Sistemul Informational pentru Metrou

Generalitati Cadastru Metrou

Metroul este un sistem urban independent de transport public, care foloseste trenuri electrice cu
frecventa mare de serviciu, printr-o retea de tuneluri subterane. Reteaua metroului bucurestean este
administrata de compania METROREX SA si este printre cele mai folosite sisteme de transport în comun
din România. Totodata este de subliniat importanta pentru apararea civila, metroului din Bucuresti
recunoscându-i-se „caracterul de monopol natural si strategic”.

Reteaua este formata din patru linii: M1, M2, M3 si M4. În total, sistemul are 75 de km lungime,
sens dublu, ecartament 1453 mm si 45 de statii, cu o distanta medie de 1,5 km între statii. Printre planurile
METROREX se numara si reducerea acestei distante, considera prea mare, prin construirea de statii
intermediare pe magistralele existente.

Lucrarile cadastrale pentru acest domeniu au specificul lor, metroul fiind un mijloc de transport care
utilizeaza calea ferata, dar care are si constructii subterane complexe, statii, legaturi între magistrale în
anumite statii, instalatii de aerisire, retele de alimentare cu energie electrica.

Elemente caracteristice metroului
Statiile permit accesul calatorilor si se desfasoara regula pe doua nivele, fiind executate prin
excavatii de la suprafata spre interiorul unor incinte marginite de pereti mulati de 0,80 m grosime. Conditiile
geotehnice, hidrogeologice, elementele constructive ale lucrarilor de metrou si încarcarile date de vecinatatea
constructiilor adiacente, au condus proiectarea si executarea de pereti mulati de 16,00 m ÷ 20,00 m adâncime
si 0,80 m grosime, alcatuiti din panouri, cu rosturile prevazute cu garnituri de etansare, astfel încât sa se
realizeze un perete impermeabil.
Galeriile au grosimea planseului superior si a radierului cuprinsa între 0,80 m si 1,20 m. Au fost
construite cu ajutorul scuturilor, solutie tehnica ce are un impact redus asupra activitatilor ce se desfasoara la
suprafata. Structura de rezistenta a tunelului este alcatuita din boltari din beton armat prefabricat, cu o
geometrie riguroasa si tolerante garantate.
Depourile deservesc parcul de material rulant si permit efectuarea inspectiilor tehnice, mentenanta si
reviziile echipamentului feroviar special.
Dotarile functionale si utilitare inventariate si gestionate în cadrul sistemului de transport cu
metroul sunt:
• instalatii electrice, de forta, iluminat si protectie catodica;
• instalatii de ventilatie si încalzire;
• instalatii tehnico-sanitare;
• instalatii pentru evacuarea apelor uzate;
• instalatii PSI;
• instalatii de telemecanica;
• instalatii de transport local calatori;
• instalatii de telecomunicatii;
• instalatii pentru informarea si deservirea publicului calator;
• instalatii de siguranta circulatiei;
• instalatii de detectie incendiu si efractie;
• instalatii de control acces calatori si taxare automata.
Reteaua de contact este de 750V CC, alimentarea facându-se prin a treia sina (în trafic) sau prin
pantografe (în depouri). Viteza maxima este de 80 km/h.
Semnalizarea este una asemanatoare cu cea a C.F.R. Semnalele au indicatii în functie de felul
metroului si al liniei pe care circula.
Definitie, obiect, scop
Sistemul informational al retelei de metrou este un subsistem al cadastrului general, prin care se
realizeaza inventarierea si evidenta sistematica, din punct de vedere tehnic si economic a bunurilor imobile
administrate de METROREX SA, se furnizeaza datele necesare cadastrului general si se întocmesc
documentele necesare înscrierii în cartea funciara, pentru realizarea publicitatii imobiliare.
Obiectul acestei evidente de specialitate îl constituie terenurile pe care se afla infrastructura retelei de
metrou (traseele cu liniile si instalatiile de cale ferata din subteran si de la suprafata, constructiile care le
deservesc etc.), terenurile constituind zone de siguranta si protectie din subteran si de la suprafata, terenurile
pentru amenjarile logistice si sociale ale retelei de metrou, precum si celelalte imobile apartinând metroului,
respectiv: liniile de cale ferata, tunelurile, galeriile, prizele de aer, precum si instalatiile care deservesc caile
ferate. Fac de asemenea obiectul evidentei retelele edilitare care deservesc metroul: de canalizare, de
alimentare cu apa industriala si potabila, retelele de alimentare cu aer, cu combustibil sau gaze, retelele de
semnalizare, de energie electrica de joasa, medie sau înalta tensiune, retelele de comunicatii, etc.
Scopul executarii lucrarilor este de a realiza urmatoarele obiective:
· determinarea, înregistrarea în documente, reprezentarea pe planuri si inventarierea imobilelor care apartin
retelei de metrou, precum si furnizarea de date la zi cadastrului general, date de natura tehnica, economica
si juridica privind schimbarile intervenive în timp;
· realizarea sistemului informatic al retelei de metrou;
· întocmirea documentelor necesare înscrierii în cartea funciara a imobilelor apartinând retelei de metrou, în
vederea realizarii publicitatii imobiliare.
3
Cadrul legislativ
· Metodologia pentru executarea lucrarilor de cadastru al retelei de metrou Bucuresti, aprobata prin Ordinul
ministrului transporturilor nr.311/2000 si Ordinul presedintelui ONCGC, nr.378/2000;
· Metodologiile privind executarea lucrarilor de introducere a cadastrului imobiliar si al retelelor edilitare în localitati, aprobate prin Ordinul ministrului lucrarilor publice si amenajarii teritoriului si al presedintelui ONCGC, în anul 1997.

