormit, cuseta
•    22 vagoane restaurant
Cota de piata a transportului feroviar de calatori, exprimata prin evolutia procentuala a pasagerilor transportati pe calea ferata fata de numarul total al pasagerilor transportati de cele 4 sisteme de transport, a avut o evolutie descendenta, ajungand la 17,8% asa cum rezulta din graficul urmator,conform ,,RAPORT de activitate al S.N.T.F.C. pentru perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2012’’ al conducerii societatii.  

Definirea trenurilor de calatori s-a facut în functie de serviciile oferite de operatorii de transport feroviar de calatori, trecandu-se de la 4 categorii de tren (intercity, rapid, accelerat, personal) la 3 categorii de tren: intercity(IC), interregio(IR) si regio(R).
De asemenea la proiectarea Mersului de Tren 2011/2012 s-a tinut cont de „Programul de eficientizare a activitatii la SNTFC CFR Calatori” aprobat prin Hotarârea AGA nr. 17 din 29.11.2011, în care se prevede, pentru echilibrarea bugetului de venituri si cheltuieli pe anul 2012, suspendarea serviciului de transport de calatori pe 23 de sectii CF cu trafic redus si venituri mici, fapt pentru care s-a stabilit un plan de trenkm cu 5 % mai mic în 2012 fata de 2011.

1.4 CFR-Marfa


Raport de activitate al SNTFM „CFR Marfa” S.A pe anul 2010
Prezentare generala a companiei
Societatea Nationala de Transport Feroviar de Marfa “CFR Marfa”- S.A. este în prezent cel mai mare operator de transport feroviar de marfa din România.
Activitatea  principala o reprezinta transportul feroviar de marfa,structurata astfel:
?    transport de marfuri în trafic intern si international ca expeditii de mesagerie, coletarie, containere si vagoane complete
?    transportul marfurilor în trafic intermodal
?    transport feroviar international (import-export, tranzit)
?    transport cu nave ferryboat de marfuri si pasageri catre si de la sisteme de cale ferata care deservesc porturile de la Marea Neagra
?    prestatii accesorii transportului feroviar de marfa (manevra, cântarire, formalitati vamale, etc.).

Aceste servicii sunt prestate în principal cu mijloace proprii, folosind însa infrastructura nationala interoperabila gestionata de CFR si infrastructura feroviara neinteroperabila gestionata de societati private.
CFR Marfa detine un parc de material rulant compus din:
?    39.741 vagoane de marfa de diverse tipuri,
?    907 locomotive electrice si Diesel pentru transport si manevra si
?    doua nave ferryboat de 12500 tdw.

CFR Marfa este o companie de renume pe plan international, fapt dovedit de afilierea sa la organizatii internationale cum ar fi Uniunea Internationala a Cailor Ferate si Comunitatea Cailor Ferate si a Companiilor de Infrastructura din Europa.
Compania ocupa locul 10 în Europa din punct de vedere al volumului de marfuri transportate, cu un tonaj transportat de 31 milioane tone în anul 2010.

Cota de piata a transportului feroviar de marfa a crescut de la 12,2% în anul 2009 la 17,4% în anul 2010 .
Cota de piata detinuta de CFR Marfa, în comparatie cu celelalte moduri de transport (rutier, fluvial, aerian, maritim, conducte) este de 10,1% în 2010 în crestere fata de anul 2009 cand s-a înregistrat un procent de 7,1%.
Pe piata feroviara de marfa, împartita între CFR Marfa si alti operatori feroviari, cota de piata a CFR Marfa este de 58% în anul 2010 pentru marfurile transportate si 45,3% pentru parcursul marfurilor.

1.5 CFR-SA


Compania Nationala de Cai Ferate “CFR” SA (CNCF „CFR” SA) îsi desfasoara activitatea în cladirea Palatului CFR, din B-dul Dinicu Golescu nr. 38, sector 1, Bucuresti
Înfiintata în 1998, în urma reorganizarii fostei SNCFR, CNCF „CFR” SA este compania care administreaza si întretinere infrastructura feroviara - publica sau privata.
CNCF „CFR” SA pune la dispozitia tuturor operatorilor feroviari întreaga retea de cale ferata pentru a efectua în conditii ecologice si de siguranta transportul calatorilor sau al marfurilor.
CNCF “CFR” SA – gestionara infrastructurii – face pasi importanti prin aplicarea strategiei nationale si a proiectelor paneuropene, referitoare la interoperabilitate si cresterea calitatii serviciilor. Obiectivul prioritar la nivel national este cel de aliniere la proiectele de dezvoltare a transporturilor europene.

