Sistemul Informational Imobiliar

1. Generalitati Cadastru Imobiliar

1.1. Cadrul legal
1.1.1. Cadastrul General
În conformitate cu Legea privind Cadastrul General si Publicitatea Imobiliara, cadastrul general este
definit ca fiind "sistemul unitar si obligatoriu de evidenta, sub aspectele tehnic, economic si juridic, prin care se realizeaza identificarea, descrierea, reprezentarea si înregistrarea pe harti si planuri cadastrale,  respectiv registre, a tuturor terenurilor precum si a celorlalte bunuri imobile de pe întreg teritoriul tarii, indiferent de
destinatia lor si de proprietar"; entitatile de baza ale acestui sistem sunt: parcela, constructia si proprietarul.
În prezent, Legea 7/1996 – republicata în MOF nr. 201 din 03.03.2006 defineste în articolul 1. –
Cadastrul general ca un sistem unitar si obligatoriu de evidenta tehnica, economica si juridica a tuturor
imobilelor de pe întreg teritoriul tarii.
Cadastrul general se organizeaza la nivelul fiecarui teritoriu administrativ comunal, orasenesc, municipal, judetean
si la nivelul întregii tari.

1.1.2. Sistemul informational al fondului imobiliar
Sistemul informational al fondului imobiliar este o evidenta de specialitate organizata în functie de
interesele generale ale statului si de nevoile specifice ale agentilor economici, care detin în proprietate sau administrare terenuri si cladiri în localitati.
Contine elementele de baza ale cadastrului general (suprafata, categoria de folosinta si posesorul), necesare întocmirii fiselor cadastrale juridice, precum si aplicarii reglementarilor legale în vigoare. În prezent, de acest aspect se ocupa Ministerul Dezvoltarii Regionale si Locuintelor. (Mult mai cunoscuta este activitatea desfasurata  de MLPAT.)
1.2. Scopul lucrarilor sistemului informational al fondului imobiliar
Lucrarile acestei evidente constituie o sursa de date si informatii complementare în constituirea bazelor de
date pentru fondul urban si gestiunea localitatilor.
În functie de necesitatile de dezvoltare ale unei societati, de resursele financiare ale acesteia, de dotarea
agentilor care executa lucrarile, precum si de solicitarile beneficiarilor, se pot executa lucrari în trei etape:
Etapa I-a
Culegerea unor date si informatii privind actualizarea datelor tehnice, economice si juridice preluate din
domeniul cadastrului general si completarea lor cu date culese la nivel declarativ, privind:
- caracteristicile functionale ale cladirilor;
- existenta dotarilor edilitare la nivel de parcela;
- existenta dotarilor edilitare si tipul lor în interiorul cladirii;
- identificarea detinatorilor parcelei si corpurilor de cladiri.
Documentele de baza obtinute în urma acestor operatiuni sunt:
- planul cadastral la scarile 1:500 pâna la 1:2000;
- fisa bunului imobil.
Etapa II-a
Culegerea unor date si informatii de detaliu privind caracteristicile constructive ale cladirilor si, la cerere,
elemente suplimentare privind caracteristicile geotehnice ale terenului, în scopul evaluarii pe criterii tehnice a
terenurilor si cladirilor, precum si furnizarea unor rapoarte necesare stabilirii pretului minim de concesionare a
terenurilor în conformitate cu prevederile legale, sau de concesionare a spatiilor construite, etc.
Documentele care se întocmesc în aceasta etapa sunt:
- planul cadastral la scarile 1:500 pâna la 1:2000;
- fisa tehnica a imobilului;
- relevee realizate la diferite nivele;
- fisa juridica privind proprietatea, pe etaj.
Etapa III-a
Aceasta etapa va cuprinde:
- elaborarea de studii privind analiza statistica a preturilor de piata ale terenurilor si constructiilor;
elaborarea de studii comparative privind preturile de circulatie ale terenurilor si constructiilor, stabilite pe criterii
tehnice; stabilirea limitelor unor zone valorice la nivelul localitatii.
2
- elaborarea unor rapoarte si planuri tematice în cadrul SIG, privind gestiunea proprietatilor, gestiunea
constructiilor, planificarea constructiilor, pozitionarea dotarilor, protectia mediului, etc.
- strângerea documentelor de cadastru si a documentelor legale privind gestiunea proprietatilor si
constructiilor pentru stabilirea taxelor si impozitelor locale.
1.3. Corelarea lucrarilor sistemului informational al fondului imobiliar cu cele ale cadastrului general
Datele si informatiile culese pentru fondul imobiliar-edilitar au caracter tehnic, economic si juridic si
utilizeaza ca elemente de baza datele cadastrului general privind parcela, constructia si proprietarul (respectiv
suprafata, categoria de folosinta si posesorul). În scopul evitarii redundantei informatiilor este necesar ca ele sa se
încadreze în structura informatiilor cadastrale.
Datele privind fondul imobiliar trebuie sa reflecte situatia patrimoniului construit existent în limitele
teritoriului administrativ al localitatii. În acest sens, din bazele de date de specialitate vor fi preluate date si
informatii privind existenta unor cladiri utilizate în administrarea retelelor edilitare, cailor de transport, apelor,
terenurilor agricole, etc. Vor fi preluate, dupa caz, date si informatii culese cu ocazia întocmirii evidentei fondului
industrial, sau la evaluarea patrimoniului societatilor comerciale cu capital de stat. Nu vor fi preluate din evidenta
fondului imobiliar constructiile anexe necesare deservirii retelelor edilitare (posturi de transformare, centrale
termice, statii de pompare, statii de epurare, etc.).
Datele si informatiile care se preiau din cadastrul general au caracter tehnic si juridic. Datele cu caracter
economic incluse în bazele de date cadastrale sunt preluate de la sistemele informationale de specialitate si
prelucrate, pentru a furniza Ministerului Finantelor Publice datele primare necesare determinarii taxelor si
impozitelor, conform prevederilor legale.
1.4. Definirea continutului de informatii specifice sistemului informational al fondului imobiliar
1.4.1. Definitii
Entitatile de baza utilizate în acest sens sunt:
Parcela - suprafata de teren având o singura categorie (subcategorie) de folosinta si unul sau mai multi
proprietari.
Corpul de cladire - parte componenta a unei cladiri delimitata dupa urmatoarele criterii:
1- sistemul arhitectonic si constructiv determinat de fatade si materialele de constructie ale peretilor
exteriori;
2- intrarea separata în cladire;
3- independenta fata de alte cladiri alaturate.
În conformitate cu prevederile STAS 4908/79, se încadreaza, trateaza si numeroteaza cu denumirea de
"CORP", cladirile de locuit, dependintele (bucatarii, spalatorii, garaje, depozite, ateliere, birouri, etc.), cu înaltimea
la cornisa de minimum 2,30m, având fundatii, pereti de grosime normala, planseu, usi, ferestre de dimensiuni
normale, pardoseli, acoperisuri, etc.
Constructiile anexe - sunt cele realizate din caramida, paianta, chirpici, bârne sau alte materiale rezultate
din recuperari, cu pereti subtiri, înaltimea la cornisa si încaperi sub 2m, acoperis simplu (de regula din carton
asfaltat), finisaje de slaba calitate, etc.