Materialul cartografic si juridic pe baza caruia se stabilesc limitele, pe zone de lucru, este format din
· planuri topografice la scarile 1:500, 1:2000;
· proiecte de sistematizare si modernizare a infrastructurii rutiere de la suprafata;
· planuri digitale din cadrul serviciului de masuratori.
b) Efectuarea delimitarii
Prin ordinul primarului general al municipiului Bucuresti se constituie Comisia de delimitare,
formata din reprezentanti ai METROREX SA, ai executantului lucrarilor, OCPI, DUAT si alti membri care
cunosc situatia dezvoltarii metroului. Sunt analizate toate documentele procurate în acest scop, se face
recunoasterea pe teren si se delimiteaza amplasamentul stabilindu-se puncte noi, de comun acord cu vecinii.
Se întocmesc procese verbale de recunoastere a amplasamentului, schita imobilului si vecinatatile pe care
apar punctele de frângere situate pe limitele imobilului. Pe împrejmuire se trec numerele punctelor cu vopsea
iar în cazul în care terenul nu este împrejmuit se borneaza punctele de pe contur. Se efectueaza masuratorile
de teren, se completeaza inventarele cu coordonatele punctelor care definesc amplasamentul si se întocmesc
descrierile topografice ale acestor puncte.
Dosarul de delimitare cadastrala
Cuprinde urmatoarele documente:
· schita generala a limitei tronsonului de metrou la scara 1:5000, 1:10000 sau 1:15000 cu
numerotarea punctelor;
· inventarul de coordonate;
· schitele de reperaj si descrierile topografice ale punctelor materializate;
· procesele verbale de delimitare cu semnaturile membrilor comisiei si ale proprietarilor vecini;
· schema masuratorilor efectuate;
· copiile scrisorilor de înstiintare trimise vecinilor;
· suprafata tronsonului determinata din coordonate.
Executarea masuratorilor pentru întocmirea planului cadastral si culegerea datelor necesare realizarii
sistemului informational al metroului
1) Îndesirea retelei geodezice de sprijin, realizarea retelei de ridicare si ridicarea detaliilor
Pentru reteaua de sprijin se utilizeaza statii totale, aparatura GPS, încadrându-se noua retea prin
stationarea a cel putin trei puncte vechi din reteaua geodezica de stat. Densitatea punctelor trebuie sa asigure
executarea lucrarilor cadastrale, astfel:
a) Pentru fiecare statie de metrou se vor materializa cel putin doua borne situate la circa 150 m una fata
de cealalta, în zona de protectie, cu respectarea conditiilor de acces, stabilitate si vizibilitate intre
acestea si spre cât mai multe puncte de detaliu caracteristice metroului;
5
b) Pentru fiecare teren izolat care este administrat de METROREX SA se vor determina cel putin doua
borne. Bornele respecta un model tip aprobat de OCPI Bucuresti, sunt realizate din beton armat si au