Scopul activitatii CNCF„CFR”-SA este administrarea pe principii comerciale a infrastructurii feroviare. CNCF„CFR”-SA desfasoara activitati de interes public national, pentru asigurarea desfasurarii transportului feroviar public, pentru garantarea satisfacerii sarcinilor specifice nevoilor de aparare ale tarii si efectueaza, în principal, urmatoarele:
?    administrarea infrastructurii feroviare pentru punerea acesteia la dispozitie tuturor operatorilor de transport feroviar, în mod nediscriminatoriu, pe baza contractului de acces, în conditiile legii;
?    dezvoltarea si modernizarea infrastructurii feroviare din România în concordanta cu standardele europene, în scopul asigurarii compatibilitatii si interoperabilitatii cu sistemul de transport feroviar european;
?    conducerea, organizarea, planificarea, coordonarea si controlul activitatilor de exploatare, întretinere si reparare a infrastructurii feroviare;
?    exploatarea comerciala a patrimoniului auxiliar feroviar.


2.Activitatea Cadastru, Concesiuni
2.1 Introducere

Serviciul Central de Cadastru a primit, analizat si solutionat un numar de peste 970 de lucrari în cursul anului 2011, constând în: situatii ale suprafetelor de terenuri din domeniul privat, situatii ale terenurilor din domeniul public, propuneri de transfer de terenuri fie din domeniul privat (transfer cu plata), fie din domeniul public (transfer fara plata), petitii, reclamatii, sesizari, note justificative, rapoarte de necesitate, procese verbale de vecinatate cu domeniul public al statului, documentatii întocmite în conformitate cu prevederile HG nr. 834/1991, încheieri de carte funciara privind intabularile de terenuri si altele.
În decursul anului 2011, Sucursalele Centre Regionale de Exploatare, Întretinere si Reparatii Cai Ferate au procedat la achizitionarea serviciilor de cadastru utilizând sumele alocate, precum si sume din surse proprii.
Totalul suprafetelor de teren pentru care au fost achizitionate serviciile de cadastru în anul 2011, defalcate pe public si privat, este prezentat în tabelul de mai jos:


În perioada 1998 – 2011, au fost alocate fonduri pentru activitatea de cadastru care au permis ca din suprafata totala de 40.559,87 ha de terenuri feroviare sa fie achizitionate servicii de cadastru pentru o suprafata totala de 9.053,67 ha (8.169,46 ha terenuri publice si 884,21 ha terenuri private), reprezentând un procent mediu de 22,32%, din care suprafete intabulate 5.010,67 ha.
Pentru achizitionarea serviciilor de cadastru în vederea finalizarii înscrierii în cartile funciare, valoarea totala estimata este de 60.932.045 lei, din care:
?    Pentru domeniul public 26.787,28 ha x 1.500 lei/ha = 40.180.920 lei si
?    Pentru domeniul privat 8.300,45 ha x 2.500 lei/ha = 20.751.125 lei.

2.2 Legisla?ie
I.    Legea cadastrului si a publicitatii imobiliare nr. 7/1996
II.    Legea nr.129 din 16 octombrie 1996, privind transportul pe caile ferate romane

Art. 56.
?    Elementele de patrimoniu ale S.N.C.F.R. sunt constituite din bunuri aflate în proprietatea sa si din structura cailor ferate române, proprietate publica a statului, data acesteia în administrare.
?    Nominalizarea si evaluarea elementelor de patrimoniu se fac potrivit legii, pe baza evidentelor legale privind provenienta si a titlurilor care justifica temeiurile juridice ale dobândirii.
Art. 57.
?    În scopul tinerii evidentei bunurilor imobiliare aflate în proprietatea sau în administrarea S.N.C.F.R., al asigurarii opozabilitatii titlurilor acestora fata de terti si al initierii actiunilor necesare pentru recuperarea sau dobândirea de noi valori patrimoniale, S.N.C.F.R. întocmeste evidente si documentatii proprii de cadastru, în conditiile legii.
III.    Hotararea Guvernului nr. 525 din 27 iunie 1996,

Regulamentul general de urbanism

Controlul aplicarii Regulamentului general de urbanism se efectueaza de catre compartimentele de specialitate din aparatul propriu al consiliilor locale si judetene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa caz, si de catre Inspectoratul de Stat in Constructii, conform prevederilor legale.

Rolul Regulamentului general de urbanism
1.    Regulamentul general de urbanism reprezinta sistemul unitar de norme tehnice si juridice care sta la baza elaborarii planurilor de amenajare a teritoriului, planurilor urbanistice, precum si a regulamentelor locale de urbanism.
2.    Regulamentul general de urbanism stabileste, in aplicarea legii, regulile de ocupare a terenurilor si de amplasare a constructiilor si a amenjarilor aferente acestora.
3.    Planurile de amenajare a teritoriului sau, dupa caz, planurile urbanistice si regulamentele locale de urbanism cuprind norme obligatorii pentru autorizarea executarii constructiilor.
Domeniul de aplicare
1.    Regulamentul general de urbanism se aplica in proiectarea si realizarea tuturor constructiilor si amenajarilor, amplasate pe orice categorie de terenuri, atat in intravilan, cat si in extravilan.
2.    Se excepteaza de la prevederile alin. (1) constructiile si amenajarile cu caracter militar si special, care se autorizeaza si se executa in conditiile stabilite de lege.
Lucrari de utilitate publica
1.    Autorizarea executarii altor constructii pe terenuri care au fost rezervate in planuri de amenajare a teritoriului, pentru realizarea de lucrari de utilitate publica, este interzisa.
2.    Autorizarea executarii lucrarilor de utilitate publica se face pe baza documentatiei de urbanism sau de amenajare a teritoriului, aprobata conform legii.