În categoria "Constructii anexe" se pot încadra:
- magazii, grajduri, bucatarii de vara, latrine, garaje improvizate, pivnite situate în curte, constructii
din caramida cu sarpante din lemn si învelitoare din carton asfaltat;
- magazii, grajduri, garaje sau similare cu pereti din lemn sau schelet de rezistenta din lemn cu
umplutura de caramida, paianta, chirpici, etc.;
- soproane din scândura sau alte materiale;
- patulele cu pereti din sipci sau din nuiele;
- marchizele din scânduri sau tabla (se asimileaza cu magaziile), etc.
Pentru evitarea confuziilor de interpretare în descrierea caracteristicilor constructive ale unei cladiri, se fac
unele precizari privind compartimentarile cladirilor, pe verticala:
Nivel - (cat, palier), este spatiul dintr-o cladire cuprins între doua plansee succesive. Se considera
niveluri: subsolul, parterul, mezaninul, fiecare etaj si mansarda.
Subsol - este nivelul care are peste jumatate din înaltimea libera a încaperilor, sub nivelul
terenului, înaltimea subsolului de la pardoseala pâna la elementele proeminente ale tavanului
(grinzi, conducte), este de minimum 1,80m. Subsolul poate fi locuibil, amenajat cu instalatii
(centrale termice) compartimentat în boxe, subsol tehnic, spalatorii, ateliere, etc.
Demisol - este nivelul care are cel mult jumatate din înaltimea libera a încaperilor sub nivelul
terenului. Înaltimea demisolului de la pardoseala pâna la elementele proeminente ale tavanului
(conducte, grinzi), este de minimum 1,80m. De obicei, subsolul si demisolul se gasesc sub
întreaga cladire sau sub cea mai mare parte a suprafetei parterului.
3
Parter - este nivelul al carui planseu inferior se gaseste la nivelul solului, sau cu putin deasupra
acestuia (0,8 - 1,0m); uneori parterul este situat la înaltime mai mare fata de sol (1,5 - 1,8m).
Etaj - este orice nivel având în general aceeasi distributie în plan, cuprins între parter si mansarda,
pod sau terasa, cu înaltimea libera de minimum 1,8m.
Mezanin - este nivelul intercalat între parter si primul etaj, care se deosebeste de celelalte etaje
fie prin înaltimea libera mai mica, fie prin lipsa balcoanelor sau a altor iesinduri, ori prin destinatie
(spatiu accesoriu pentru magazinele de la parter, depozite de marfuri, ateliere, birouri, etc.
Mezaninul se considera etaj.
Mansarda - este nivelul construit în gabaritul acoperisului (sub învelitoarea acestuia). Mansarda
primeste lumina prin goluri numite lucarne. Are o parte din plafon orizontal, iar alta înclinata,
urmând panta acoperisului. Serveste pentru locuit (camere de serviciu), ca dependinta, sau pentru
exercitarea unor activitati de lunga durata (spalatorie, uscatorie, ateliere, etc.). În general,
înaltimea libera este mai mica, dar nu sub 1,80m.
Pivnita (beciul) - este construita din una sau mai multe încaperi situate sub cota zero a cladirii
(pardoseala parterului), destinata pastrarii unor materiale (lemne, carbuni, etc.), sau a unor produse
alimentare. De obicei, pivnita nu este construita sub toata întinderea cladirii, are pamânt pe jos si
intrare din curte, sau prin deschideri improvizate (chepenguri).
Starea tehnica de întretinere a unei constructii poate fi: foarte buna, buna, mediocra (satisfacatoare), rea,
insalubra. Criteriile pentru aprecierea starii tehnice a unei cladiri sunt:
Stare foarte buna - pentru cladirile realizate cu materiale durabile (caramida, beton armat), cu
structura de rezistenta din beton armat sau metalica, realizate în ultimii 20 de ani, cu finisaje si
instalatii complete; nu necesita reparatii curente sau capitale la principalele elemente de
constructii;
Stare buna - pentru cladirile realizate din materiale durabile, cu planseu din beton armat sau lemn
finisaje si instalatii complete, fara deteriorari ale structurii, necesitând unele lucrari de
îmbunatatire curenta în proportie de 10% din valoarea acesteia. În aceasta categorie se pot încadra
unele cladiri cu planseu din beton armat mai vechi de 20 - 50 ani, precum si cele cu planseu de
lemn indiferent de vechime.
Stare mediocra (satisfacatoare) - pentru cladirile realizate din materiale durabile, cu instalatii
incomplete, care prezinta începuturi de deteriorari la structura si finisaje, cu vechime de exploatare
de peste 50 ani, precum si celelalte cladiri cu finisaje îngrijite, instalatii partiale, cu aspect bun, din
paianta, sau cu plansee din lemn si vechime mai mare de 20 ani. Constructia necesita lucrari de
întretinere, reparatii curente si reparatii capitale la elementele de constructii în proportie de 10-
30% din valoarea acesteia.
Stare rea - pentru cladiri realizate din materiale durabile sau nu, având deteriorari importante la
structura si finisaje, fundatii si ziduri fisurate sau crapate, înclinate, tencuieli desprinse, plansee
crapate sau încovoiate. Constructia necesita lucrari de reparatii curente si reparatii capitale în
proportie de 30-50% din valoarea acesteia.
Stare insalubra - pentru cladirile care nu mai corespund folosintei ca urmare a degradarilor si
care prezinta pericol pentru viata si sanatatea celor care o folosesc.
Stare de ruina - pentru cladirile a caror stare de degradare impune demolarea lor.
Anul construirii - se stabileste prin una din urmatoarele cai: autorizatia de constructie, actul de proprietate,
certificat de la circumscriptia financiara cu anul impunerii, marturia scrisa a proprietarului, marturii verbale ale
chiriasilor si vecinilor. Anul construirii se socoteste de la data când cladirea are fundatii, pereti si acoperis. La
corpurile de cladire în care anumite încaperi au fost realizate la date diferite, se va mentiona anul construirii si starea
acestora pe portiuni sau încaperi.
1.4.2. Date si informatii specifice sistemului informational al fondului imobiliar care se vor culege în
etapa I-a
Documentul de baza Fisa bunului imobil, se va realiza în etapa I de culegere a datelor si informatiilor
specifice fondului imobiliar, corelate cu datele provenite din cadastrul general, respectând codificarea si precizarea
ca datele constructive despre cladiri si anexe se culeg cu titlu informativ, pentru fiecare corp de cladire si se refera
la:
1- identificarea corpului de cladire;
2- identificarea detinatorului corpului de cladire;
3- suprafata construita si suprafata desfasurata;
4- informatii privind echiparea edilitara a parcelei;
5- date constructive despre cladiri si anexe:
- destinatie;
- folosinta;
- numar de nivele;
4
- numar de subsoluri;
- structura;
- fundatie;
- pereti;
- acoperis/învelitoare;
- încalzire;
- dotari edilitare;
- starea constructiei;
- anul construirii;
- tipul de proprietate;
- modul de administrare;
- tip capacitate;
- numar de familii/numar de persoane.