o marca inscriptionata sub forma: M, n, nnn, în care:
· M - este initiala METROREX SA, administratorul retelei de metrou;
· n - este numarul sectorului (1÷6) din municipiul Bucuresti pe al carui teritoriu
administrativ este amplasata borna;
· nnn - este numarul bornei.
Observatiile de teren pentru retelele de sprijin se efectueaza cu instrumente de precizie iar
prelucrarile utilizeaza metode riguroase din care rezulta precizia de determinare a fiecarui punct. Sistemul de
proiectie este Stereografic 1970 si sistemul de referinta este Marea Neagra 1975, cu o precizie planimetrica
de ± 5 cm si cu o precizie altimetrica de ± 1 cm
Ridicarea detaliilor planimetrice care se reprezinta pe planul cadastral se face în mod corespunzator
scarii 1:500. Întreaga retea de metrou formata din calea ferata destinata transportului prin utilizarea
garniturilor de metrou va avea determinate prin coordonate X, Y, Z pozitia bornelor kilometrice si
hectometrice, în subteran si la suprafata, daca este cazul. Toate galeriile de tuneluri se masoara si li se
determina latimea. Se ridica toate retelele edilitare care deservesc metroul, precum si retelele edilitare care se
gasesc în zona de siguranta a metroului.
Pentru liniile de metrou se întocmeste profilul longitudinal unind punctele caracteristice ridicate pe
axul liniilor. Se întocmesc si profile transversale care includ si zona de siguranta.
2) Întocmirea planului cadastral
Punctele de detaliu ridicate se raporteaza prin coordonate si se utilizeaza Atlasul de semne
conventionale pentru scarile 1:500 ÷ 1:5000 elaborat in anul 1978.
Continutul planului realizat sub forma digitala:
· - limitele administrative (sectoare, Bucuresti, Ilfov);
· - limitele imobilelor detinute de administrator si parcelele învecinate cu numerotarea cadastrala
si numerotarea interna;
· - limitele zonelor de siguranta si protectie ale retelei de metrou;
· - strazile, soselele, bulevardele cu denumirile lor, din zona statiilor, etc.
Planul cadastral numeric se întocmeste pe suport magnetic, sub forma de fisiere si constituie baza
grafica ce va fi utilizata pentru SIG metrou. Fiecare fisier contine cel putin o statie si interstatia catre
urmatoarea statie de metrou. Fisierul este identificat prin:
- numarul tronsonului de metrou (I, II, III, IV);
- statia de metrou (denumirea statiei);
- interstatia (numele statiei curente – numele statiei urmatoare);
- numarul CD, DVD (1,2,...,n);
- numarul fisierului (1,...,n).
Baza de date SIG este organizata pe straturi, cu fisiere arhivate. Profilele longitudinale si transversale sunt
realizate pe tronsoane si pe toata reteaua de metrou sub forma de fisiere stocate pe CD, DVD.
Documentatia cadastrala contine:
· procesul verbal de predare a punctelor de hotar (anexa nr