Conditii de amplasare si conformare a constructiilor

ART. 20
1.    Amplasarea fata de cai ferate din administrarea Companiei Nationale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. In zona de protectie a infrastructurilor feroviare se pot amplasa,cu avizul Ministerului Transporturilor :
a) constructii si instalatii aferente exploatarii si intretinerii liniilor de cale ferata;
b) constructii si instalatii pentru exploatarea materialului rulant si a mijloacelor de restabilire a circulatiei;
c) instalatii fixe pentru tractiune electrica;
d) instalatii de semnalizare, centralizare, bloc de linie automat, telecomunicatii, transmisiuni de date si constructiile aferente acestora.
2.    Constructiile care se amplaseaza in zona de protectie a infrastructurii feroviare situata in intravilan se autorizeaza cu avizul Companiei Nationale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. si al Ministerului Transporturilor.
3.    In sensul prezentului regulament, prin zona de protectie a infrastructurii feroviare se intelege fasia de teren, indiferent de proprietar, cu latimea de 100 m masurata de la limita zonei cadastrale C.F.R., situata de o parte si de alta a caii ferate.
4.    Lucrarile de investitii ale agentilor economici si ale institutiilor publice, care afecteaza zona de protectie a infrastructurii feroviare, se vor autoriza numai cu avizul Companiei Nationale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. si al Ministerului Transporturilor, si anume:
a) cai ferate industriale;
b) lucrari hidrotehnice;
c) traversarea caii ferate de catre drumuri prin pasaje denivelate;
d) subtraversarea liniilor de cale ferata de retele de telecomunicatii, energie electrica, conducte sub presiune de apa, gaze, produse petroliere, termotehnologice si canale libere.
5.    In zona de protectie a infrastructurii transporturilor feroviare se interzic:
a) amplasarea oricaror constructii, depozite de materiale sau infiintarea de plantatii care impiedica vizibilitatea liniei si a semnalelor feroviare;
b) efectuarea oricaror lucrari care, prin natura lor, ar provoca alunecari de teren, surpari sau ar afecta stabilitatea solului prin taierea copacilor, extragerea de materiale de constructii sau care modifica echilibrul panzei freatice subterane;
6.    Amenajarile si instalatiile de manipulare, de transvazare sau de depozitare a materialelor, substantelor sau deseurilor prevazute la alin. (6) se pot realiza pe baza de studii privind implicatiile asupra activitatii feroviare si de mediu executate de unitati de proiectare autorizate, pe baza avizului Companiei Nationale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. si cu autorizatia Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.
7.    Cedarea, transferul, ocuparea temporara sau definitiva a terenului din patrimoniul Companiei Nationale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A., pentru lucrarile de interes public, atat in intravilan cat si in extravilan, se fac numai cu avizul Companiei Nationale de Cai Ferate "C.F.R." - S.A. si al Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei.

IV.    PROTOCOL DE COLABORARE
încheiat între Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara si Compania Nationala de Cai Ferate C.F.R S.A. privind modul de înscriere în cartile funciare centrale


Partile semnatare
Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara, cu sediul in Bucuresti, Splaiul Independentei nr. 202A, sector 6, reprezentata de dl. Mihai BUSUIOC, în calitate de Director General si
Compania Nationala de Cai Ferate C.F.R S.A , cu sediul in Bucuresti, Bd. Dinicu Golescu nr. 38, sector 1, reprezentata de dl. Traian PREOTEASA, în calitate de Director General.

PRINCIPII GENERALE CARE STAU LA BAZA COLABORARII DINTRE CELE DOUA INSTITUTII
1. Agentia Nationala coordoneaza si controleaza executarea lucrarilor de cadastru si asigura înscrierea imobilelor în registrul de publicitate imobiliara, la cererea titularului dreptului ori a celorlalte persoane interesate, personal sau prin mandatar.
2. Administrarea infrastructurii feroviare, proprietate publica sau proprietate privata a statului, se asigura de catre o companie nationala rezultata ca urmare a reorganizarii Societatii Nationale a Cailor Ferate Române, careia i se atribuie în concesiune, fara plata redeventei, infrastructura feroviara publica si care detine în proprietate alte elemente ale infrastructurii feroviare preluate de la Societatea Nationala a Cailor Ferate Române, stabilite prin hotarâre a Guvernului.
Compania nationala care administreaza infrastructura feroviara poate sa închirieze, cu acordul Ministerului Transporturilor, parti ale infrastructurii feroviare neinteroperabile publice catre alte persoane juridice, în vederea administrarii acesteia pentru organizarea transporturilor publice de marfuri si persoane.
2.3 Executarea lucrarilor de cadastru de specialitate al Cailor Ferate

Conform Normelor Metodologice privind executarea lucrarilor de cadastru al cailor ferate

Cadastrul de specialitate al cailor ferate este un subsistem de evidenta si inventariere sistematica a tuturor bunurilor imobile din patrimoniul cailor ferate, sub aspect tehnic, economic si juridic corelat cu celelalte lucrari necesare în vederea înscrierii în documentele tehnice ale cadastrului general si în documentatiile de publicitate imobiliara.