1.4.3. Datele si informatiile sistemului informational al fondului imobiliar care se vor culege în etapa a
II-a
Documentele de baza care se vor realiza în etapa a II-a:
- Fisa tehnica a imobilului - se va obtine prin detalierea informatiilor privitoare la datele constructive ale
cladirilor si anexelor, în conformitate cu normativele de specialitate în domeniu, prin masuratori riguroase pentru
determinarea dimensiunilor geometrice ale cladirilor la exterior si în interior, precum si prin întocmirea unor relevee
la diferite nivele.
- Fisa juridica privind proprietatea pe etaj - va avea continutul specificat în Legea Cadastrului general si
Publicitatii imobiliare.
1.4.4. Datele si informatiile sistemului informational al fondului imobiliar care vor fi culese în etapa a
III-a
Evaluarea pe baza unor indicatori tehnici, a pretului de circulatie al terenurilor si cladirilor se va face cu
respectarea prevederilor legale în domeniu, cum ar fi:
- H.G 834/1991 - evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societatilor comerciale cu capital de stat;
- decizii ale Consiliilor locale privind calculul pretului minim de concesionare al terenurilor destinate realizarii de
constructii;
- alte prevederi legale privind evaluarea pretului de circulatie al unui mp de suprafata locuibila dintr-o cladire.
În plus, în afara informatiilor culese în etapele I si II mai sunt necesare:
- informatii suplimentare privind terenul, si anume:
- categoria localitatii;
- amplasarea terenului;
- functiile economice si caracteristicile sociale ale localitatii;
- pozitia terenului fata de retelele de transport;
- echiparea tehnico-edilitara a zonei în care se afla terenul;
- caracteristicile geotehnice ale terenului;
- restrictiile de folosire a terenului conform planului urbanistic general si regulamentelor aferente;
- poluarea cu reziduuri, etc.
- informatii privind cladirea ce urmeaza a fi analizate pe masura definitivarii structurii bazei de date
urbane, în functie de cerintele beneficiarului.
1.5. Organizarea si executarea lucrarilor de evidenta a fondului imobiliar
Organizarea si executarea lucrarilor cuprind:
1. Definitivarea continutului temei de proiectare (delimitarea zonei, stabilirea principalelor cerinte ale
beneficiarului);
2. Documentarea:
2.1. Asigurarea cu planuri de cadastru general si analiza stadiului de executie a acestora;
2.2. Analiza documentatiei existente (scrise si desenate), de cartare imobiliara si inventariere tehnica
imobiliara;
3. Întocmirea proiectului lucrarilor de evidenta imobiliara;
4. Executia lucrarilor de teren:
4.1. Cartarea imobiliara (în etapa I-a);
4.2. Inventarierea tehnica imobiliara (în etapa a II-a);
5. Executia lucrarilor de birou:
Etapa I-a: - definitivarea schitei parcelei;
- întocmirea fisei bunului imobil;
5
- intocmirea inventarului de coordonate necesare introducerii în baza de date a
elementelor descriptive ale conturului parcelelor si cladirilor;
Etapa a II-a: - redactarea releveelor pe corpuri de cladiri si niveluri;
- întocmirea fisei tehnice a imobilului;
- întocmirea inventarelor de coordonate necesare introducerii în baza de date a
elementelor descriptive ale conturului încaperilor exterioare ale cladirilor la
diferite nivele;
- verificarea, avizarea si receptia lucrarilor.
2. DOCUMENTARE ASUPRA LUCRARILOR EXISTENTE
2.1. Precizarea si delimitarea zonei care face obiectul lucrarilor de introducere a sistemului
informational al fondului imobiliar
Solicitarile beneficiarului lucrarilor vor trebui sa fie formulate cu claritate, eliminându-se posibilitatea de
suprapunere sau de interpretare eronata a datelor care reprezinta tema lucrarii.
Solicitarile vor fi însotite de o documentatie tehnica din care sa rezulte:
- conturul zonei în care se vor executa lucrari de evidenta pentru fondul imobiliar;
- lista cu adresele imobilelor pentru care se solicita inventarierea tehnica imobiliara;
- agentii economici executanti ai unor lucrari de inventariere pentru fondul imobiliar în zonele învecinate si
elementele necesare racordarii lucrarilor;
- alte documente (planuri de cadastru general, planuri de baza, relevee executate anterior, etc.);
- fazele de executie ale sistemului informational al fondului imobiliar pentru care se opteaza;
- termenele de predare (partiale, finale).
2.2. Analiza documentelor de cadastru general existente
Se va analiza stadiul lucrarilor de cadastru general din punct de vedere tehnic si juridic, precum si existenta
urmatoarelor documente:
Documentele tehnice:
- registrul cadastral al parcelelor;
- indexul alfabetic al proprietarilor;
- registrul cadastral al proprietarilor;
- registrul corpurilor de proprietate;
- fisa centralizatoare, partida cadastrala;
- planurile cadastrale.
Documentele juridice:
- cartea funciara.
2.3. Analiza lucrarilor existente de evidenta pentru fondul imobiliar
Se vor analiza stadiul si modul de întocmire a unor lucrari de cartare imobiliara sau inventariere tehnica
imobiliara existente, stabilindu-se necesitatea actualizarii lor sau întocmirii de noi documente, privind:
- planuri de situatie la scarile 1:500...1:2000;
- fisa bunului imobil;
- fisa tehnica a imobilului;
- relevee fatada;
- relevee interioare, etc.
3. PROIECTUL LUCRARILOR SISTEMULUI INFORMATIONAL AL FONDULUI IMOBILIAR
Proiectul se structureaza corespunzator fazelor de executie si se refera la:
- tema lucrarii;
- memoriul justificativ, privind:
- metodele care se vor aplica;
- tipurile de aparate/metode de lucru;
- etape de parcurs în abordarea lucrarilor;
- modul de lucru;
- forme de prezentare a datelor si informatiilor;
- esalonarea lucrarilor în functie de termenele partiale sau finale de predare;
- precizii, tolerante;
- elemente de autocontrol;
- verificarea lucrarilor;
6
- documente scrise si desenate care se predau la terminarea lucrarilor.
Proiectul se va definitiva dupa executarea recunoasterii terenului.
4. EXECUTAREA LUCRARILOR SISTEMULUI INFORMATIONAL AL FONDULUI
IMOBILIAR
4.1. Etapa I-a - Lucrarile de cartare imobiliara
4.1.1. Continutul lucrarilor de cartare imobiliara
Lucrarile de cartare imobiliara se executa fie simultan cu ridicarile/actualizarile elementelor topografice sau
cadastrul general, fie independent de acestea într-o etapa ulterioara. Lucrarile de teren constau în:
- identificarea parcelelor si obtinerea acordului de acces în curti si incinte;
- identificarea categoriei de folosinta si culegerea datelor despre proprietar;
- întocmirea schitelor si înregistrarea datelor privind numerotarea , componenta, structura si folosinta
cladirilor;
- culegerea datelor privind suprafata constructiei si suprafata desfasurata;
- identificarea destinatiei/folosintei;
- înscrierea datelor culese în fisa bunului imobil.
4.1.2. Continutul fisei bunului imobil
Datele si informatiile specifice cartarii imobiliare se refera la:
a - judet, localitate, cod SIRUTA;
b - sectiune plan, sector cadastral, numar carte funciara;
c - denumirea arterei (strada, intrare, bulevard, sosea, cale etc.), de care apartine imobilul;
d - numarul postal al imobilului;
e - schita bunului imobil, care va cuprinde:
- limitele legale ale parcelei si vecinatatile;
- perimetrul constructiilor stabile din cadrul parcelei (corpurile de cladire se vor delimita precis);
- delimitarea si numerotarea categoriei de folosinta (subparcele);
- accesul în proprietate;
- inscriptii cu privire la :
- numar cadastral la subparcele;
- numar postal al vecinilor;
- numar cadastral la corpuri de cladire;
- denumiri:
- strazi;
- categorii de folosinta;
- detinatori de teren, cu referire la:
- nume, prenume;
- nr. subparcela;
- categorie de folosinta;
- suprafata (mp);
- suprafata totala;
- detinatori de constructii (cladiri):
- nume, prenume;
- numar corp cladire;
- suprafata construita;
- suprafata desfasurata;
- schita bunului imobil se va întocmi, dupa caz, în functie de densitatea detaliilor, fie în formatul
prezentat în fisa bunului imobil, fie în format A4;
- numerotarea categoriilor de folosinta din interiorul parcelelor - pe subparcele - se va face pe
schita bunului imobil, pentru fiecare categorie în parte; numerotarea categoriei de folosinta pe
subparcele se va face cu cifre arabe si va contine: numarul sectorului cadastral si numarul parcelei,
(de exemplu 2.14); numerotarea corpurilor de cladire se va face în sens orar începând cu latura
din stânga accesului de la strada, cu cifre arabe si va contine: numarul sectorului cadastral si
numarul parcelei (de exemplu 2.14 C1...Cn); în ambele cazuri, numarul parcelei 2.14 se scrie o
singura data în mijlocul acesteia si apoi în fiecare subparcela sau corp de cladire numai numarul
acesteia (de exemplu 3, sau C2);
f - destinatia initiala a imobilului se consemneaza numai daca difera de folosinta actuala predominanta si
daca poate fi cunoscuta;
7
g - folosinta actuala predominanta se stabileste estimativ, în functie de ponderea în suprafata desfasurata
a corpului de cladire a fiecarui tip de folosinta (la suprafete egale se opteaza pentru una din folosinte
(de obicei, cea superioara calitativ), la data cartarii;
h - structura de rezistenta (indice de structura, sau de cartare), se stabileste functie de caracteristicile
constructive ale cladirilor si se noteaza cu litere majuscule astfel:
- A- pentru cladirile din zidarie durabila, structura de rezistenta din beton armat sau metalica si
plansee din beton armat;
- B- pentru cladirile din zidarie durabila, fara structura de rezistenta si plansee din beton armat;
- C- pentru cladiri din lemn, având fundatie din beton sau piatra;
- D- pentru cladirile din paianta, pamânt sau din chirpici.
Constructiile anexe stabile, din interiorul parcelei, izolate sau alipite cladirilor de locuit, care nu pot servi
drept locuinta, se indica astfel:
m - pentru magazie din caramida, paianta, sau tabla, cu fundatie de beton;
gj - pentru garaj din zidarie sau tabla cu fundatie de beton;
gr - pentru grajd din zidarie;
w - pentru latrine din zidarie;
i - numarul nivelurilor (regimul de înaltime) se stabileste pentru cladirile cu mai multe nivele si se noteaza
cu cifre (cu exceptia subsolului), scrise ca exponent al indicelui de cartare (în toate cazurile simbolurile
A,B,C si D reprezinta implicit parterul).
Pe teren nivelurile se determina si delimiteaza prin masuratori pe exteriorul sau interiorul cladirilor, a
contururilor partiale rezultate din retragerile fata de proiectia orizontala a parterului;
j - numarul subsolurilor se consemneaza daca nu au destinatie tehnica (dotari cu instalatii care deservesc
cladirea) si daca sunt locuibile. Se delimiteaza pe plan prin masuratori si se noteaza cu litera "s" înscrisa ca
indice a indicelui de cartare. Daca cladirea dispune de doua sau mai multe subsoluri, ele se vor evidentia
prin indicii 2s sau ns. Se face precizarea ca demisolul se asimileaza ca subsol.
k - anul construirii este considerat de la data când cladirea are fundatie, pereti si acoperis;
l - starea de întretinere se specifica prin atasarea la indicele de cartare a prescurtarilor: fb, b, m, etc,
corespunzatoare starii tehnice de întretinere;
m - tipul de încalzire se consemneaza pentru fiecare corp de cladire în functie de combustibilul, sau sursa
folosita: lemne, gaze, termoficare, pacura, energie electrica;
o - tipurile de dotari se consemneza de asemenea pentru fiecare corp de cladire: apa, canalizare, energie
electrica, gaze, telefon;
p - valoarea istorica - se refera la cladirile declarate si înregistrate ca monumente istorice, care pot fi
evidentiate prin inscriptii care mentioneaza acest lucru;
r - denumirea cladirii - se va înscrie numele cladirii (ex: policlinica, scoala, etc), sau indicativul de
proiectare pentru blocurile de locuinte (ex:H8,Dl0);
s - capacitatea este în functie de categoria în care se încadreaza cladirile si se va stabili prin preluarea de
informatii în teren (astfel pentru categoria "locuinte" se identifica numarul apartamentelor cu una sau mai
multe camere si se preia numarul de familii si de persoane cu domiciliul stabil, pentru fiecare corp de
cladire); pentru alte categorii de dotari, capacitatea se caracterizeaza prin numar de locuri (camine, crese,
cinematografe, teatre, gradinite, hoteluri, stadioane, etc.), numar de paturi (la spitale), etc.
t - tipul de proprietate - se stabileste în raport cu titularul dreptului de proprietate, pe baza documentului
sau înscrisului pe care acesta îl poseda, pentru fiecare corp de cladire în parte. Datele cu privire la posesori
se refera la:
- categoria proprietatii;
- modul de detinere;
- numele posesorului;
- adresa;
- codul persoanei, extras din actele de identitate (daca exista consemnat), sau codul SIRUES,
pentru unitatile posesoare;
- cota parte indiviza, etc.
4.2. Etapa II-a. Lucrari de inventariere tehnica imobiliara
Lucrarile de inventariere tehnica imobiliara pot preceda sau succeda ridicarile/actualizarile topografice,
cadastrul general si cartarea imobiliara. Ele se caracterizeaza printr-un grad ridicat de detaliere a datelor si
informatiilor necesare evaluarii terenurilor si cladirilor în localitati.
Daca în zona în care se face inventarierea tehnica imobiliara nu exista plan topografic, se va executa mai
întâi o ridicare pentru întocmirea planului cadastral, în conformitate cu Metodologia MLPTL de întocmire a planului
topografic, la scara 1:1000 în localitati, pe cale clasica.