Prin executarea lucrarilor de cadastru de specialitate al cailor ferate se realizeaza urmatoarele obiective:
?    Determinarea exacta a suprafetelor de teren, cu sau fara constructii, detinute de unitatile aflate în subordinea sau, dupa caz compania nationala, societatile nationale si societatile comerciale de sub autoritatea Ministerului Transporturilor;
?    Asigurarea opozabilitatii fata de terti;
?    Administrarea si gestionarea corecta a patrimoniului unitatilor feroviare si apararea drepturilor lor prin înscriereaîn registrele cadastrale si în cartile funciare;
?    Asigurarea unei baze juste pentru stabilirea taxelor si/sau impozitelor datorate statului pentru bunurile imobiliareaflate în patrimoniul privat al unitatilor feroviare, conform legislatiei în domeniul respectiv;
?    Stabilirea zonelor juridice feroviare, zonelor de siguranta si de protectie ale infrastucturii feroviare.
       
Etapele realizarii cadastrului de specialitate al cailor ferate

1. Reteaua geodezica de sprijin, de îndesire si ridicare se realizeaza astfel încât sa se asigure densitatea de puncte necesara pentru executarea lucrarilor de cadastru. Masuratorile de teren se fac plecând de la reteaua geodezica de stat si în functie de necesitati se va proceda la îndesirea ei.
În configuratia retelei geodezice de îndesire si ridicare vor fi incluse cel putin 4 puncte geodezice din reteaua geodezica de sprijin care sa incadreze toate punctele poligonului nou creat.
Punctele retelelor de sprijin si de ridicare vor satisface conditiile de precizie impuse prin Normele Tehnice pentru introducerea cadastrului general ale Oficiului National de Cadastru,Geodezie si Cartografie si vor fi determinate in sistem de proiectie Stereografica 1970 si fata de planul de referinta Marea Neagra 1975.
Materializarea punctelor retelei geodezice de sprijin si de ridicare se va face prin borne din beton armat în conformitate cu tipurile standard prevazute în Ordinul  53412001al ministrului administratiei publice privind aprobarea Normelor tehnice pentru introducerea cadastrului general
sau alte tipuri de marcare omologate, dupa caz.
Se vor planta minim 3 borne, la distante de circa 250 - 500 m una de alta, pentru fiecare statie de cale ferata sau pentru fiecare bun imobil izolat. Bornele vor fi amplasate, de regula, în zona de protectie, asigurând conditiile de stabilitate, accesibilitate si vizibilitate. În interstatiile de cale ferata numarul de borne si amplasamentul lor vor fi stabilite în functie de conditiile de vizibilitate si de necesitati.

2. Documentatia tehnica întocmita dupa executarea retelelor geodezice de sprijin, îndesire si ridicare, supusa operatiunilor de receptie va cuprinde:
•    memoriul tehnic;
•    schita retelei geodezice la o scara convenabil aleasa, de regula 1:5.000, 1:10.000 sau
1:25.000, cu marcarea dispunerii punctelor vechi si noi si a vizibilitatilordintre puncte;
•    inventarul de coordonate al tuturor punctelor retelei si descrierile lor topografice;
•    dosarul de verificare, întocmit de o persoana fizica sau juridica autorizata de Oficiul
National de Cadastru, Geodezie si Cartografie.

3.Delimitarea amplasamentului se stabileste de catre o comisie de delimitare numita prin decizie a presedintelui Comisiei Centrale de Cadastru Feroviar, din care trebuie sa faca parte câte un reprezentant de specialitate din partea beneficiarului,executantului, consiliului local al teritoriului administrativ pe raza caruia se afla amplasamentul feroviar, alti membri prevazuti în conformitate cu normativele emise de O.N.C.G.C.
Reprezentantii unitatii feroviare si ai executantului încheie un proces verbal de predare-primire a amplasamentului (proces-verbal de recunoastere a amplasamentului) în care este descris amplasamentul entitatii feroviare si limitele fata de vecini. Pe descrierea amplasamentului si schita aferenta, beneficiarul va trece limita zonei de siguranta si a zonei de protectie a infrastructurii feroviare publice.
Pentru descrierea amplasamentului si identificarea vecinilor, pentru fiecare vecin se va stabili:
•    denumirea persoanei fizice sau juridice vecine
•    schita de vecinatate în care vor fi trecute toate punctele de frângere ale limitei de proprietate.
În cazul în care nu exista împrejmuire stabila, limita se va borna în punctele de frângere ale hotarului. În situatii speciale, când limita de vecinatate dintre unitatile feroviare situate în perimetrul
entitatilor feroviare (statie de cale ferata, interstatie de cale ferata), nu poate fi marcata fizic (pe platforma caii, peroane circulate, triaje, piata garii si altele asemenea) se pot introduce "puncte virtuale" a caror determinare se va face din minimum trei puncte fixe;
Pentru fiecare punct de frângere al hotarului zonei feroviare, precum si pentru punctele bornate sau virtuale, se vor determina coordonatele în sistem de proiectie stereografic 1970 si se vor întocmi descrieri topografice.
Bornarea punctelor de frângere a limitei de vecinatate este în obligatia executantului lucrarii.
Bornele situate pe limita zonei. juridice feroviare vor fi inscriptionate "CFR" conform descrierii tehnice prezentate în anexa nr. 2.