8
4.2.1. Lucrarile din faza de teren
4.2.1.1. Întocmirea schitei parcelei
Se va desena la scara aproximativa schita parcelei, respectându-se semnele conventionale pentru întocmirea
planurilor topografice la scarile 1:500, 1:1000, 1:2000, înscriindu-se denumirea si numarul postal al imobilului,
precum si ale imobilelor învecinate. Dupa desenarea schitei se vor masura:
1. Împrejmuirile si vecinatatile pe toate laturile parcelei. În cazul împrejmuirilor nematerializate, limita
dintre parcele se va stabili de proprietarul parcelei în cauza, în prezenta si cu acordul vecinilor;
2. Corpurile de cladire - se vor masura elementele liniare, în valoare orizontala si înaltimile prevazute în
STAS 4908/79. În interiorul contururilor determinate de cladiri se vor înscrie indicii de cartare A,B,C,D).
Numerotarea si delimitarea corpurilor de cladiri se realizeaza în modul specificat în ultimul aliniat al & 4.1.2.e;
3. Constructiile anexa - se numeroteaza cu simbolurile C1,...Cn, în interiorul corpurilor de cladire;
4. Distantele necesare pentru pentru determinarea ariei suprafetei parcelei, în cazul când punctele de pe
conturul acesteia nu se pot ridica direct. Masuratorile trebuie sa se efectueze astfel încât sa se asigure o precizie de
cel putin +/-2cm la 100 metri.
4.2.1.2. Întocmirea releveului pe corpuri de cladire si niveluri
Prin releveu se întelege o sectiune orizontala a cladirii.
Întocmirea pe teren a releveului consta în determinarea formelor caracteristice, a sistemului si elementelor
constructive, finisajelor si dotarilor tehnico-edilitare ale cladirilor, pe corpuri si niveluri. Pentrui întocmirea
releveului se parcurg urmatoarele etape:
- recunoasterea si cercetarea cladirii;
- întocmirea (desenarea) schitei la o scara aproximativa (de obicei apropiata de 1:50);
- executarea masuratorilor liniare.
Pe conturul exterior al cladirii, masuratorile se vor executa deasupra soclului, iar în interior, la aproximativ
1,50m fata de pardoseala, astfel ca planul de sectionare sa treaca prin majoritatea golurilor (usi, ferestre, etc).
Masuratorile liniare executate cu panglica sau ruleta trebuie sa se încadreze în toleranta T= +/- 0,003 * D(m), pentru
distante de peste 50m, si T= +/-2cm, pentru distante sub 50m.
Releveul trebuie sa contina:
1. Elementele componente ale cladirii:
- peretii interiori si exteriori cu dimensiunile partiale si totale;
- grosimea zidurilor, care se determina prin masurare directa în goluri;
- înaltimea cornisei cu indicarea locului unde aceasta se modifica;
- golurile practicate în pereti, ale caror dimensiuni se vor înscrie sub forma de fractie (perpendicular pe
axul golului daca exista usa/fereastra, sau paralel cu el daca acestea lipsesc), având la numarator latimea
iar la numitor înaltimea; la ferestrele echipate cu obloane sau rulouri se va semnala existenta acestora
prin înscrierea literei R înaintea fractiei cu dimensiunile (de ex: R 1,20/1,10);
- dimensiunile încaperilor (partiale si totale);
- iesindurile si nisele;
- scarile interioare si exterioare, indicându-se sensul de urcare, numarul treptelor si materialul din care
sunt confectionate;
- pivnitele, specificându-se încaperile sub care sunt amplasate, si intrarile la acestea (chepeng, scari);
- balcoanele, logiile, terasele acoperite, mentionându-se felul pardoselii, înaltimea parapetului, etc;
- înaltimea încaperilor, folosinta lor, etc.
2. Elementele de încalzire: sobele (din zid sau teracota), bateriile de radiatoare, instalatiile centrale, etc;
3. Instalatii - sanitare (desenate prin semnul conventional respectiv), electrice si cele speciale (crematorii, de forta,
etc).
4.2.1.3. Descrierea caracteristicilor generale, elementelor constructive si echiparii tehnico-edilitare
1. Descrierea caracteristicilor generale - se face pentru fiecare corp de cladire si se refera la:
- anul construirii;
- starea de întretinere;
- regimul de înaltime;
- folosinta.
2. Descrierea elementelor constructive - se va face pentru fiecare corp de cladire si se refera la:
- fundatie (tipul si materialul);
- peretii (portanti sau nu, materiale, etc);
- planseele (materialul din care sunt facute, mentionându-se si plafoanele false);
9
- acoperisul (descrierea sarpantei si a învelitoarei, materialul), la terase se va specifica daca
sunt circulabile sau nu, etc.
3. Echiparea tehnico-edilitara - se înscriu caracteristicile constructive si functionale conform normativelor
de specialitate pentru: instalatiile de încalzire si sanitare, iar la instalatiile electrice si de telefoane se va mentiona
existenta lor prin Da sau Nu.
4.2.1.4. Descrierea împrejmuirilor si constructiilor anexe
Pentru împrejmuiri, descrierea va scoate în evidenta materialul din care este confectionat;
Pentru anexe, descrierea se va referi la materialul din care sunt confectionate, la finisaje, învelitori, folosinta,etc.
4.2.1.5. Descrierea terenurilor si plantatiilor viti-pomicole
În interiorul perimetrului construibil al localitatilor exista si terenuri virane (neconstruite), curti izolate,
plantatii de pomi sau vie, plantatii organizate sau pomi izolati. Pentru acestea trebuie sa se specifice:
- categoria de folosinta a terenului si clasa de calitate, indicându-se si starea de degradare, când este cazul;
- specia vitei de vie sau a pomilor, cu mentionarea suprafetei productive, a subcategoriei de folosinta;
- la pomii izolati se va mentiona specia, acordându-se o atentie deosebita speciilor valoroase (nuci, duzi,
etc).
4.2.1.6. Înscrierea locatarilor din cladiri
În documentele de inventariere imobiliara se înscriu familiile si persoanele care locuiesc în cladire cu titlu
permanent, sub forma de fractie (nr.familii/persoane).
Locatarii flotanti se înscriu la rubrica "Observatii", sub forma: "în corpul C1 mai locuiesc 2fam/3pers
flotante.
4.2.1.7. Identificarea bunurilor imobile si proprietarilor
Identificarea bunurilor imobile si proprietarilor se face folosind documentatia tehnica si juridica primita de
la Oficiul de cadastru (planul cadastral la sc. 1:500...1:2000, si cartea funciara).
Bunul imobil (teren sau cladire) se identifica dupa numarul cadastral si numarul postal. Daca imobilul
apartine la doua strazi, se va scrie întâi adresa lui din actul de proprietate, sau din buletinul de identitate,
mentionandu-se apoi si si cea de a doua intrare.
Determinarea situatiei juridice a imobilului are drept scop constatarea dreptului de proprietate. Acest drept
se va constata în raport cu titularul sau/si fata de înscrisurile pe care le poseda, cu mentiunea daca acestea rezulta
dintr-un act autentic sau sub semnatura privata. În cazul actelor autentice, se va arata instanta care a autentificat,
precum si numarul si data procesului verbal de autentificare. În cazul când actul este transcris, se va mentiona
registrul si numarul de transcriptie.