4. Dosarul de delimitare, va cuprinde, în principal, urmatoarele documente:
- actul de constituire a comisiei de delimitare;
- schita generala a limitei amplasamentului, la o scara convenabila (1:5000, 1:10000), cu
numerotarea punctelor. La solicitarea beneficiaruluise pot prezenta si detalii la scari mai mari;
- schite de reperaj si descrierile topografice ale punctelor materializate;
- procesul-verbal de delimitare cadastrala si recunoastere a vecinatatilor;
- inventar de coordonate pentru toate punctele de pe limita amplasamentului(materializate si nematerializate)
- suprafata calculata din coordonatele punctelor de pe limita amplasamentului
Infrastructura feroviara publica, proprietatea publica a statului, concesionata CFR se va înregistra in Cartea funciara conform anexei nr. 2 la Hotarîrea Guvernuluinr. 581/1998 care cuprinde elemente concrete ale infrastructurii feroviare publice, toate constructiile si instalatiile domeniului public feroviar, enumerate generic, inclusiv terenul aferent acestora.
Pe schita generala a limitei amplasamentului, birourile de cadastru regionale sau,dupa caz, Serviciul Cadastru Concesiuni vor consemna codul infrastructurii feroviare publice si vor atesta cu
stampila triunghiulara pentru conformitate.
Suprafata de teren aflata în administrare feroviara, delimitata si masurata în conformitate cu prevederile legale, al carei contur este definit prin puncte de frângere de coordonate cunoscute
constituie un sector cadastral feroviar, denumit în prezenta metodologie "entitate feroviara".
Pentru fiecare entitate feroviara Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie înregistreaza numarul cadastral feroviar si suprafata.
Cadastrul cailor ferate, în conformitate cu prevederile art.17, va atribui fiecarei unitati feroviare un cod de entitate feroviara si va notifica cartii funciare aferente dezmembrarea cadastrala pentru  înscrierea provizorie.

5. Realizarea si redactarea planului cadastral, în format analogic si digital, trebuie
sa respecte urmatoarele prevederi standard:
•    redactarea planului cadastral de ansamblu, de regula la scara 1:2.000, 1:5.000 sau 1:10.000, se realizeaza pe fiecare teritoriu administrativ si contine întreaga suprafata a bunurilor immobile feroviare;
•    planul cadastral de baza se întocmeste la scara 1:1.000 pentru statii si interstatii de cale ferata si la scara 1:500 pentru bunuri immobile feroviare izolate;
•    redactarea planselor (în format analogic nedeformabil) pentru planul cadastral de ansamblu si planul cadastral de baza, se face la alegerea beneficiarului în format standard A4, A3, A2, Al sau AO în functie de reprezentarea la scara a suprafetei utile;
•    planurile topografice digitale si planul cadastral digital sunt structurate pe layere si vor contine toate informatiile.
•    reprezentarea detaliilor de continut se va face, În functie de scara, respectând "Atlasul de semne conventionale pentru planurile topografice la scarile 1:5.000, 1:2.000, 1:1.000 si 1:500" editia 1978, pâna la elaborarea, aprobarea si publicarea unui nou atlas de semne conventionale
Principalele elemente care trebuie sa fie incluse in planul cadastral de baza sunt:
•    limitele zonei de siguranta a infrastructurii feroviare publice,
•    parcele aferente unitatilor feroviare,
•    axul caii ferate si caracteristicile geometrice ale acesteia, in plan orizontal si în plan vertical al traseului caii ferate,
•    bornele kilometrice si hectometrice.
Lungimea reala a caii ferate se masoara pe axul caii. Prin masuratori se vor determina aIiniamentele definite de vârfurile unghiurilor curbelor caii ferate. Se vor calcula unghiurile dintre
aliniamente, exprimate in grade centesimale si masurate în sens topografic, în sensul crescator al
kilometrajului. Simbolurile punctelor caracteristice si tolerantele admise la masurarea distantelor si
unghiurilor liniilor ferate vor fi cele prevazute în STAS 9842/2-75.
Aliniamentele se racordeaza prin curbe care trebuiesc reprezentate prin elemente caracteristice: AR, RC, CR, RA, sau TI, B, TE, raza cercului de racordare, tangenta de intrare/iesire, bisectoarea, lungimea racordarii, joanta de intrare/iesire, valoarea tangentei si altele asemenea.
In cazul tunelurilor de cale ferata, ca puncte caracteristice ale axului caii ferate, se vor evidentia pe planul cadastral gabariteIe interioare si pozitiile kilometrice ale portalelor de intrare-iesire.
Pentru celelalte constructii feroviare, inclusiv pentru cele care subtraverseaza sau supratraverseaza caile ferate (accese în statii, pasarele si altele asemenea), se vor face masuratori de precizie care sa permita calcularea suprafetelor si gabaritelor prin metoda analitica.