La examinarea inscriptiilor se va mentiona, dupa caz, urmatoarele:
- natura actului (daca este translativ de proprietate: act de vânzare, cumparare, donatie, schimb, etc., sau
daca este declarativ de proprietate - act de partaj);
- modul de dobândire a proprietatii;
- modalitatile care afecteaza proprietatea, si anume:
- coproprietate: -obisnuita, cu iesire din indiviziune;
-perpetua, cu cote parte;
- servituti, indiferent de natura lor.
Se va înscrie citet numele si prenumele proprietarului (sau proprietarilor - daca exista mai multi),
domiciliul, cotele care le detin, sau orice detaliu care concura la clarificarea titlului de proprietate.
În cazul cladirilor se va mentiona daca sunt construite cu credit de la stat.
În cazul actelor sub semnatura privata se va mentiona "imobilul cumparat cu chitanta sub semnatura privata
de la ......, domiciliat în ......
Daca proprietarul nu poseda acte, dreptul de proprietate va fi consemnat prin declaratie verbala.
Daca imobilul apartine unor întreprinderi sau institutii de stat, societati comerciale, unitati cooperatiste,
asociatii, organizatii obstesti, etc, se va consemna unitatea care-l detine si denumirea forului tutelar cu sediul
fiecaruia.
4.2.2. Lucrari de inventariere tehnica imobiliara desfasurate în faza de birou
4.2.2.1. Definitivarea schitei parcelei
În functie de marimea suprafetei imobilului, schita se va redacta în spatiul rezervat pe Fisa tehnica a
imobilului, la sc.1:500, sau pe o foaie separata, la aceeasi scara, sau mai mica.
10
Elementele de continut ale schitei parcelei sunt:
- denumirile strazilor;
- numarul postal al imobilului si al celor vecine;
- limitele parcelei cu înscrierea în tus a dimensiunilor laturilor;
- indicii de cartare pentru imobilul inventariat;
- numerotarea corpurilor de cladire si a constructiilor anexe;
- pozitia nucilor si duzilor cu indicarea speciei;
- conturul terenurilor ocupate cu plantatii viticole sau pomicole;
- numarul pomilor pe specii (se va înscrie în afara schitei);
- eventualele servituti;
-directia nord.
Schita se deseneaza în creion, iar scrierea elementelor numerice se va face în tus.
4.2.2.2. Redactarea releveelor pe corpuri de cladire si niveluri
Redactarea releveelor (sectiunilor orizontale) se va face în creion, pe hârtie de calc format STAS, la
sc.1:100, prin desenarea tuturor elementelor masurate pe teren.
Releveele vor trebui sa contina:
- toate elementele constructive masurate în teren cu indicarea dimensiunilor (cotarilor respective);
- numerotarea încaperilor;
- folosinta încaperilor;
- înaltimea încaperilor;
- natura pardoselilor;
- suprafata fiecarei încaperi calculate cu doua zecimale;
- elementele de încalzire si obiectele sanitare.
Reprezentarile conventionale si cotarile se vor face conform STAS 1434/67, privind desenele tehnice în constructii.
Fiecare releveu va avea un "indicator", din care sa rezulte:
-unitatea care l-a întocmit;
-adresa imobilului;
-partea din imobil la care se refera (corp, nivel);
-responsabilitati (întocmit, desenat, verificat,etc.);
-scara;
-data.
4.2.2.3. Calculul ariei suprafetelor.
Se vor calcula urmatoarele arii:
- aria suprafetei parcelei;
- aria suprafetei construite (la sol);
- aria suprafetei construite, desfasurate;
- aria suprafetei locuibile;
- suprafata utila.
Aria suprafatei terenului- se va calcula, dupa caz, prin metodele: analitica, geometrica, trigonometrica,
grafica, mecanica, în functie de elementele si dotarea de care se dispune.
Ariile suprafetelor se vor obtine din doua determinari si se vor determina pentru fiecare categorie de
folosinta. Ea va fi exprimata în mp (fara fractiuni).
Aria suprafetei cladirilor se determina conform prevederilor STAS 4908/79 (arii si volume
conventionale), si consta din:
1. Aria suprafetei construite la sol - este aria sectiunii orizontale la cota 0.00 a parterului. Ea rezulta
din dimensiunile exterioare ale cladirii, obtinute prin masurare deasupra soclului si se exprima în mp,
(fara zecimale);
2. Aria suprafetei nivelului - este aria sectiunii orizontale facuta prin cladire, la nivelul respectiv,
delimitata de conturul sau exterior;
3. Aria suprafetei desfasurate -este suma ariilor suprafetelor nivelurilor (subsol, parter, mezanin, etaje,
mansarda), pivnitei, balcoanelor, logiilor, teraselor circulabile, teraselor acoperite (intrari), prispe,
etc. Ea se va exprima în mp cu doua zecimale;
4. Aria suprafetei utile - este aria suprafetei desfasurate minus aria sectiunii zidurilor, si se calculeaza
însumând aria suprafetelor interioare ale tuturor încaperilor (fara logii, balcoane, goluri de usi, sobe
si cazane de baie (se socotesc 0.5mp pentru fiecare soba si cazan de baie). Ea se exprima în mp cu doua
zecimale.
5. Aria suprafetei locuibile - este suma ariilor suprafetelor utile ale camerelor de zi, dormitoarelor si
holurilor locuibile.
11
Pentru constructiile anexa din scânduri sau tabla, aria suprafetei utile se determina scazând din aria
suprafetei desfasurate a valorii rezultate din înmultirea perimetrului constructiei cu 0.08.
5. DOCUMENTATIA FINALA
În functie de cerintele beneficiarului, stipulate în adresa de contractare, documentatia finala va cuprinde:
5.1. Piesele scrise
1. Tema lucrarii;
2. Memoriul justificativ, în care se vor descrie:
- delimitarea zonei de lucru;
- documentarea privind lucrarile existente si corelarea lor cu lucrarile de cadastru general si cu cele ale
sistemului informational al fondului imobiliar;
- încadrarea în sistemul de coordonate al localitatii;
- lucrarile executate: cartare imobiliara sau inventariere tehnica imobiliara;
- respectarea tolerantelor;
- redactarea pieselor scrise si desenate.
3. Fisa bunului imobil;
4. Actualizarea (la cerere) a documentelor cadastrului general:
- registrul cadastral al parcelelor;
- indexul alfabetic al proprietarilor cu domiciliul lor;
- registrul cadastral al proprietarilor;
- registrul corpurilor de proprietate;
- fisa centralizatoare, "partida cadastrala pe proprietari si categorii de folosinta;
5. Inventare cu coordonate.
5.2. Piesele desenate
Piesele desenate se vor întocmi functie de tema lucrarii astfel:
1. În etapa I-a:
- plan cadastral de ansamblu la sc.1:500 - 1:2000, actualizat, privind situatia bunurilor imobile la
care s-au executat lucrari de cartare imobiliara;
- fisa bunului imobil;
2. În etapa a II-a:
- plan cadastral digital la sc.1:500, 1:1000, privind situatia bunurilor imobile în care s-au executat
lucrari de inventariere tehnica imobiliara;
- fisa tehnica a imobileleor;
- releveele interioare;
- relevee fatada;
- facultativ, fotografii 6x9cm, reprezentând fatadele corpurilor de cladire.