6.Numerotarea cadastrala a parcelelor feroviare se va face cu avizul Oficiilor Judetene de Cadastru, Geodezie si Cartografie, în conformitate cu art. 10.2.3 din Normele Tehnice pentru introducerea cadastrului general.
Bunurile imobile care prezinta detalii liniare ca: ape curgatoare, canale - diguri, caile ferate, drumurile clasate, se numeroteaza separat în cadrul fiecarui intravilan, respectiv extravilan. Detaliile liniare primesc un singur numar cadastral pe toata lungimea lor (cu exceptia subtraversarilor), în cadrul fiecarui intravilan si un singur numar cadastral în extravilan si pe tronsoane create prin intersectia cu alte detalii liniare (separat în intravilan si extravilan), respectându-se urmatoarea ierarhie:
•    caile ferate întretaiate de ape sau de limita unei entitati feroviare;
•    drumurile nationale întretaiate de cai ferate si ape;
•    drumurile judetene întretaiate de ape, cai ferate si drumuri nationale;
•    drumurile comunale întretaiate de ape, cai ferate, drumuri nationale si drumuri judetene;
•    drumurile de exploatare (comune) întretaiate de ape, cai ferate, drumuri nationale, drumuri
judetene sau comunale.
În interiorul entitatii feroviare, se vor atribui numere cadastrale tuturor parcelelor astfel:
C-m-n
Unde:
?    C = codul entitatii feroviare 1 (5) = CI, C2, C3, C4, Cs cu semnificatiile:
?    CI = 1, 8 numarul regionalei CFR;
?    C2 = 1 pentru statie;
?    C2= O pentru interstatie;
?    C3, C4, Cs= numarul statiei sau interstatiei în cadrul unei regionale CFR (de exemplu:O,023, 999)
?    m = codul partidei cadastrale
?    O= infrastructura feroviara publica,
?    1 = Compania Nationala de Cai Ferate "CFR"-S.A.
?    2 = Societatea Nationala de Transport Feroviar de Calatori "CFR Calatori" - S.A.
?    3 = Societatea Nationala de Transport Feroviar de Marfa "CFR Marfa" -S.A.
?    4 = Societatea de Administrare Active Feroviare S.A.
?    5 = Societatea de Servicii de Management Feroviar "SMFII-S.A
?    n = numar cadastral propriu-zis (numerotata în sens ceasornic de la stânga-sus la dreapta-jos)
Exemplu: 11205-1-5
Suprafetele de teren ocupate de proiectiile la sol ale constructiilor permanente din cadrul parcelelor cu categoria de folosinta curti - constructii apartinatoare unui bun imobil, li se va atribui
litera "C" urmat de un indice de la 1 la n (ex:Cl, C2, C3, ..,' , ,),
Codul de identificare al unui bun imobil, la cautarea în baza de date a cadastrului general, este compus din:
?    codul SIRSUP al localitatii;
?    codul extravilanI intravilan;
?    numarul cadastral al parcelei;
?    indicele CI, C2, ,.. ,. CII al constructiei,
În cazul existentei unor planuri cadastrale vechi, în care limitele parcelei nu au fost modificate, numerele cadastrale vechi vor fi trecute în fisa corpului de proprietate la rubrica "Mentiuni", consemnându-se istoricul numarului cadastral.
Planurile cadastrale vechi vor fi actualizate de o persoana fizica sau juridica autorizata de O.N.C.G.C. sau O.J.C.G.C.
Bunurile imobile vor primi noi numere cadastrale atribuite de OJ.C.G.C.
Pentru bunuri imobile izolate aflate în patrimoniul unei entitati feroviare (depozite, locuinte,camine, hoteluri altele asemenea) se vor întocmi: planuri de amplasament, documente de delimitare a bunurilor imobile si fisa corpului de proprietate.
Atribuirea numarului cadastral pentru aceste categorii de bunuri imobile se face de catre O.J.C.G.C.
Înscrierea cu caracter nedefinitiv în Cartea funciara a unui apartament situat într-o cladire ce formeaza obiectul unei proprietati individuale pe etaje sau pe apartamente se va efectua pe baza fisei corpului de proprietate si a planului de încadrare în zona, deschizându-se astfel Cartea funciara colectiva pentru întreaga constructie. Planul de încadrare în zona va fi eliberat de O.J.C.G.C., care odata cu receptionarea schitei apartamentului ce face obiectul proprietatii individuale va atribui numar cadastral atât acestuia cât si întregii constructii.
Documentatiile topografice întocmite pentru stabilirea si evaluarea terenurilor societatilor comerciale cu capital de stat, în conformitate cu Hotarîrea Guvernului nr.834/ 1991, cu modificarile
ulterioare, vor fi acceptate, dupa caz, pentru înscrierea cu caracter nedefinitiv în cartea funciara daca au fost actualizate de persoane fizice autorizate, adaptate la cerintele normelor tehnice si sunt verificate conform prevederilor legale si receptionate de O.J.C.G.C.
Numerele cadastrale vor fi atribuite astfel:
•    numarul cadastral al unei entitati feroviare, statie sau interstatie, se atribuie de catre O.J.C.G.C.
•    numarul cadastral se atribuie de catre cadastrul cailor ferate daca bunul imobil se afla în interiorul unei entitati feroviare;
•    numarul cadastral se atribuie de catre O.J.C.G.C. daca bunul imobil este bun izolat.
În cazul în care o societate comerciala doreste sa instituie o ipoteca asupra unui corp de cladire aflat în patrimoniul acesteia, documentatia se va referi la întregul bun imobil si va fi avizata atât de Serviciul Cadastru Concesiuni, cât si de O.J.C.G.C.