Rapoarte de iesire din baza de date pentru
sistemul informational al fondului imobiliar-edilitar si gestiunea localitatilor
Registrul cadastral al parcelelor;
Registrul cadastral al proprietarilor;
Indexul alfabetic al proprietarilor;
Sinteza terenurilor dupa categoria de folosinta
Situatia parcelelor dupa tipurile de proprietate;
Situatia parcelelor dupa modul de administrare;
Situatia parcelelor dupa dotarea edilitara;
Situatia cladirilor în functie de anul construirii;
Situatia cladirilor dupa regimul de înaltime;
Situatia locuintelor în functie de capacitate;
Situatia cladirilor în functie de capacitate;
Situatia cladirilor dupa modul de administrare;
Situatia cladirilor dupa tipul de proprietate;
Situatia dupa structura de rezistenta a cladirilor;
Situatia cladirilor dupa tipurile de dotari;
Selectarea cladirilor dupa tipul de încalzire;
Starea de întretinere a cladirilor;
Alte folosinte (aplicatii) posibile.
PROIECTAREA LUCRARILOR DE CADASTRU IMOBILIAR
Proiectarea lucrarilor pentru sistemul informational al fondului imobiliar are la baza
solicitarile formulate de beneficiarul acestor lucrari.
Solicitarile beneficiarului lucrarilor de introducere sau de actualizare a sistemului
informational al fondului imobiliar trebuie formulate cu claritate si trebuie sa contina:
a. conturul zonei în care se solicita a se executa lucrari de pentru fondul imobiliar;
b. sistemul de proiectie si de referinta în care sa se execute lucrarile din domeniul imobiliar;
c. planuri topografice sau cadastrale care urmeaza a constitui baza lucrarilor sistemului
informational al fondului imobiliar
d. lista cu adresele imobilelor pentru care se solicita inventalierea tehnica imobiliara;
e. eventualele racordari a acestor lucrari care se executa cu lucrari existente în zona;
f. alte cerinte ale beneficiarului referitoare la lucrarile solicitate (redactare, multiplicare, etc.);
Executantul lucrarilor pentru sistemul informational al fondului imobiliar, în urma analizei
solicitarilor beneficiarului îsi face documentarea necesara asupra lucrarilor si materialelor existente
în zona, stabilind în cadrul proiectului:
a. daca zona indicata de beneficiar este bine conturata (pe detalii fixe) pe planurile topografice
sau cadastrale care se vor utiliza;
b. daca exista în zona retea geodezica planimetrica si altimetrica în conformitate cu solicitarile
beneficiarului;
c. daca planurile topografice sau cadastrale indicate de beneficiar:
- acopera întreaga zona de cadastrat;
- sunt în sistemul de proiectie si de referinta indicat de beneficiar;
- sunt la scara convenabila pentru executia lucrarilor fondului imobiliar;
- au o vechime convenabila, care sa garanteze executia corecta a lucrarilor;
- au o precizie si un continut corespunzator lucrarilor de evidenta imobiliara.
d. daca în zona exista introdus cadastru general, si în acest caz:
- anul introducerii cadastrului general; .
- baza topografica pe care s-a executat cadastrul general (sisteme de proiectie, scara
planurilor topografice si cadastrale) precum si diferentele între baza topografica pe care s-a
executat cadastrul general si baza topografica folosita la introducerea sistemului
informational al fondului imobiliar;
- zonele în care s-au produs modificari planimetrice masive (peste 30%) fata de cadastrul
general;
e. daca în zona exista sisteme informationale de specialitate pentru alte domenii (ape, silvic,
cai ferate, etc.) si daca sunt date si informatii care ar trebui preluate în lucrarile care se executa.
Daca zona indicata de beneficiar se poate contura pe planurile topografice sau cadastrale
existente, executantul va marca aceasta zona cu o linie având o grosime de 3-5 mm. Linia se va
trasa cu o culoare verde pal, în asa fel încât sa nu acopere detaliile de pe planul cadastral. Linia
trebuie sa fie evidenta. Se va urmari daca linia trasata spre a contura zona, se închide.
În exeriorul zonei (conturata cu linie verde) se vor scrie toate elementele de toponimie cât si
alte elemente care se considera folositoare. Conturul zonei trebuie sa fie delimitat pe detalii fixe,
vizibile, care prezinta garantii ca vor putea fi identificate la teren (drumuri, cai ferate, ape, garduri,
pe fundul curtilor, s.a.).
În cazul când, în anumite zone nu se poate trasa o linie de contur a zonei pe detalii comune
existente pe teren si pe planul topografic sau cadastral, care urmeaza a constitui baza de lucru
pentru cadastrul imobiliar, se vor proiecta puncte pe conturul zonei, care vor fi materializate pe
teren cu borne si care se vor ridica topografic, prin coordonate x si y, acestea constituind
aliniamente care se vor uni cu linii drepte pentru a definitiva conturul zonei de cadastrat.
În cazul în care, în localitate nu exista o baza geodezica planimetrica si altimetrica
corespunzatoare, se impune proiectarea unor lucrari pentru executarea unei osaturi de puncte
planimetrice si altimetrice, care sa asigure executarea sau actualizarea planurilor topografice sau
cadastrale.
Proiectarea retelei de ridicare se va face în conformitate cu instructiunile elaborate de
Agentia Nationala de Cadastru si Publicitate Imobiliara.
Proiectarea retelei de ridicare se va face în sistemul de proiectie si de referinta de stat. În
cazul în care beneficiarul solicita un alt sistem de proiectie sau de referinta, datele vor fi
transcalculate în sistemul de proiectie sau de referinta solicitat.
Trebuie tinut cont ca pentru a se putea confrunta suprafetele rezultate în urma introducerii
cadastrului imobiliar cu cele din cadastrul general, acestea trebuie sa fie executate în acelasi sistem
de proiectie.
Planurile topografice sau cadastrale realizate sau actualizate, vor trebui sa fie construite în
asa fel încât ele sa fie în sistemul de proiectie si de referinta de stat, si numai în cazuri speciale, cu
aprobarea ANCPI, sa fie transformate sau realizate în alte sisteme de proiectie si referinta.
În cazul în care, planurile topografice sau cadastrale pe care urmeaza a se executa cadastrul
imobiliar, nu sunt la scara solicitata, în zona existând planuri la alte scari, se impun urmatoarele:
a. daca planurile topografice sau cadastrale existente sunt la scara mai mare decât cele pe care
urmeaza a se executa lucrarile de cadastru imobiliar:
- se va face proiectarea trecerii planurilor topografice sau cadastrale de la scara existenta, la
cea necesara introducerii lucrarilor de cadastru imobiliar;
- trecerea la noua scara poate fi facuta prin metode analogice, (reducere fotografica) sau prin
digitizare asigurându-se precizia necesara;
b. în cazul în care, planurile topografice sau cadastrale existente, sunt la o scara mai mica decât cele
pe care urmeaza a se executa lucrarile de cadastru imobiliar:
- se impune proiectarea si executarea unui plan topografic sau cadastral la scara solicitata;
- în cazul în care nu exista aceasta posibilitate, se poate accepta (cu aprobare speciala),
marirea planului topografic sau cadastral de la scara existenta la scara solicitata, în
urmatoarele conditii:
- nu se va accepta un coeficient de marire "m" mai mare de 2,5 ori (respectiv m =
numitorul scarii planului topografic existent/numitorul scarii planului topografic
solicitat sa fie mai mic sau egal cu 2,5);
- marirea se va face numai prin digitizarea planului existent si redactarea lui la scara
solicitata folosind coordonatele punctelor digitizate x, y;
- se vor proiecta si executa masuratori pe conturul sectoarelor cadastrale: se vor
ridica prin metode topografice toate punctele corespunzatoare schimbarii de
aliniamente pe conturul sectorului cadastral, pe limita gardurilor la strada sau pe
detaliile care fixeaza conturul sectorului cadastral, puncte care vor fi folosite în mod
obligatoriu la redactarea noului plan.
Daca planurile topografice sau cadastrale, pe care urmeaza a se executa cadastrul imobiliar,
au o vechime mai mare de 10 ani, se va proiecta o verificare a acestora. Verificarea se face atât în
ceea ce priveste continutul planurilor cât si al preciziei. În cadrul verificarii, se va parcurge conturul
sectoarelor si se vor nota zonele care nu mai corespund realitatii de pe teren. În acelasi fel se va
parcurge trama stradala, caile ferate, apele, etc. care traverseaza sau contureaza intravilanul,
însemnându-se pe plan zonele în care exista schimbari.
La birou se vor proiecta lucrarile de actualizare sau de refacere a planului topografic sau cadastral,
în zonele care nu mai corespund realitatii din teren, consemnându-se:
?? schita exacta cu zona din care sa reiasa limitele pâna la care sa se faca ridicarea;
?? metodele folosite pentru integrarea zonei actualizate în planurile topografice sau cadastrale
existente.
DELIMITAREA INTRAVILANULUI LOCALITATILOR
Delimitarea perimetrului intravilanului cuprinde operatiile tehnice prin care se identifica, se
determina (prin masuratori), se materializeaza pe teren si se reprezinta pe planurile topografice sau
cadastrale, punctele si limitele de hotar care închid perimetrul intravilanului.
Operatiunea de delimitare a perimetrului intravilanului localitatilor se face, potrivit legii, de
catre comisia stabilita în acest scop prin ordinul prefectului. Din comisie vor face parte primarul,
secretarul consiliului local, delegatul OCPI si delegatul directiei generale de amenajarea teritoriului
si urbanism.
Înaintea începerii lucrarii pentru sistemul informational al fondului imobiliar, executantul va
lua legatura cu primarul si în baza delegatiei solicita acestuia constituirea comisiei de delimitare a
intravilanului.
Delimitarea intravilanului din cadrul teritoriului administrativ se face pe planul topocadastral,
care trebuie sa contina toate detaliile pe care se desfasoara limita, iar în lipsa acestuia,
prin parcurgerea si identificarea directa, pe teren. Lntravilanul este acea parte a teritoriului unei
unitati administrativ-teritoriale, determinat potrivit legii, având functiunile prevazute în planurile de
urbanism si amenajarea teritoriului.
Dupa delimitarea intravilanului, se încheie un proces-verbal, în care se consemneaza cu exactitate
descrierea perimetrului. În cazul când, în extravilan a fost introdus cadastrul în anii anteriori, limita
intravilanului localitatii trebuie sa se încadreze perfect în zona considerata în afara localitatii si sa
fie aceeasi limita cu cea care a delimitat intravilanul în lucrarile de cadastru din extravilan.
Modificarile fata de limita precedenta trebuie sa fie bine justificate, prin explicatii clare privind
suprafetele, proprietarii, categoriile si subcategoriile de folosinta ale terenului, în vederea
actualizarii, dupa caz, a lucrarii precedente.
Când limita intravilanului este constituita din firul unei ape curgatoare, cai ferate sau
drumuri, se vor borna pe ambele parti numai punctele de intrare si de iesire a acestora din teritoriul
ce se delimiteaza.
Acolo unde limitele intravilanului nu sunt constituite din detalii naturale (talveguri, cumpene
de apa, limite de paduri, etc.) sau artificiale (drumuri, cai ferate, limite de categoni de folosinta,
canale, santuri, diguri, etc.), ci traverseaza suprafete întinse de teren este necesar ca aceste limite sa
fie materializate prin puncte bornate pe teren.

LUCRARI TOPOGRAFICE ÎN ACTIVITATEA DE CADASTRU IMOBILIAR

Reteaua planimetrica a localitatii
Reteaua planimetrica a unei localitati contine totalitatea punctelor geodezice existente, întrun
sistem unitar, determinata prin triangulatie, trilateratie, poligonometrie, G.P.S., ca si punctele de
detaliu determinate prin orice metoda care asigura precizia de determinare impusa.
Sistemul de proiectie de stat este proiectia Stereografica 1970. Pentru localitatile aflate la
distanta de cercul de deformatie nula, în care deformatiile depasesc 5 cm/km, este obligatorie
adoptarea unui sistem de proiectie stereografic local. Acesta va fi propriu si unic pentru fiecare
localitate, asigurându-se astfel reducerea deformatiilor lungimilor si suprafetelor.
Triangulatia
Triangulatia ca metoda de baza pentru reteaua planimetrica poate fi dezvoltata prin:
a) Retele principale, care acopera întregul teritoriu al localitatilor (inclusiv zonele de extindere) si
sunt formate din triunghiuri cât mai apropiate de cele echilaterale sau din patrulatere cu ambele
diagonale observate sau poligoane cu puncte centrale. Unghiurile triunghiurilor vor fi mai mari de
40g, iar în patrulatere unghiurile formate de diagonale trebuie sa nu fie mai mici de 20g, Eroarea
medie patratica de determinare a unei directii va fi de maximum 5cc, iar lungimea laturilor poate
varia între 3 si 7 km;
b) Retele secundare, care îndesesc pe cele principale, sunt formate din triunghiuri, poligoane sau
puncte determinate prin intersectii înainte, înapoi sau combinate, sprijinite pe puncte de triangulatie
determinate anterior. Prevederile de la punctele a) si b) se refera în special la localitati de tip urban.
Reteaua planimetrica a unei localitati se poate realiza si prin masuratori GNSS, combinate
cu retele poligonometrice, executate cu statii electronice totale.
Indiferent de metoda aleasa pentru realizarea retelelor planimetrice ale localitatilor, trebuie sa se
asigure în mod obligatoriu încadrarea acestora în sistemul retelei geodezice de stat, prin cel putin 3
puncte comune,
Proiectarea lucrarilor Retelele de triangulatie principale si secundare se executa pe baza unui proiect, iar pentru
întocmirea proiectului se folosesc urmatoarele materiale:
?? hartile sau planurile existente în zona respectiva;
?? toate datele referitoare la lucrarile executate anterior în zona ca: triangulatie, drumuiri