7. Categoriile de folosinta se vor specifica pe planul digital în conformitate cu Normele Tehnice pentru introducerea cadastrului general, aprobate de O.N.C.G.C.
Subcategoriile de folosinta specifice caii ferate care vor fi cuprinse în planul digital sunt:
1. Lucrari de arta, geotehnice sau consolidare:.. cod Cra
Cuprind terenul suport pentru poduri, viaducte, ziduri de sprijin, tunele, amenajari geotehnice de stabilizare, taluze consolidate si altele asemenea.
2. Depouri si remize...cod CFd
3. Linii si instalatii cod CFI
Cuprind terenurile suport inclusiv terasamente si taluze, santuri de scurgere si podete mici aferente liniilor, schimbatorilor de cale, peroanelor, acceselor si a tuturor instalatiilor feroviare de
siguranta circulatiei,de iluminat si altele asemenea.
4. Platforme tehnologice... cod CFp
Cuprind arealul tuturor unitatilor logistice de întretinere, reparatie, productie si exploatare feroviara.
5. Triaje... cod CFt
6. Reviziile de vagoane... cod CFv
Cuprind arealele reviziilor de vagoane, spaIatoriilor de vagoane.
Daca suprafata aferenta unei subcategorii feroviare de folosinta este mai mica de 20 mp si este adiacenta subparcelei "linii si instalatii"ea se va carta la aceasta.

8. Sistem Geografic lnformational (SIG)- baze.de date.
CFR prin Serviciul Cadastru Concesiuni va asigura compatibilitatea modulului de cadastru al cailor ferate al Sistemului Informatic Feroviar IRIS cu Baza de date cadastrale ale Oficiului National de Cadastru, Geodezie si Cartografie (BDG, BDT si identificatori cadastrali).
Reglementarile tehnice privind structura fisierelor vor fi stabilite prin protocoale operative avizate de Ministerul Transporturilor prin Directia Generala de Cadastru Imobiliar si Gestiunea Localitatilor.
Baza de date SIG consta din straturile (coverages) de plan si se predau pe dischete, pentru fiecare sectie de cale ferata, iar pentru reteaua de cai ferate de pe teritoriul administrativ al unei regionale,precum si pentru reteaua nationala, pe compact-disk.
Fiecare strat va acoperi câte o entitate feroviara si o entitate administrativa. Toate fisierele unui strat se vor gasi, de preferinta, pe aceeasi discheta sau compact-disk. Daca un strat nu poate fi înregistrat în întregime pe o discheta el va fi arhivat.
9. Controlul, verificarea, avizarea si receptia lucrarilor de cadastru de specialitate al cailor ferate
Controlul, verificarea, avizarea si receptia lucrarilor de cadastru de specialitate al cailor ferate se va face în conformitate cu:
•    Normele Tehnice pentru introducerea cadastrului general,
•    Regulamentul pentru verificarea lucrarilor de specialitate în domeniile cadastrului, geodeziei si cartografiei, realizate de persoane fizice si juridice autorizate,
•    Regulamentul privind receptia lucrarilor de geodezie, cartografie, cadastru, fotogrammetrie si teledetectie,
•    Regulamentul de avizare a lucrarilor de cadastru, geodezie, cartografie, fotogrammetrie si teledetectie, aprobate prin Ordinele nr. 534, 535, 536, 539 din 2001 ale ministrului administratiei publice.
Documentul unic de avizare/receptie pentru orice tip de lucrare de cadastru de specialitate al cailor ferate se întocmeste conform anexelor nr. 6 si 7 .
Actualizarea si întretinerea lucrarilor de cadastru de specialitate al cailor ferate se va face cu o periodicitate de cel mult 6 ani sau ori de câte ori este nevoie.
Verificarea, receptia si avizarea interna a lucrarilor de cadastru de specialitate al cailor ferate se va face de catre o comisie numita prin decizie a CFR. Comisia va verifica pe teren minimum 5% din elementele cuprinse în planul topografic digital (se verifica precizia punctelor noi ale retelei, cea a punctelor de detaliu, precum si corespondenta elementelor din teren cu cele din plan).
Dupa verificarea si receptia interna se va efectua receptia finala si se va întocmi procesul verbal de receptie finala.
Receptia interna a lucrarilor de cadastru de specialitate al cailor ferate se realizeaza numai în conditiile prezentarii documentatiei executate de catre un verificatar autorizat si al documentului de receptie emis de Oficiul Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie sau Oficiul National de
Cadastru Geodezie si Cartografie.

10. Înscrierea imobilelor în documentele de publicitate imobiliara
Pâna la introducerea cadastrului general la nivelul unitatilor- administrativ-teritoriale din întreaga tara, înscrierea imobilelor în Cartile funciare se face cu caracter nedefinitiv, conform prevederilor art. 61 din Legea nr.7/1996, ale Ordinului presedintelui O.N.C.G.C. nr. 946/2000 pentru aprobarea Instructiunilor privind întocmirea documentatiei cadastrale tehnice necesare la înscrierea cu caracter nedefinitiv în Cartea funciara a actelor si faptelor juridice referitoare la terenuri si construcii, precum si ale Regulamentului de organizare si functionare a birourilor de carte funciara ale judecatoriilor.
Înscrierile în Cartea funciara centrala a cailor ferate de la Judecatoria Cluj se vor face conform prevederilor Legii nr. V1868, cu modificarile ulterioare, privind "înregistrarea în cartile funduare centrale a cailor ferate si canalurilor".
11. Documentele care se intocmesc si se predau la beneficiar si la oficiile judetene de cadastru,geodezie si cartografie.
- Documentatia cadastrala obtinuta în urma terminarii lucrarilor de cadastru a retelei nationale de cai ferate cuprinde urmatoarele:
1) Avizul de începere a lucrarilor eliberat de O.N.C.G.C. sau O.J.C.G.C., dupa caz.
2) Tema lucrarii;
3) Memoriul tehnic;
4) Proces - verbal de predare a tuturor obiectivelor, însotite de schitele aferente semnate de
reprezentantii beneficiarului si executantului;
5) Inventarul de coordonate ale punctelor radiate;
6) Inventarul de coordonate si schitele retelei de sprijin si de ridicare;
7) Descrierile topografice ale punctelor retelei de sprijin si de ridicare;
8) Calculul si compensarea coordonatelor punctelor din reteaua de sprijin si de ridicare;
9) Fisa corpului de prorpietate.
10) Registrul cadastral al parcelelor feroviare.
11) Registrul cadastral al proprietarilor.
12) Fisa centralizatoare va avea consemnata în ea suprafata totala pe categorii de folosinta si
grupe de proprietari pentru toate liniile de cale ferata (sectiile).
13) Planul cadastral digital;
14) Dosarul de delimitare;
15) Procesul verbal de receptie finala.
16) Proces verbal de verificare - receptie a lucrarilor, cu participarea beneficiarului si a
delegatului Oficiului Judetean de Cadastru, Geodezie si Cartografie.

Planul topografic digital
Principalele elemente care trebuie sa fie incluse în planul topografic sunt:
•    limitele zonei de protectie a infrastucturii feroviare publice;
•    limitele zonei de siguranta a infrastucturii feroviare publice;
•    limitele de proprietate a caii ferate;
•    axul caii ferate si caracteristicile geometrice ale acesteia în plan orizontal si plan vertical al traseului caii ferate.
Lungimea reala a caii ferate se masoara pe axa. Prin masuratori se vor determina aliniamentele definite de vârfurile unghiurilor curbelor caii ferate.
Se vor calcula unghiurile dintre aliniamente, exprimate în grade centesimale si masurate în sens topografic, în sensul crescator al kilometrajului. Simbolurile punctelor caracteristice si tolerantele admise la masurarea distantelor si unghiurilor liniilor ferate vor fi cele prevazute în STAS 9842/2-75.
Aliniamentele se racordeaza prin curbe care trebuie reprezentate prin elemente caracteristice:
•    raza cercului de racordare,
•    tangenta de intrare,
•    tangenta de iesire,
•    bisectoarea,
•    lungimea racordarii,
•    punctele de intrare si de iesire din arcele de cerc,
•    centrele cercurilor de racordare a alini